Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus
Fragmentarium
Vol.2
Teologie pentru azi
Bucuresti
2010'
Pagini de teologie si viafd duhovniceasca...cazute
sub ochii mei
Sfdntul loan de Kronstadt
A i n
In acest compartiment online vom edita note personale
de lectura, mai vechi si mai noi, note facute in graba citirii dar
cu atentie maxima la continut.
Consideram ca un om care citeste, trebuie sa i§i ia notice,
sa §tie sa isi ia notice, ca sa stie unde sa se intoarca.
Carole se due, cartile vin in via^a noastra...dar notele
raman. Ar trebui sa ramana.
Daca pentru cei experimental, notele noastre de lectura
nu cred ca vor fi o noutate, speram ca pentru cei mai tineri, care
acum incep sa citeasca, grija de a-si lua notice acurate, exacte si
de a stii sa faca comentarii directe in fata textului. . .sa le fie spre
ajutor demersul nostra.
1 Un articol editat la nivel online pe data de 18 octombrie 2007.
2 Fise de lectura: http://bastrix.wordpress.com/category/fise-de-lectura/.
***'
]3
The Orthodox Word , nr. 147, pe lunile iulie-august
1989, 2,50$.
Revista incepe cu convorbirea Sfantului loan de
Kronstadt 4 cu Sfanta Taisia 5 . A se vedea trad, romaneasca de la
Ed. Ileana.
La p. 233-240, 249-254 gasim un articol al
arhimandritului George, stare^ul Sfintei Manastiri Grigoriu din
Sfantul Munte Athos 6 , despre Fericitul Arhimandrit Cosma al
Grigoriului, luminatorul Zairului 7 .
Voi face o traducere in mare a acestui articol.
P. 233: Intr-o zi de vineri, pe 27 ianuarie 1989, dupa
apusul soarelui, a adormit Fericitul Cosma. Calatoria sa catre
Louboubasi §i Kolouezi s-a terminat cu un fatal accident de
ma§ina.
P. 235: Boteza popula^ia neagra din Zair 8 , direct in rau. El
abotezat 15.000. de africani.
P. 234: Parin^ii Fericitului Cosma au fost Demetrius §i
Despina Aslanidis. Ace§tia 1-au inva^at de mic sa citeasca
Sfintele Scripturi, pentru ca ei m§i§i erau oameni ai evlaviei.
Numele sau de mirean era loan Aslanidis. A trait in
Tesalonic, a fost student in tinere^e al unei §coli catehetice §i
apoi catehet. Timp de 10 ani a stat pe langa mitropolitul
Augustin de Fiorina.
§i-a continuat educa^ia teologica la §coala Rizarios.
Viziteaza Sfantul Munte §i pe Sfin^ii Batrani de aici. Ajuta la
ridicarea unei noi Sfinte Biserici, a Sfantului Nicodim, din
Sfantul Munte.
Era o persoana dinamica, inspirata de flacara dragostei
pentru Hristos §i nu dorea sa traiasca o oarecare via^a cre§tina §i
nici nu se limita doar la obi§nuita slujba ecleziala.
La 1 8 ani e chemat de Domnul la munca misionara iar in
augustul anului 1975, la 33 de ani, a plecat in Zair, unde, cu
indrumarea Parintelui misionar Amfilohie Tsoukos, a zidit 10
Sfinte Biserici in numai 40 de luni.
Avea un temperament viu §i foarte multa cunoa§tere §i
abilitate in munca sa misionara. In decembrie 1977, el cheama
3 Cum arata astazi revista ortodoxa americana fundata de Fericitul Serafim Rose:
http://www.theorthodoxword.com/back%20issues/Index.html.
4 Un blog romanesc dedicat siesi: http://ioandekronstadt.wordpress.com/.
5 Ucenica sa.
6 A se vedea: http://www.inathos.gr/.
7 In romana avem: http://www.cartiortodoxe.com/cuviosul-cosma-athonitul-apostol-in-
zair.
8 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zair.
manastirile sale la primirea sfaturilor §i a discernamantului
Parin^ilor athoni^i evlavio§i.
P. 236: A fost tuns in schima mica primind numele de
Cosma, de la Sfantul Cosma Etolul, patronul §i calauzitorul
vie^ii sale.
Sfantul Cosma Etolul
A fost facut diacon §i preot de episcopul Hrisostom al
Rodostolului. In luna iulie a anului 1988 a facut ultima vizita a
lui la Sfantul Munte §i era foarte extenuat. In 1980 a fost facut
arhimandrit de mitropolitul Timotei al Africii Centrale.
El considera ca rugaciunea lui Iisus este o arma de lupta
impotriva demonilor, care sunt in spatele vrajitorilor africani. I-
a inva^at muzica bizantina pe noii luminal prin Sfantul Botez,
le facea Sfanta Liturghie, privegheri §i mergeau dupa tipicul
athonit. El cuno§tea foarte bine limba swahili 9 , ce se vorbe§te in
Africa §i asta 1-a ajutat mult.
P. 237: A primit multe milioane de drahme, dar le-a
folosit pentru cei saraci. Cand a venit ultima data in Sfantul
Munte a adus o carte a sa, numita Cugetari despre munca
misionara din experienja, publicata in periodicul misionar al
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Swahili_language.
Misiunilor straine, al fra^iei din Tesalonic: Misiunile ortodoxe
straine.
De Boboteaza anului 1989, s-au botezat in Kolouezi 350
de africani §i au fost casatorite 22 de cupluri. Aceste botezuri,
ca §i celelalte ac^iuni misionare, le-a filmat §i le-a trimis familiei
lui, acestea fiind ultimele imagini cu el.
P. 238: In ultimele sale zile pe acest pamant el a vorbit
frecvent despre pocain^a §i moarte. Moartea sa a fost cinstita cu
funeralii na^ionale, incepand de la mitropolitul Timotei, care il
facuse arhimandrit, pana la neobosrfii confra^i ai evanghelizarii
Africii §i autorita^ile statale.
Cinstitul §i mult prea obositul trup al Fericitului Cozma
se odihne§te acum in pamantul Africii, urmand Fericitului
Hrisostom Papasarantopoulos.
Pentru sfmtele lor rugaciuni, Doamne, miluie§te-ne pe
noi, robii Tai!
***
Stau §i ma uit la aceste dumnezeie§ti reviste §i in^eleg,
cum o parte dintre ele, au fost tiparite §i trimise chiar de
Fericitul Serafim bibliotecii noastre 10 , ca un dar sfant, dat noua,
romanilor.
El insu§i...Daruri de la un Sfant Parinte al Sfmtei
Biserici.
Fericite Serafime, nu ne lasa nici pe noi sj ne miluie§te!
A tradus §i pe Sfm^ii Varsanufie §i loan (sec al Vl-lea) .
Fericitul Cosma spunea despre africanii din Zair (in
cartea sa): „Sa-i lasam sa traiasca ca ortodoc§i, cu culoarea pe
care o au, cu credin^a, inva^atura §i arta lor. Sa nu ii
transformam intr-un camp de lupta" 12 .
El era de parere ca nu trebuie sa le impunem africanilor
converti^i mentalitatea noastra, ci sa ii lasam in propriile lor
cadre culturale §i sociale.
Finalul acestui numar al revistei il constituie
autobiografia Sfintei Taisia §i un portret uluitor de frumos al
10 De la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.
11 Fericitul Serafim Rose.
12 Idem, p. 256. Ne referim, intotdeauna, la sursa din care citam in pagina.
Sfantului loan de Kronstadt. Probabil unele dintre aceste
imagini le vom xeroxa 13 .
***The Orthodox Word, nr. 83, noiembrie-decembrie
1978,1,25$.
Fericitul Serafim Rose, Sufletul dupd moarte, p. 245-263:
Pe coperta e o Sfanta icoana din secolul al 16-lea, de la
Novgorod, cu cele 20 de vami ale vazduhului, unde este cate un
drac, la fiecare vama, pe un drum ca un fir sau ca un intestin
§erpuit.
Mul^i neaga §i in Romania vdmile vazduhului, afirmand
ca Fericitul Nicodim Mandrfa 14 vorbe§te despre „basme", fara
substrat teologic 15 . Fericitul Serafim se bazeaza, cred eu, pe o
carte a Sfantului Ignatie Briancianinov 16 , unde sunt multe
trimiteri patristice.
Se trimite la Sfantul Pavel (Efeseni 6, 12), la Via^a
Sfantului Antonie eel Mare, la Sfantul loan Gura de Aur, la
Sfantul Macarie eel Mare, la Sfantul Isaia Zavoratul (sec al 6-
lea, din Filocalie), la Sfantul Isihie din Ierusalim (sec. 5), la
Sfantul Grigorie Dialogul, la Sfantul Efrem Sirul, la Sfantul
Chiril al Alexandriei etc. Multe texte patristice §i aghiografice.
Sfantul Grigorie Dialogul: „Caci trebuie sa ne gandim
adanc, la cum va fi pentru noi infrico§atoarea clipa a mor^ii,
cand sufletul va fi atunci infrico§at, cand i§i aduce aminte de
toate relele facute de el, cand (con§tientizeaza ca am) fost plini
de nerecuno§tin^a pentru fericirea trecuta, cand frica (ne
1 7
acapareaza) §i (la fel), gandul la Judecata" .
Marturii imnografice. Marturii: via^a Sfantului Vasile eel
Nou §i Sfanta Teodora (26 martie), Sfantul soldat Taxiotes (28
martie), Sf. M. Mc Eustace (sec. 4, 13 dec), Sfantul Nifon al
Constantianei (sec. 4, 23 dec), Sfantul Simeon eel nebun pentru
Hristos din Emesa (sec. 6, 21 iulie), Sfantul loan Milostivul,
13 Lucru pe care 1-am facut, dar pe care nu le-am editat inca la nivel online.
14 Mai multe date despre sine:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicodim_M%C4%83ndi%C5%A3%C4%83.
15 O sinteza downloadabila a celor doua carti voluminoase despre vamile vazduhului:
http://www.scribd.com/doc/20525852/Nicodim-Mandita-Vamile-Vazduhului-Si-Marturii-
Despre-Existenta-Lor.
16 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ignatie_Briancianinov.
17 Idem, p. 252.
patriarhul Alexandriei (sec. 7, 19 decembrie, Proloage 18 ),
Sfantul Simeon eel din Muntele Minunat (sec. 7, 13 martie in
Proloage), Sfantul Macarie eel Mare (19 ianuarie) si Sfin^i
Paring apuseni: Sfantul Columba 19 , Sfantul loan al Sco^iei (+
597), Sfantul Adamnan (+ 704) 20 , Sfantul Bonifatie (sec. 8,
anglo-saxon, Apostolul germanilor) si apoi mor^i clinice
contemporane: cineva a avut o moarte clinica de 36 de ore.
O carte foarte documentata, foarte buna si pe deplin
ortodoxa.
***
In ***The Orthodox Word, nr. 97, din martie-aprilie
1981, 1, 50$, am gasit, ca protoiereul Mihail Polsky vorbea, in
1976, in Noii Mucenici ai Rusiei, de un numar de 8000 de
persoane . Insa e vorba de nume verificate, caci Sfin^ii sunt
mult mai mul^i.
Datele fac parte din articolul Glorifwarea noilor Martiri
ai Rusiei, al arhiepiscopului Antonie al Genevei si al Europei
Occidentale. In pagina 62, acesta spune: „Respingerea
Martirilor este o respingere a lui Hristos".
***
In ***The Orthodox Word, nr. 77, noiembrie-decembrie,
1977, 1, 25$, gasim, intre p. 235-260: Viafa contesei Anna
Orlova Chesmenskaya, tunsd in secret ca maica Agnia .
O via^a rani, o via^a de Sfanta, alaturi de alt Sfant, Sfantul
Fotie. Dar sa dam traducerea! Traducerea nu e totala, ci
punctuala.
Tatal Fericitei Ana se numea Alexis Grigorievici Orlov si
era faimosul erou al bataliei de la Chesma, in care Rusia s-a
batut cu Turcia in 1770. A fost cinstit de Ecaterina a Il-a, care i-
a dat si supranumele.
Fericita Ana se naste pe 2 mai 1785 si, in anul urmator, a
pierdut-o pe mama sa, contesa Evdochia Nikolaevna, care a
1 Aici (http://www.ortodoxism.ro/Proloage.shtml) sunt, la nivel online, Proloagele in ed.
Craiova, 1991.
19 Mai multe date aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Columba_din_Iona.
20 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Adomn%C3%A1n.
21 Idem, p. 61-62.
22 Din lisa de aici, aflam ca Fericita Maica Agnia e pomenita pe data de 5 octombrie:
http://www.pomog.Org/index.html7http://www.pomog.org/saintlist.shtml.
23 Astfel am tradus americanul: Avdotia.
murit la Moscova, la varsta de 25 de ani, pe cand da na§tere
unui baiat, care va muri §i el in acela§i an.
In aceasta situate, tatal ei i§i concentreaza intreaga
atentie asupra educatiei §i vietii prin^esei Ana, dar va muri §i el,
dupa o scurta boala, pe 24 decembrie 1808, la varsta de 72 de
ani.
§i, contesa Ana, care nu mai cunoscuse pana atunci
necazul sau durerea a fost overwhelmed / cople§ita de moartea
tatalui ei §i a le§inat. A ramas incon§tienta 14 ore, fara vreun
semn de viaja.
Dar, dupa ce s-a trezit, a imbracat haina neagra a doliului
§i, in prezent.a celorlalti, a venit spre Sfmtele Icoane §i
plecandu-§i genunchii sai, uttered/ a rostit aceste cuvinte in
sobs/hohote de plans:
„0, Doamne! Tu ai luat-o pe mama mea, pe care eu nu o
§ tiu §i acum ai binevoit sa il iei (§i) pe tatal meu. Fie ca mama §i
tatal meu sa fie acolo (in cer) §i impreuna cu toti cei care au
plecat din viat.a mea!".
Aceasta rugaciune, uttered from the depts a unei inimi
curate, cu intreaga credintl §i nadejde in Dumnezeu, primind
binecuvantarea lui Dumnezeu pentru toate the remainder/cele
lasate in urma ale vie^ii sale.
Tanara print.esa s-a lini§tit in rugaciune §i prin cinstirea
Sfmt.ilor din Lavra Pe§terilor de la Kiev §i din Rostov.
Racla cu Sfintele Moaste ale Sf. Ierarh Dimitrie al
Rostovului
•24
Cf. http://en.wikipedia.Org/wiki/File:Shrine_of_Dimitry_Rostov.jpg.
9 S
La mormantul Sfantului Dimitrie al Rostovului ea a
intalnit pe ieromonahul Amfilohie, care a intarit credint.a §i
ascetismul vie^ii ei. El i-a schimbat viat.a vorbindu-i despre
umilintl, mila, de§ertaciunea lucrurilor lume§ti, despre
rugaciune, rabdare §i puterea credin^ei.
El i-a vorbit, ca intotdeauna, cu sincere lacrimi in ochi.
Vorbind cu el, contesa felt more strongly a coldness toward
wordly happiness, vanitatea §i amuzamentul pamantesc §i the
insolidity of everything that a man creates pentru sine §i pentru
viat.a de aici.
De la el a in^eles, ca via^a de aici e o pregatire pentru
via^a ve§nica, ca bunurile de aici nu sunt decat calea prin care
dobandim bunurile viitoare, ca nici bogatia, nici faima, nici
maretia nu ne pot da adevarata odihna a duhului nostru §i ca,
numai credin^a vie §i dragostea de Dumnezeu, pot sa ne dea
pacea inimii in viat.a de aici §i o via^a fericita in ve§nicie.
In timpul vietii §i dupa moartea lui, contesa Ana a fost
unita cu inima de Parintele Amfilohie.
Pentru ca avea o mare bogatie nu a tinu-o numai pentru
sine, ci a dat-o lui Dumnezeu, facand milostenii tuturor, atat in
mod direct, cat §i in taina.
A devenit de o mare umilintl. Mare §i placuta bucurie
aveai, cand o vedeai cu o infa^are extrem de prietenoasa,
simpla in vorbire, modesta in cuvinte, cu un mod de a fi
cre§tinesc in intalnirile pe care le avea cu oamenii, fiind atenta
la fiecare si fara sa faca categorisiri dupa origine, nume sau ani.
N-a fost vazuta enervata sau disagreable.
Ajuta mult pe cei saraci §i multimile care ii inconjurau
zilnic casa. Pe ea nu o interesa sa afle nevoile lor, nu ii intreba
ispititor, ci da, oricui cerea, in numele Domnului.
Accepta, deopotriva, §i binele §i raul, §i mul^umea lui
Dumnezeu pentru toate, caci vedea mana minunata a
provident.ei Sale in tot ceea ce i se intampla.
Avea aceeasj rabdare mereu §i se ruga cu tarie, plecandu-
§i genunchii §i sta ore intregi in fat.a Sfmtelor Icoane. A
cunoscut, din experien^a, cat de dificila e calea desavar§irii
creatine.
Episcopul Inochentie de Penza §i Saratov o trimite la
ieromonahul Fotie din Petersburg.
25 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Dimitry_of_Rostov.
Fericitul Fotie s-a nascut la Peter Spassky, pe 7 ianuarie
1792, intr-o asezare din regiunea Novgorodului, fiind fml unor
paring saraci. A terminat seminarul la Novgorod, apoi a intrat la
Academia Teologica din Sankt Petersburg in 1814.
O boala de piept (care va fi, mai tarziu, cauza mor^ii sale)
1-a oprit sa. termine academia teologica, dar a fost facut totusi
preot.
Rectorul seminarului de la Sankt Petersburg,
arhimandritul Inochentie (viitorul episcop de Penza) 1-a primit
sub ascultarea sa.
Ca mirean se numea Petru. El a devenit ucenicul
credincios al arhimandritului Inochentie. El a fost si studentul
arhimandritului Filaret (mitropolitul Moscovei de mai tarziu),
care a fost rectorul Academiei teologice.
Pentru un an si jumatate Petru a fost profesor in scoala
duhovniceasca Sfantul Alexandru Nevsky.
Sfdntul Alexandru Nevsky
In 1817 va deveni profesor de Religie la Academia
militara si tot atunci a fost tuns monah si a fost facut imediat
ierodiacon si ieromonah. El nu era numai profesor ci, mai
degraba, un adevarat Parinte duhovnicesc pentru elevii sai, pe
care acestia 1-au iubit foarte mult.
Fericita Ana 1-a intalnit pe el ca ieromonah, cand capitala
Rusiei era inundata de o „mistica" pseudo-crestina, plina de idei
26 Sfanta Icoana e cf. http://en.wikipedia.0rg/wiki/File:Alexander_Newski.jpg.
Despre viata Sfantului Alexandru, mare cneaz de Novgorod si Vladimir, aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Nevsky.
10
occidentale, impreuna cu „luminata" filosofie pe care a produs-
97
o Revolu^ia Franceza .
Lojile masonice §i alte societal secrete i§i desfa§urau
activitatea din plin. Gaseai carti cu continut gnostic §i fantasme
milenariste ca cele ale lui Jakob Bonnie , Jung- Stilling ,
Eckhart 30 §i alte „misticisme" occidentale aduse, in mod
deliberat, in Rusia §i publicate, pentru a fi citite in majoritatea
ora§elor...
Tarul Alexandru, dupa victoria impotriva lui Napoleon
favoriza noile curente religioase §i consulta „profetiile" eretice
§i alte religii entuziaste.
Imparateasa Ecaterina P. Tatarinova proclama cu voce
tare, ca a primit darul „profetiei", la scurt timp dupa ce a fost
primita in Ortodoxie din protestantism dar, in particular, ea
ocupa „pozitia unui lider" harismatic la intalnirile religioase,
care includeau cantece masonice §i imne sectare (pe cand se
tineau cu mainile in cere) 31 . Dupa cum e descrisa aici aceasta
organizatie religioasa era un fel de „penticostalism" incipient.
Fericitul Fotie a luptat, ca un glas solitar, impotriva
acestui fals misticism. Contesa Ana a gasit in Fericitul Fotie nu
numai un Parinte duhovnicesc, ci §i un ajutator in faptele sale de
milostenie. Lucrul principal, care a ata§at-o pe Fericita Ana de
Fericitul Fotie, a fost lupta lui precisa pentru Ortodoxie.
Mai tarziu ea avea sa scrie: „E1 mi-a atras atentia prin
curajul §i neinfricarea lui, cu care el, incepand ca profesor de
Religie la Academia Militara, ca tanar monah, a inceput sa
acuze familia regala de erori in credin^a. Toti erau impotriva lui,
incepand cu Curtea.
Iar lui nu ii era frica de aceasta situate... Scrisorile sale
mi s-au parut, intr-un mod asemanator, cu Epistolele apostolice.
Ajungand sa-1 cunosc mai bine am devenit convinsa, ca el nu
lupta ca to^i ceilarfi, pentru sine insu§i".
Ea va deveni, pe deplin credincioasa §i supusa Fericitului
Fotie, in lupta pentru cura^ia / corectitudinea credin^ei, dandu-§i
banii ei din bel§ug in acest scop §i servind, prin exemplul sau de
27 Mai multe date istorice aici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_francez%C4%83.
28
Despre viata sa: http://en.wikipedia.org/wiki/Jakob_B%C3%B6hme. Aici gasiti
lucrarile sale lanivel online: http://passtheword.org/Jacob-Boehme/.
29 Johann Heinrich Jung-Stilling: http://www.gameo.org/encyclopedia/contents/J85.html.
30 Meister Eckhart (numele sub care e cunoscut eel mai adesea), desi numele sau intreg
este: Eckhart von Hochheim. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Meister_Eckhart.
31 Neoprotestanjii, la rugaciunile de la masa, se tin de maini in cere. Gregorian Bivolaru si
curentele yoga fac acelasi lucru.
11
umilin^a, adevaratei vie^uiri cre§tine§ti, fiind la antipodul
„harismaticei" Tatarinova §i a altor „profetese".
Plecarea arhimandritului Inochentie la Petersburg,
datorita alegerii sale ca episcop era, in realitate, un exil cauzat
de caderea lui in afara favorurilor casei imperiale §i a
reticen^elor sale fa^a de noul curent „mistic" inoculat in spa^iul
rusesc.
Cand va adormi episcopul Inochentie, Fericitul Fotie va fi
foarte afectat de moartea sa §i va cere permisiunea sa refaca
manastirea Konevits din Lake Ladoga, din nordul
Petersburgului.
Aici, pentru prima data, isj da seama care via^a monahala
stricta e cea mai buna: cea cenobitica, cu toate lucrurile in
comun, cu tipicul slujbelor ^inut foarte strict §i cu monahi trezi
§i tacu^i {sober and silent).
Aici s-a nascut in inima lui viziunea de a se stabili intr-o
zi, el insu§i, intr-o astfel de manastire. In 1821 Fericitul Fotie a
devenit stare^ al manastirii Derevyanitsky din Novgorod, pe
care, in scurt timp, cu ajutorul Fericitei Ana, 1-a refacut. Fericita
Ana ramasese contesa.
In 1822 e transferat la alta manastire din Novgorod,
Skovorodsky, pe care a refacut-o, pentru ca la sfarsjtul aceluia§i
an, sa fie transferat la manastirea Sfantul Gheorghe din Yuriev
(tot in Novgorod), unde devine arhimandrit.
Aceasta ultima manastire dateaza din secolul al Xl-lea §i
atunci era intr-un declin total. Aici §i-a petrecut cealalta parte a
vie^ii sale, refacand in totalitate manastirea de la Yuriev. Inima
lui era legata insa de viaja de§ertului §i de Sfhni Paring din
vechime.
In splendida manastire de la Yuriev, el a trait o via^a
retrasa (de recluziune, de zavorare; a recluse), ce va spori tot
mai mult in anii urmatori.
Pe parcursul Marelui Post (Great Lent) el nu vorbea cu
nimeni. Postul sau (his fasting ) era extrem §i in ultimii ani el
nu a mai cunoscut alta hrana decat prosphora / prescura de la
Biserica §i altceva simplu de felul terciului de ovaz (porridge) §i
nu bea decat apa. Era primul la Sfanta Biserica §i pleca ultimul.
El insu§i ^inea intotdeauna candele aprinse, inaintea
Sfintelor Icoane imparate§ti (the main icons) a Mantuitorului §i
a Prea Curatei.
32 Pe cand la noi „fastul" e luxul, e abundenta, la americani „fastul" e postul, renunjarea.
33 A se vedea articolul de aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Prosphora.
12
Avea o mica incapere de rugaciune in manastire, unde la
fiecare miez de noapte §i in fiecare zi i§i facea Ceasurile dupa
randuiala lor 34 . Iar sufletul sau era inal^at la cele cerebri §i inima
lui ardea dupa via^a ve§nica.
Cu mare evlavie §i dor dumnezeiesc facea slujbe sambata
§i duminica. Vorbea din inima, iar cuvintele sale erau vii §i
iubitoare, pline de tarie dumnezeiasca.
§i, cu toate acestea, el era un neobosit combatant in lupta
impotriva inva^aturilor Ortodoxiei, fapt pentru care a fost, de
mai multe ori, chemat la Petersburg. Istoricii occidentali 1-au
caricaturizat in chip §i fel, facandu-1 un „fanatic violent", ce s-a
unit cu „for^ele intunecate ale reactiunii" din Rusia.
Insa autobiografia sa, scrisa la rugamintea Fericitei Ana,
ni-1 arata a fi un zelos aparator al Ortodoxiei, cu idei corect
expuse.
Ca student §i profesor in Petersburg a cercetat din
naturala curiozitate ideile eretice noi, care se vehiculau pe
atunci.
A citit Calea lui Hristos de Jakob Bohme 3 §i
Comentariul la Apocalipsa a lui Jung-Stilling. Mai tarziu el va
citi multe asemenea car^i §i i§i va lua notice, pe care le va
comenta §i va aduce §i punctul ortodox. Aceste pagini personale
le va prezenta ^arului Alexandru.
A atacat in mod public lojile masonice si societa^ile
secrete, dupa cum §i guvernul care sponsoriza Societatea
Biblica' 6 , care nu i§i facea tiparirile numai in Rusia §i care
aducea un limbaj vag scriptural in spa^iul ortodox, prin
traducerile biblice pe care le facea.
El a declarat deschis, ca „crednu;a masonica este a
Antihristului, §i tot ce scriu ei e de la diavolul".
Activitatea sa publica a atras in mod natural aten^ia
^arului Alexandru, care in ultimii sai ani de domnie a inceput sa
se intoarca la faza „liberala" a tineretii sale, fapt pentru care a
vrut sa il intalneasca in mod particular.
Fericitul Fotie a avut doua intalniri cu {arul §i a vorbit
indelung cu el, pe baza a numeroase documente. Influenza
Fericitului Fotie a fost decisiva in via^a ^arului.
Dupa prima intalnire, el 1-a avertizat pe t ar asupra
societa^ilor secrete, care vor sa submineze Biserica si statul §i 1-
34 Despre Ceasurile liturgice ale zilei: http://ro.orthodoxwiki.org/Ceasurile_zilei.
35 O gasiti aici la nivel online: http://passtheword.org/DIALOGS-FROM-THE-
PAST/waychrst.htm.
36 Astazi exista si Societatea Biblica Romdna: http://www.sbro.ro/.
13
a chemat sa fie aparator al Ortodoxiei §i sa interzica
func^ionarea societajilor secrete.
Dupa cateva saptamani {ami a dat un decret, prin care a
inchis activitatea lojilor masonice §i a societa^ilor similare.
Dupa a doua intalnire cu Fericitul Fotie, acesta il
sfatuie§te pe \sly sa faca pa§ii necesari, ca sa se stopeze
raspandirea car^ilor anti-ortodoxe §i sa ii exileze pe autorii lor.
El accepta cererea Fericitului Fotie, cu care ocazie
Fericitul Fotie i-a spus t aru l ui: „Dumnezeu a invins pe
Napoleon -ul eel vazut; insa tu po^i sa-1 invingi pe Napoleon-ul
eel gandit 38 ".
Alexandru I §i-a dat seama singur de gre§eala pe care a
facut-o in tinere^ea sa §i de drumul pe care il alesese. §i-a
inscenat „moartea" intr-un oras. retras din sudul Rusiei §i a trait
ultimii 39 de ani ai vie^ii sale ca un singuratic (a recluse-
in
ascetic), sub numele de Feodor Kuzmich .
Sfdntul Feodor Kuzmich, adormit la 1 februarie 1864 in
Tomsk
40
37
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_I_al_Fran%C5%A3ei.
JS Adica pe Satana.
39 Un articol care problematizeaza acest lucru, desi nu il identified pe tar cu Sfantul
Feodor: http://www.hermitary.com/lore/alexander.html. Insa, in 1984, Biserica Ortodoxa
Rusa 1-a canonizat pe Staretul Feodor Kozmich din Tomsk, cf.
http://en.wikipedia.org/wiki/Feodor_Kuzmich.
40 Portretul sau e cf.
http://en.wikipedia.Org/wiki/File:Feodor_Kuzmich_%28porti-et%29.jpg.
14
I-a urmat Nicolae la domnie, fratele §i succesorul sau,
care a aparat credin^a ortodoxa timp de 30 de ani de zile.
Fericitul Fotie a devenit salvatorul Rusiei prin aceasta
minunata convertire. Niciun om din Rusia, cu siguran^a, nu a
muncit mai mult ca Fericitul Fotie impotriva domniei liberale a
lui Alexandra I.
Traind in Moscova sa natala, Fericita Ana se stabile§te la
Petersburg §i, mai apoi, din 1822 - devenind fiica sa
duhovniceasca - se muta langa manastirea Yuriev. Va merge la
Sfanta Biserica in fiecare zi.
Era un exemplu de femeie cu via^a evlavioasa §i ascetica,
starnind o mare emulate in to^i vecinii sai §i facand multe fapte
bune. Va trai §i mai strict decat pana acum, dedicandu-se in
intregime muncii §i vie^ii evlavioase, fecioriei, postului,
ragaciunii §i milosteniilor.
Ea §i-a darait lui Dumnezeu boga^ia, sufletul §i trapul in
mod evident §i gradual ajungand, in cele din urma, ca fericita sa
moarte sa ne reveleze cine este.
A trait langa Yuriev circa 25 de ani, §i zilnic, in ultimii
ani, a participat la Vecernie §i Sfanta Liturghie in mult iubita
Biserica inchinata Prea Curatei, a adus o Litie in fiecare zi §i o
panihida de sambata (cu excep^ia zilelor de post), pentra parin^ii
ei §i dupa 1838 (anul adormirii lui), pentra Fericitul Fotie. Ea il
considera pe el tatal ei, fiindca a fost indrumata de el in via^a
duhovniceasca.
In timpul Marelui Post, Fericita Ana era la toate slujbele
dumnezeie§ti, in Sfanta Biserica a Atotmilostivului Dumnezeu.
In Postul eel Mare ea i§i petrecea cea mai mare parte a
zilei in Biserica iar noaptea §i-o petrecea acasa, in rugaciune.
In primele 6 saptamani ale postului ea nu manca nimic
pana sambata, in afara prescurii §i a pu^inului vin cald (warm
wine) luate in Biserica, miercuri §i vineri, dupa Sfanta Liturghie
a Dararilor mai inainte sfnuite {the Liturgy of the Presanctified
Gifts) §i in Saptamana Patimilor {Passion Week) ea manca
mancare numai in Marea zi de Joi.
Ea se imparta§ea cu Sfmtele Taine {Holy Mysteries) in
fiecare sambata §i duminica §i in acele zile se trezea la ora doua
diminea^a §i era prima in Biserica pentra Matins (Utrenie) de la
ora trei (diminea^a).
Ziua in care se imparta§ea era socotita de ea ca o zi
fericita §i plina de dumnezeiasca bucurie. Nu manca in zilele de
dulce carne sau lapte, ci numai pe§te.
15
Cre§tea in viat.a duhovniceasca, dar nu i§i intrerupsese
contactele cu via^a sociala, ci se comporta potrivit rangului ei.
De la 7 ani a fost doamna de companie a familiei
imperiale.
In 1826 ea a insert pe imparateasa Alexandra
Fyodorovna la incoronarea lui Nicolae I la Moscova §i a ramas
cu ea in tot timpul ceremoniilor.
In 1828 a insert pe imparateasa de la Odessa la Kiev §i,
mai tarziu, la Warsaw si Berlin. Cei care o vedeau in via^a
sociala, nu i§i imaginau ca ea traie§te cea mai mare parte a vie^ii
ei in rugaciune §i in truda pentru viat.a evlavioasa.
Citea psalmii Sfantului David, ceasul I, III, VI §i IX,
acatistul (akathist) Mantuitorului §i al Maici Domnului, al
Sfmtei Mare Muceni^e Varvara §i al altor Sfinti §i canonul catre
Ingerul pazitor (the Guardian Angel).
In fiecare miez de noapte se ridica §i spunea de 12 ori:
„Bucura-te cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu.
Ea nu dormea pe pat, ci intr-un divan special aflat in
camera sa de rugaciune, cu fa^a spre Maica Domnului din
Kazan §i alte Sfinte Icoane.
In Biserica din manastirea Yuriev ea statea intotdeauna in
fa^a icoanei Prea Curatei The Unburnt Bush (Rugul aprins) 41 §i
iubea sa faca metanii inaintea ei §i sa sarute picioarele Sale. §i
la sfar§itul slujbelor ea obi§nuia sa cinsteasca toate Sfmtele
Icoane.
Fericita Ana, in zelul ei, vizita §i alte Biserici ale lui
Dumnezeu, manastiri §i lavre. A mers de doua ori la Lavra
pe§terilor din Kiev nu cu mult inaintea adormirii sale §i a stat
aici timp indelungat, avand mare evlavie pentru acest mare loc
al Sfmtei Ortodoxii.
Pelerinajul sau a inglobat §i vizitarea Fericrfilor Partenie
§i Teofil. Fericita Ana avea mare respect pentru Sfantul Teofil
eel nebun pentru Hristos 43 §i nu a pus niciodata pe seama lui
atributul de „nebunie" pur §i simplu, ci de „sfanta nebunie".
Contesa care apare in via^a Sfantului Teofil e Fericita
Ana. Fericitul Partenie e eel care a tuns-o pe ea in monahism.
41 A se vede aici: http://orthodoxwiki.org/Theotokos_the_Unburnt_Bush_icon.
42 Mai multe date aici:
http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Pe%C5%9Fterilor_din_Kiev.
Puteti vedea imagini de acolo prin intermediul a doua file video in limba romana. Aici e
prima parte: http://www.youtube.com/watch?v=IpOB94LKf68 si aici a doua parte:
http://www.youtube.com/watch?v=MK-J_KlMnjY. Un pelerinaj romanesc din 2001.
43 Aveti viata si acatistul sau, in limba romana, la nivel online:
http://logos.md/carti/teofil/teofil/teofil.htm.
16
Iubea sa vorbeasca cu oameni care erau evlavio§i §i
boga^i in experien^a duhovniceasca, despre nevoin^ele Sfm^ilor
lui Dumnezeu, despre locurile lor de nevoin|a, despre locurile
sfinte de la Ierusalim §i Sfantul Munte Athos.
§i-a dorit sa mearga din totdeauna la Ierusalim. Cu cain^a
in suflet ea vorbea despre locurile sfin^ite de preacuratele
picioare a le Domnului §i de locul unde a locuit Prea Curata
Fecioara §i de raspandirea crednrfei creatine.
Milosteniile Sfmtei Ana sunt mult mai evidente, daca, pe
langa milosteniile ce le-a facut in Rusia - §i a §tiut foarte bine sa
conduca, spre bine, averea sa - amintim §i de cele din afara
^arii: a ajutat Patriarhia Ecumenica din Constantinopol 44 , a
trimis iconostase in Alexandria §i Damasc, Tara Sfanta §i in
Sfantul Munte s-au vazut binefacerile ei.
f'&Ste
Piatra Sfdntului Mormdnt al Domnului
■46
Peste tot numele ei rasuna ca al Sfmtei Melania
Romana 47 . Se §tie ca in toata via^a ei, Sfanta Ana a daruit circa
25 de milioane de ruble la Manastiri §i Biserici §i alte milioane
la saraci §i alji nevoia§i. A lasat, dupa moartea sa, 5000 de ruble
pentru toate cele 340 de manastiri, 3000 de ruble la 48 de
catedrale, 6000 de ruble la celelalte dioceze din Rusia, pentru
vaduvele §i orfanii clerului.
Saitul oficial al Patriarhiei Ecumenice: http://www.ec-patr.org/.
45 Un pelerinaj romanesc, in imagini, in Israel, la locurile sfinte ale Ortodoxiei:
http://www.angelfire.com/or/filip/mintuirea.html.
46 Cf. Ibidem.
47 Despre viata Sfintei Melania: http://ro.orthodoxwiki.org/Melania_Romana.
17
Sfdnta Melania Romana
48
La 64 de ani, aproape fara vreo boala, Fericita Ana a
adormit in ziua de joi, 5 octombrie 1 848, in manastirea Yuriev.
§i-a pregatit dinainte locul pentru ingropare, aici, cu
ca^iva ani inaintea adormirii sale. Tot pe 5 octombrie repauzase
si tatal sau, contele Alexis.
In ultima sa zi de via^a a mers la Sfanta Liturghie
diminea^a, savarsita de stare^ul de la Yuriev, arhimandritul
Manuel, care a impartasit-o. A facut apoi o panihida pentru tatal
ei. S-a intors de la mormantul tatalui ei la manastirea sa, s-a
inchinat la Sfmtele Icoane, la mormantul Fericitului Fotie si
unde era si mormantul ei si s-a rugat indelung.
A adormit cu Sfanta Icoana a Prea Curatei alaturi, pe
sofaua 49 arhimandritului Manuel, la care se dusese. Ieromonahul
Vladimir i-a citit rugaciunile la iesirea sufletului. Astfel, la 6
fara un sfert seara, a adormit Fericita Ana.
Rusia intreaga a plans pentru ea. Cinci zile la rand s-au
facut slujbe de catre numerosi clerici, ca episcopul Leonid,
vicarul Novgorodului, arhimandritul Manuel, si de ahi stare^i ai
manastirilor rusesti.
Duminica de 10 octombrie a fost ziua prohodirii sale. In
loc de plangere, a inceput sa se spuna: „Iarta-ne, iarta-ne, Mama
si Binefacatoarea noastra!".
' Cf. http://commons.orthodoxwiki.org/images/c/c7/Melane_the_Roman.jpg.
' Canapea ingusta cu un capat mai ridicat.
18
Dupa adormirea sa a fost gasit un larg altar in camera sa
de rugaciune.
Aici, pe ultima pagina a Sfmtei Evanghelii s-a gasit o
nota revelatoare:
„Sa binecuvinteze Hristos, sufletul sorei intru Hristos
Agnia, ca sa citeasca aceasta carte §i pe care sa o in^eleaga cu
voirrfa lui Dumnezeu §i sa cunoasca tainele ei cele de neuitat cu
inima sa.
Roaga-te pentru mine §i prime§te acest sfant odor din
mainile Maicii Domnului, de la Doamna noastra, Stare^a
Pe§terilor Kievului, deopotriva pentru mine §i ei.
Schimonahul Partenie. 1845, luna august, ziua a 22-a.
Aliluia!".
19
Sufletul dupd moarte, Hristologie, Sfintii ortodoc§i
ai vechii Gain 50
BiXSSCD
Hi€HOFlOWK
SGRafHiPl
OF -PLftTtflft
51
Fericitul Serafim Rose sau muzica lui Dumnezeu, care
cutremura muzica oamenilor
*** The Orthodox Word, nr. 77, noiembrie-decembrie,
1977,1,25$.
52
Cartea Fericitului Serafim: Sufletul dupa moarte (o alta
parte), p. 261-271, in nr. 77 pe 1977, al aceleia§i reviste
binecuvantate de pe taram american.
Un articol editat la nivel online pe data de 18 octombrie 2007.
51 Despre sine: http://orthodoxwiki.org/Seraphim_Rose.
52 Editia romaneasca a earth poate fi downloadata de aici:
20
Experience stranse de Dr. Moody a carui carte a fost
tradusa §i in romane§te 53 .
A vazut o „lumina stralucitoare" 54 dupa moarte.
Cineva plutea intr-un cristal pur, fiind cu totul lumina 55 .
Un suflet care iese din corp i§i vede propriul trup
pamantesc stand pe masa de operate. In primele momente s-a
sim^it rau §i apoi a fost inconjurat de lumina 56 .
Sfantul Ignatie Briancianinov combate filosofia lui
Descartes 57 referitoare la „spiritului pur" 58 .
Sfm^ii Ingeri apar sub diferite forme ca sa fie vazu^i, dar
nu apar exact cum sunt ei, spune Sfantul loan Damaschin 59 , in
Dogmatica sa .
Sfantul loan Damaschin
61
http://arhiva-
ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28Serafim%
20Rose%29%20Sufletul%20dupa%20moarte.pdf.
53 Cartea la nivel online: http://www.scribd.com/doc/17313100/Raymond-Moody-Viata-
Dupa-Viata.
"Idem, p. 261.
55 Ibidem.
56 Idem, p. 262.
57 Rene Descartes: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descartes.
58 Idem, p. 263-264.
59 A se vedea aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Damaschin.
60 Idem, p. 266. Puteti downloada dogmatica Sfantul loan Damaschin, in trad, parintelui
Dumitru Fecioru, de aici:
http://arhiva-
ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28Sfantul%2
0Ioan%20Damaschin%29%20Dogmatica.pdf.
21
A existat o disputa intre Sfantul Teofan Zavoratul §i
Sfantul Ignatie Briancianinov pe baza Sfintilor Ingeri; a
explicatiei „trupurilor" Ingerilor in termenii s^iintifici ai
secolului al 19-lea.
Sfantul Teofan sustinea ca trebuie sa aratam care e natura
Sfintilor Ingeri 62 .
Sfantul Faust de Lerin vorbea de relativa „materialitate" a
sufletului (sec. V) 63 .
Via^a Sfantului Ciprian pentru aparitii drace§ti, apoi se
citeaza din Convorbirile duhovnicesti ale Sfantului loan
Cassian 65 .
*** Sobornost, The Journal of the Fellowship of St.
Alban and St. Sergius, Londra, nr. 5, 1977.
„The Christian Understanding of Man" by Philip
Sherrard, p. 329-343: „Antropologia cre§tina depinde de
hristologie" 66 .
Autorul observa o reevidentiere a ereziei nestoriene in
societatea de azi, unde Hristos e numai Om, un Om superior, cu
toate ca este un Om cu o intensa con§tiin^a de Dumnezeu 67 .
„Cre§tinismul ca religie sta sau cade (are sau nu are
niciun fundament n.n.) prin aceasta recunoa§tere a divino-
umanita^ii lui Hristos, a complexita^ii divino-umane a Lui. Fara
aceasta recunoa§tere, cre§tinismul este fara sens. Insa aceasta
divino-umanitate este norma / tiparul / etalonul omului" .
„Adevarurile dumnezeie§ti sunt subiectele proprii ale
teologiei §i nu evenimentele istorice"
69
70
Ideea ca omul poate fi om separat de Dumnezeu e o falsa
idee §i nu inseamna decat o reintoarcere la nestorianism.
61 Cf. http://commons.orthodoxwiki.org/images/8/83/John_o f_Damascus.jpg.
62 Idem, p. 267.
63 Idem, p. 268.
64 Regasibile aici la nivel online:
http://arhiva-
ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28PSB%205
7%29%20Sfantul%20Ioan%20Casian%20-
%20Asezamintele%20manastiresti.%20Convorbiri%20duhovnicesti.pdf.
65 Despre sine: http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ioan-casian.html.
66 Idem, p. 329.
67 Ibidem.
68 Ibidem.
69 Ibidem.
70 Idem, p. 330.
22
Adevaratul om implica o relate, legatura directa cu
Dumnezeu. Dumnezeu nu poate evita / scapa de relatia Lui cu
omul, fiindca aceasta este scrisa in natura omului: relatia,
comuniunea.
Tocmai de aceea Hristos este modelul umanitatii noastre.
§i de aceea omul trebuie sa fcrfeleaga cine este Hristos intr-o
perspective cre§tina 71
Ca imagine / chip al lui Dumnezeu, omul este in mod
esential §i in mod evident diferit de arhetipul sau.
Se evidentiaza legatura omului cu Dumnezeu in VT §i
apoi in NT.
Fericitul Augustin a luptat impotriva pelagianismului
iar pelagianismul 74 este o tending de a merge la extrema in care
afirmi, ca existent.a oamenilor este o realitate externa §i
independent^, fat.a de Dumnezeu, un fel de parteneriat egal in
rela^ia Dumnezeu-om, investita cu suficientl de sine, prin care
intalnirile §i interactiunile cu Dumnezeu se fac dupa placul
omului §i pe acela§i plan cu Dumnezeu 75 .
Sfdntul Ierarh Augustin al Hipponei
•76
Pentru Dumnezeiescul Augustin, doctrina lui Pelagiu a
fost o razvratire impotriva lui Dumnezeu §i aceasta razvratire
este foarte caracteristica umanismului non-religios a timpurilor
71
Ibidem.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_de_Hipona. Opera Dumnezeiescului
Augustin lanivel online: http://www.augustinus.it/.
73 Idem, p. 331.
74 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pelagianism.
75 Ibidem.
76 Cf. http://str.crestinortodox.ro/foto/978/97759_fericitul_augustin.jpg.
23
moderne: omul se determina pe sine insu§i si nu are nevoie de
Dumnezeu, pentru ca el se divinizeaza pe sine...
77
Fericitul Augustin insista asupra transcenden^ei divine .
Harul nu este ceva extrinsec - ca sa spunem a§a - nu este
ceva adaugat naturii umane, ci el e inerent condrfiei noastre.
Nu putem vorbi de o adevarata prdpastie intre Dumnezeu
§i creatura Sa. Unirea celor doua naturi - divina §i umana - se
petrece in Hristos, in a§a fel incat cele doua naturi sunt
inseparabile, in sensul ca elementul uman, trupul, este
no
indisolubil unul cu natura ve§nica a lui Dumnezeu .
Aici nu e vorba doar de o penetrare divina a realita^ii
umane si nici de o penetrare umana a naturii divine. Ci unirea
celor doua naturi in Hristos este o umanizare a lui Dumnezeu,
care e in mod simultan o indumnezeire a omului.
In Hristos dumnezeirea este umanizata §i umanitatea este
indumnezeita 79 .
Omul poate trai plinatatea comuniunii numai cu
Dumnezeu. Unirea ipostatica se bazeaza pe o certa polaritate
intre dumnezeire sj umanitate. Inomenirea lui Dumnezeu §i
indumnezeirea omului sunt condrfii reciproce (mutuale) a uneia
fa^a de cealalta, pentru simplul fapt ca ele exprima o tending
inerenta intre cele doua naturi §i care poate fi realizata numai
printr-o reciproca daruire de sine, a ceea ce este una celeilalte,
insa daruirea de sine nu trebuie interpretata ca o amestecare a
identitaiii, ci doua naturi §i calita^ile lor sunt ^inute intru
unitate .
Perihoreza este un cuvant ce exprima co-penetrarea
dinamica dintre necreat §i creat, dintre dumnezeire §i
umanitate 81 .
In mod fundamental, Intruparea Cuvantului este o
perihoreza, o sinteza a doua naturi sau substance, ambele cu
calita^i proprii sub forma unui unei singure Persoane sau a unui
singur Ipostas §i care sunt perfecte amandoua.
Ceea ce se formeaza in aceasta uniune este, desigur, nu o
noua natura ci, mai degraba, un nou mod de activare al celor
doua naturi.
In virtutea acestei uniri s-a constituit un nou mod de
activare, eel divino-uman sau modul theantropic. Acest mod, in
care actele lui Dumnezeu se fac intr-o maniera umana §i in care
77 Ibidem.
Idem, p.
Ibidem.
Idem, p. 333-334.
Idem, p. 334.
78 Idem, p. 333
79 Ibidem.
24
actele omului sunt facute intr-o maniera dumnezeiasca, in care
energia divina este umanizata §i energia umana este
indumnezeita .
Insa aceasta noua energie teandrica sau activitate /
lucrare teandrica nu este totu§i o amestecare, o mixtura a celor
doua moduri proprii de activitate a celor doua elemente.
Identitatea celor doua elemente ramane intacta.
Dumnezeu transcende propria Sa transcendent §i devine
imanent in crea^ia Sa. Persoana lui Hristos este unica. Ipostasul
lui Hristos este unic.
Pentru ca Hristos este in doua naturi, omul poate fi infiat,
prin participare. Aceasta este imaginea in care omul este creat.
Omul este o creatura, creata pentru a fi fiul lui Dumnezeu.
El este nascut, omul, pentru a fi liber de influenza mor^ii
§i a stricaciunii. Moartea §i stricaciunea sunt profund straine de
natura omului. Ele sunt profund a-naturale pentru el. Ceea ce
este natural pentru el este, in mod sigur, via{a vesnica, care este
prin participare la Dumnezeu .
Hristos este Omul perfect, Omul complet, intregul Om.
Dar Hristos este, de asemenea, §i Dumnezeu desavarsit.
§i acesta este paradoxul pe care il sustinem, ca numai
Dumnezeu este §i Omul perfect.
Numai Dumnezeu este complet §i total om. Umanismul
nereligios contemporan are urmatorul rezultat, acela ca
dezumanizeaza atat pe om, cat §i formele sociale pe care le-a
creat el insu§i.
In context cre§tin-ortodox omul e o creatura care traie§te
prin participare la Dumnezeu .
Unirea ipostatica nu e o realitate a doua naturi juxtapuse,
care exista separat una de alta. Ele sunt distincte dar nu
separate.
Ideea de Dumnezeu include ideea de om §i, de asemenea,
modul de a fi intim cu experien^a umana, ca o realitate
personala.
Ideea ca Dumnezeu exista separat de om este §i ea o falsa
idee. Numai cand Dumnezeu §i omul sunt vazu^i ca indivizibili,
dar elemente distincte in realitatea divino-umana, numai atunci
este posibil sa . . .
Este ridicol sa presupui ca un om poate avea o experien^a,
pe care el sa nu aiba posibilitatea sa o stapaneasca .
82 Ibidem.
83 Ibidem.
84 Idem, p. 335.
25
§i tot la fel de ridicol este sa presupui, ca existen^a umana
poate fi definita ca entitate exclusiv creata, in principiu
despartita de Dumnezeu §i absolut separata de El §i astfel orice
relate a lui Dumnezeu cu omul sa fie extrinseca.
§i a sus^ine o relate non-interioara cu Dumnezeu, nu
inseamna decat a presupune ca aici poate fi cineva afara de a-
tot-imbra^i§area §i a-tot-umplerea realita^ii lui Dumnezeu.
Subcapitolul numit Nivelul constiiniei umane incepe cu:
„Suntem confrunta^i cu un fel de dualitate sau cu un dublu nivel
al constiiniei" 86 .
on
Avem con§tiin^a ca suntem original de catre al^ii dar ca
suntem un sine adanc 88 . „Eu, eu eel real, sunt altceva, ceva
foarte adanc §i sursa nebagata in seama (izvorul eliminat de
multe ori din fa^a ochilor aten^iei mele n.n.) a existen^ei mele" .
E mare diferen^a intre sinele interior §i sinele mincinos
considerat ca propria ta identitate. Omul este, intr-un anume
fel, dublu in sine insu§i, fiind un Cain §i un Abel in acela§i timp,
in el insusj. §i Cain din el este ego-ul superficial §i in stare sa
ucida sursa reala a existen^ei sale, calea lui interioara §i anume
pe Abel din el 90 .
§i facand un astfel de omor in sine insusi omul e cu
adevarat un satan. Sinele unui om este foarte genuin, creativ §i
• 91
unic .
Ceea ce este omul in sine insu§i nu este temporal sau
relativ - pentru ca tocmai aceea este ceea ce determina §i
califica toate aspectele existen^ei sale - ci etern §i absolut.
§i acest lucru exista in sine insu§i, chiar daca el este
incon§tient sau nu de acest fapt. Daca omul poate sa devina
„Dumnezeu", atunci trebuie sa existe in el ceva, prin care sa
poata intra in comuniune cu Dumnezeu 92 .
Dar acel ceva prin care intram in legatura cu Dumnezeu,
AT
in context filosofic, nu e ra^iunea . Ra^iunea poate fi cea care
formuleaza no^iuni §i propozrfii.
Ea e facultatea sistematizarii, a combina^iilor mentale,
cea care distinge, cea care clasifica dupa legi §i reguli proprii
formele prin care in^elegem lucrurile externe.
85 Idem, p. 336.
86 Ibidem.
87 Ibidem.
88 Idem, p. 337.
89 Ibidem.
90 Ibidem.
91 Ibidem.
92 Idem, p. 338.
93 Ibidem.
26
§i atunci, daca ra^iunea ar fi singura modalitate de
cunoa§tere umana, omul nu ar putea avea o cunoa§tere directa §i
imediatd a ceea ce este absolut §i etern.
In eel mai bun dintre cazuri el ar accepta Revela^ia
dumnezeiasca, prin care poate avea o exterioara §i indirecta
recunoa§tere a adevarurilor, fara o alta posibilitate directa §i
imediata de participare la ele. §i daca ar respinge Revela^ia,
atunci se multume§te cu aspectele exterioare §i superficial,
care sunt relative §i temporale .
Ra^iunea nu este singurul organ sau facultate de
cunoa§tere umana. Ci omul poseda o capacitate supra-ra^ionala
de cunoa§tere §i experiere, un intelect spiritual, care
compenseaza natura ra^ionala.
Acesta e o facultate dumnezeiasca in om §i el a primit-o
in momentul crea^iei sale. E vorba de ochii inimii.
Ei sunt diferi^i de minte §i nu opereaza cu m^elegeri,
delimitari §i analize §i se diferen^iaza din nou de minte prin
aceea, ca ei nu i§i deriva sau nu i§i formeaza ideile prin lucruri
care sunt externe, ci le capata prin unire interna cu Insu§i
Dumnezeu Cuvantul 95 .
Intelectul spiritual cunoa§te toate lucrurile prin
cunoa§terea propriei lor esen^e interioare, prin directa
participare la ideile divine sau energiile divine, care aduc in el
existen^a acelor idei si energii, §i care sunt complet inaccesibile
percep^iei rationale.
Intelectul spiritual este capabil de o intui^ie imediata §i o
experien^a interioara 96 . Experience §i intui^iile duhovnice§ti nu
07
sunt rodul conceptelor §i al discursurilor rationale .
Dupa modelul unirii ipostatice a divinului cu umanul in
Hristos, §i sufletul, cat §i trupul nostru sunt susceptibile de
procesul de perihoreza, dr acea penetrare a dumnezeiescului har
in om §i a omului in Dumnezeu 98 .
Omul modern a eliminat cuvantul „suflet" din
vocabularul sau. Simpla punere a intrebarii implica existen^a
celui care intreaba §i astfel existen^a se afirma de la sine.
Cuvantul „suflet" are o pozrfie ambigua azi, pentru ca
poate fi folosit in sensul ca include intelectul spiritual, „sufletul
94 Idem, p. 339.
95 Ibidem.
96 Ibidem.
97 Ibidem.
98 Idem, p. 340.
27
sufletului", dar poate fi in^eles §i in sensul, ca se distinge de
intelectul spiritual".
„Cuget deci exist" 100 e pentru autorul nostra un exemplu
de posesie satanica a sufletului. Aceasta independent, aceasta
autonomizare cu orice pre{ a omului este un clar simptom a ceea
ce noi numim cadere, caci sufletul nu se identified in aceasta
situate cu sinele nostru .
Sufletul nostra nu este niciodata trupesc §i trupul nostra
nu poate fi niciodata fara suflet. Sufletul §i trupul aceleia§i
persoane sunt unite impreuna de la inceputul existen^ei lor §i
principiul acestei uniuni / uniri a sufletului cu trupul sta in
Dumnezeu Insu§i 102 .
Trupul §i sufletul meu stau intr-o indisolubila coexistent.
Fara unul sau altul, nici sufletul §i nici trupul nu pot fi complete.
Ele se completeaza unul pe altul §i se determina unul pe
altul. Suntem indisolubili §i dupa ceea ce noi suntem considera^i
morfi.
Sufletul penetreaza trupul iar trupul sufletul §i acest
schimb reciproc, aceasta transmigrare a unuia catre altul, este un
proces fara sfar§it. O astfel de intima §i reciproca relate este
intre divinitate §i omenitate in persoana lui Hristos, caci sufletul
1 01
§i trupul in om sunt permanent unite .
Omul sta intre Dumnezeu §i lumea materiala, intre cer §i
pamant 104 . Toate lucrarile crea^iei i§i gasesc locul de intalnire in
om.
Caracteral mecanicist al §tiin^ei moderne este marcat de
dorin^a de a domina, de a stapani §i a poseda §i a exploata
natura, dar nu sa o transforme sau sa o sfm^easca.
Ei presupun ca pamantul {ine de om, ca ii apar^ine lui §i
nu ca omul e din pamant, ca apar^ine, prin trap, de compozi^ia
pamantului sau ca e, prin trap, pamant. Oamenii au pierdut
sensul lor si armonia §i reciprocitatea cu natura 105 .
Dar omul e mai mult decat un simplu microcosmos cum
dorea Platon , ci e un macrocosmos.
Despar^it de Hristos, omul nu are un loc real in lume §i
nici lumea in el. El este doar o dureroasa umbra a sinelui sau §i
99 Ibidem.
100 Una dintre afirmatiile rationamentului lui Descartes.
101 Ibidem.
102 Idem, p. 341.
103 Ibidem.
104 Idem, p. 342.
105 Ibidem.
106 Platon: http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon.
28
unul care face o crima impotriva naturii sale, daca refuza
cunoa§terea lui Dumnezeu 107 .
Un articol plin de con^inut §i de intuitu §i solu^ii foarte
benefice.
***
The Assumption of Our Lady (trad. : Adormirea Maicii
Domnului), by John Saward 108 , p: 343-357.
Un articol despre eretica „dogma" catolica a „hnaculatei
conceptii".
Detalii: La 1 noiembrie 1950, papa Pius al XH-lea, prin
constitmia Munificentissimus Deus (MD) , a declarat ca
„dogma revelata", eretica supozrfie a „imaculatei conceptii" 110 .
Pentru monofizi^i, invierea lui Hristos era invierea lui
Dumnezeu. Insa mariologia trebuie vazuta in context
hristologic 111 .
In interiorul nostru ne reinnoim zilnic, eshatologia este
119
inaugurate §i posibilitatea transfigurarii este reala . Puterea
invierii este deja prezenta in contemporaneitatea noastra iar
invierea e un bun comun 113 .
Sfdntul Efrem Sirul
114
1U/ Idem, p. 343.
108 A se vedea datele despre autor: http://en.wikipedia.org/wiki/John_Saward.
109 Textul ei in limba engleza:
http://www.ewtn.com/library/PAPALDOC/P12MUNIF.HTM.
110 Idem, p. 343.
111 Idem, p. 344.
112 Idem, p. 349.
113 Ibidem.
1 14 Cf. http://commons.orthodoxwiki.Org/images/5/5d/Ephrem_the_Syrian.jpg
29
Invierea Sfintilor adormiti din timpul mort.ii
Mantuitorului Hristos e un semn ca moartea si puterea Iadului
au fost invinse de catre Hristos Dumnezeu.
Asa credeau, printre arfi, Sfinti Paring ca Sfantul Irineu al
Lyonului 115 si Sfantul Efrem Sirul 116 .
Pentru Sfantul Chiril al Ierusalimului, Domnul a coborat
in lad singur, dar a iesit cu o mare murfime de oameni. El a
117
inviat pe multi Sfinti .
Acest lucru se vede si din Sfanta Icoana a Invierii
Domnului, unde Domnul ii t4ne de maini pe Sfintii Adam si Eva
si, in spatele Lui, sunt multi Sfinti ai Vechiului Testament.
Invierea Domnului
.118
Gasiti, in traducerea noastra, la nivel online, in doua volume, cartea sa: Contra
ereziilor. Aici, primul volum: http://bastrix.wordpress.com/2009/ll/03/sfantul-
sfin%C8%9Bit-mucenic-irineu-al-lyonului-contra-ereziilor-vol-l/ si aici, eel de al doilea
volum: http://bastrix.wordpress.com/2009/ll/23/sfantul-sfin%C8%9Bit-mucenic-irineu-
al-lyonului-contra-ereziilor-vol-2/.
116 Date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Efrem_Sirul.
117 Idem, p. 349, cf. Cateheze 14, 18, apud. PG 33, 843C. Informatie cf Idem, p. 356.
30
Pentru autor, Maica Domnului e un tip al Bisericii, al
umanitatii mantuite 119 .
Assumption este echivalentul - asa spune autorul - al
sintagmei Adormirii Maicii Domnului desi, tot el spune, ca
ortodocsii cred ca nu e tot una Asumpfia si Adormirea.
Pe cand catolicii vad o ridicare, prin sine, a Prea Curatei
la cer, noi vedem o ridicare a Ei la cer facuta din voia lui
Dumnezeu si in asta consta diferen^a intre minciuna si adevar.
Asa am int.eles citind cartile noastre ortodoxe. E o
realitate pe care trebuie sa o aprofundez si mai bine.
Autorul spune ca Adormirea Prea Curatei nu e discutata
pana la Sfantul Ambrozie 121 si Sfantul Epifanie 122 , dar acest
lucru e un mare neadevar.
Despre ea vorbeste Sfantul Dionisie Areopagitul.
Cf. http://calindragan.files.wordpress.com/2009/04/invierea-domnului-si-predica-sf-
ioan-botezatorul.jpg.
119 Idem, p. 351.
120 Idem, p. 353.
121 Date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Ambrozie_al_Milanului. Icoana sa e
preluata din locatia: http://0cafs.0ca.0rg/F eastSaintsViewer.asp?FSID= 103485.
Idem, p. 355.
31
*5fS5fC
1 91
The Holy Spirit and Chrismation, by Nicolas Zernov ,
p. 357-363.
Biserica este o comunitate euharistica §i harismatica.
Taina Sfmtei Mirungeri = Chrismation 124 . Omul prime§te
in Ortodoxie o singura data aceasta Sfanta Taina, dar daca se
1 9 S
intoarce din apostazie o mai prime§te odata .
Bulgakov 126 numea mirungerea o Cincizecime
personala 11 .
A pecetlui pe cineva cu Sfantul Mir inseamna a face un
semn al apar^inerii sale la viata lui Dumnezeu. §i astfel orice
persoana miruita e proprietatea Sfantului Duh .
Dar a pecetlui, in al doilea rand, inseamna §i autoritate
iar Duhul Sfant e Cel care \\\ aduce darurile mari §i noi ale
rascumpararii prin Hristos.
Prin pecetluirea noastra de catre Duhul Sfant, nu
inseamna ca noi am devenit obiecte pasive ale puterii Sale, ci ca
noi am devenit colaboratori, organe ale Sfantului Duh §i de
aceea Mirungerea inseamna o responsabilitate speciala fa^a de
1 9Q
folosirea propriului nostru trup . Orice mica impuritate este un
1 10
mare pacat impotriva Sfintei Mirungeri .
Subcapitolul Rolul laicilor. fiecare suntem un§i cu
Sfantul §i Mare Mir. Biserica este, in mod fundamental, un trup
ierarhic §i, prin mirungere, devenim de fapt mireni. Biserica e
un fel de armata. Nu po^i sa fii membru al armatei fara sa de^ii
un rang anume. To^i suntem co-celebran^i in toate Sfmtele
1 T 1
Taine ale Sfintei Biserici .
Biserica Ortodoxa inva^a ca pazitorul adevarului este
1 19
intregul trup al celor credincio§i .
Suntem chema^i nu numai sa ascultdm adevarul
dumnezeiesc, ci §i sa-lfacem cunoscut, sa-1 predicam celor care
nu il cunosc.
123 Despre autor: http://en.wikipedia.org/wiki/Nicholas_Zemov.
124 A se vedea articolul: http://orthodoxwiki.org/Chrismation.
125 Idem, p. 358.
126 Parintele Sergius Nikolaevich Bulgakov: http://orthodoxwiki.org/Sergius_Bulgakov.
127 Idem, p. 359.
128 Idem, p. 360.
129 Ibidem.
130 Ibidem.
131 Idem, p. 361.
132 Ibidem.
32
Nu crede - §i are dreptate - ca in disputa dintre un mirean
§i un episcop despre adevarul credin^ei, episcopul ar fi avantajat
pentru ca e episcop iar mireanul ar fi dezavantajat pentru ca e
doar mirean .
§i daca, la hirotonire, un preot sau un episcop marturisesc
adevarul, nu inseamna ca ei vor pastra mai bine credint.a decat
un mirean sau decat unul inferior lor. §i acest lucru e foarte
corect.
Papa Paul al VI-lea 134 a pupat piciorul mitropolitului
grec 135 .
Trinity and Incarnation in Anglican Theology From the
Sixteenth Century Until Today, by A. M. Allchin , p. 363-376.
Text lecturat la Institutul Teologic din Bucure§ti, la 1 8 ianuarie
1976.
Pentru David Jenkins , Sfanta Treime este un simbol
pentru pelerinii, care nu cunosc limite in nadejdea indurarii, a
descoperirii §i a bucuriei lor 138 .
1 ^Q
Thomas Crammer , primul arhiepiscop reformator de
Canterbury a fost un liturgist §i nu un dogmatician.
§i el a facut Cartea comund de rugdciuni . Vechea
tradrfie latina liturgica a fost transplantata in Anglia, slujbele
scurtate §i adaptate oamenilor de aici, alaturi de elemente
scripturale §i didactice .
Contemporani cu Luther 142 §i Calvin 143 , in Anglia erau
Richard Hooker 144 (1554-1600) §i episcopul Lancelot
Andrewes 145 (1555-1626).
Aici suprema^ia Scripturii e interpretata in diferite
moduri. Se primesc sj marturiile Sfintei Tradi^ii.
133 Ibidem.
134 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Paul_al_VI-lea.
135 Idem, p. 363.
136 Date despre autor: http://www.academi.Org/list-of-writers/i/130422/.
137 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/David_Edward_Jenkins.
138 Idem, p. 364.
139 Date despre sine: http://www.thefreelibrary.com/Thomas+Crammer:+A+Life.
a02 1240743.
140 Idem, p. 364.
141 Ibidem.
142 Martin Luther: http://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther.
143 Jean Calvin: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin.
144 Mai multe date: http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Hooker.
145 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Lancelot_Andrewes.
33
Pt Hooker, Hristos este in Biserica, dupa cum Eva era in
Adam 146 .
In sec. 17, anglicanismul avea o teologie a Intruparii, a
Bisericii si a Sacramentelor 147 .
Cand vorbim de persoana, vorbim de omul in
148
comunmne .
***
Marina Tvetaeva 149 (poeta) spunea: „Ce putem sa spunem
noi despre Dumnezeu? Nimic. Ce putem sa spunem noi lui
Dumnezeu? Totul".
Maica si poeta Maria Skobtsova 150 (1891-1945) a facut si
o antologie de Vie^i de Sfm^i.
Abune Yohannes a fost un etiopian monofizit foarte
aparte, socotit de ei „sfant", desi, si monofizi^ii se cred
„ortodocsi".
Minuni dupa adormirea sa, din ***The Orthodox Word,
nr. 108-109 pe 1983, (pe coperta e Fericitul Serafim Rose 151 ) p.
9-24: Via{a pe scurt a Fericitului Serafim Rose scrisa de catre
Maica Brigid.
Parintele Herman 1-a vazut in vis pe Fericitul Serafim
inainte de a sluji Sfanta Liturghie, imbracat in alb si stand
intins. Era la 6 zile dupa adormirea sa .
Fericitul Serafim a vindecat de cancer la gat pe Susan
Matushka, fiica parintelui Alexey Young 153 , in 1982 154 .
Cu parintele Alexey, Fericitul Serafim a avut o lunga
corespondent, tradusa de §tefan-Francisco Voronca in limba
- -155
romana .
146 Idem, p. 366.
147 Idem, p. 368.
148 Idem, p. 371.
149 Date despre autoare: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marina_%C5%A2vetaeva.
150 Mai multe date: http://orthodoxwiki.org/Maria_Skobtsova.
151 Un blog romanesc dedicat Fericitului Serafim Rose:
http://cuvseraphimrose.wordpress.com/.
152 Idem, p. 15.
153 Corespondenta sa, in limba engleza, cu Fericitul Serafim:
http ://www. archangelsbooks.com/proddetail. asp ?prod=NOPSERAPHR-01.
154 Idem, p. 19-20.
155 Pr. Serafim Rose, Scrisori, traducere din lb. engleza de Stefan Voronca, Ed.
Egumenita, 2003, 342 p.
34
In 14/27 octombrie 1982 a fost vazut in vis de Batranul
Nazarie de la Valaam.
I-a spus acestuia: „Ramai ferm in hotararea ta sau
pregate§te-te pentru sfar§it". Dupa care 1-a sarutat pe frunte §i
acesta a fost foarte fericit 156 .
1 S7
Vindeca o hemoragie cerebrala a unei femei .
De la p. a 25-a a aceluia§i numar al revistei sunt cateva
date ale parintelui Damaschin Christensen despre via^a
Fericitului Serafim Rose.
Fericitul Serafim a fost mai intai metodist, apoi
prezbiterian 158 . Studiaza filosofia chineza 159 . Apoi budismul.
Inva^a limba chineza veche la colegiul Pomona §i la
universitatea californiana Berkley.
E influenzal de profesorul Peter A. Boodberg , care era
un emigrant rus 161 .
Fericitul Serafim a tradus slujbele sfinte ortodoxe, in
engleza, luminat de Duhul Sfant.
Teza sa de Master a fost Golul §iplinul la Lao-fi .
Alan Watts 163 a fost un alt profesor ce 1-a influen^at.
Studiaza pe Rene Guenon 164 .
In 1956 §i 1957 scrie trei eseuri mari despre „Mentalita^i
comparate" 165 .
A scris o lucrare §i despre Jung 166 . L-a iubit §i admirat pe
profesorul Ming Shem, un batran profesor chinez, care era total
anti-comunist 167 .
***
Din Teologia Dogmatica a protoiereului Mihail
Pomazansky 168 , in ***Cuvdntul ortodox, nr. 97 / 1981.
Le aveti aici la nivel online: http://www.scribd.com/doc/12899590/Serafim-Rose-
Scrisori-Misionare.
156 Idem, p. 21.
157 Idem, p. 21-22.
158 Idem, p. 25.
159 Ibidem.
160 Mai multe date: http://en.wikipedia.org/wiki/Peter_A._Boodberg.
161 Idem, p. 26.
162 Idem, p. 27. Cateva date despre Lao-Ti aici: http://www.taoismonline.org/laotzu.html.
163 A se vedea aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Watts.
164 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Gu%C3%A9non.
165 Idem, p. 30.
166 Idem, p. 31. Despre Carl Gustav Jung aici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Jung.
167 Idem, p. 40.
168 In romana: Pr. Mihail Pomazansky, Teologia Dogmatica Ortodoxa, trad, din lb engl.
de Florin Caragiu, Ed. Sophia, 2009, 332 p.
35
Marele mister al evlaviei creatine este viat.a in Hristos 169 .
Din Prefafa la edrfia americana a Teologiei Dogmatice.
A dezbatut, mai ales, dogma eclesiologica §i, in special,
catolicitatea Sfintei Biserici.
A trait peste 93 de ani. S-a nascut pe 7 / 19 noiembrie
1888 in vestul Rusiei.
***
Sfantul Grigorie de Tours, Vita Patrum, capitolul al 10-
lea, Sfantul Friardus eel Zavorat, in ***Cuvdntul Ortodox, nr.
97/ 1981, p. 88-93:
Sfantul Friardus a trait langa insula Vindunitta, in
1 70
teritoriul Nantes-ului .
Copilaria sa a fost daruita lui Dumnezeu §i foarte casta. A
trait in rugaciune §i priveghere §i cand a devenit in varsta.
Satana ii apare diaconului Secundellus §i ii spune ca e
„Hristos" §i ca el a devenit „Sfant" §i ca trebuie sa piece de pe
insula.
AM data, dupa ce a patimit multe prin faptul ca 1-a
ascultat pe diavolul travestit §i-a facut semnul Sfintei Cruci §i a
scapat de falsul „Hristos".
Acest diacon a ajuns un Sfant.
Copacii sadi^i de Sfantul Friardus erau un mare miracol in
ochii poporului §i, in fiecare zi, o imensa cioara trecea pe acolo.
§i-a prezis adormirea. A adormit in 577 d. Hr.
E uluitor de frumoasa cartea Sfantului Martin §i ar trebui
171
tradusa. Parca am auzit de un asemenea proiect . E un Pateric
al Fran^ei.
Cred ca fiecare ^ara are Patericul ei, dar nu il strangem cu
toata cuviin^a, nu il cautam cu ardoare.
§i azi se pot scrie Paterice, numai ca nu ne ingrijim de
oamenii duhovnice§ti pe care ii avem §i de experience lor
minunate.
Ajuta-ne, Doamne, ca sa-i cunoa§tem pe Sfin^ii Tai, ca sa
ne mantuim prin ei!
169 Idem, p. 73.
170 Idem, p. 89.
171 Ulterior cartea a fost tradusa in limba romana...si o avem la nivel online aici:
http://www.crestinortodox.ro/carte-929-sfinti-parinti-din-apus.
36
***
In *** Cuvdntul ortodox, nr. 74, pe 1977, am gasit despre
Sfintii Romanus §i Lupicinus dintre locuitorii de§ertului Jurei
(p. 107-140):
In secolele 4-5 apar multe manastiri in sudul Frant.ei.
Insula Lerin e in Franca. Sfantul Grigorie i§i incepe lucrarea sa
despre Sfintii Paring, cu ace§ti doi Sfinti.
Via^a Sfantului Eugendus §i a celor doi a fost scrisa de un
ucenic anonim pe la 520 d. Hr.
Aceasta via^a anonima a dat nu numai mai multe detalii
decat a dat Sfantul Grigorie de Tours, dar a furnizat §i
informatii despre invatlmantul monastic al acestor Sfinti Paring
§i a vietii monastice in general din secolul al 5-lea din Galia.
Jura e un §ir de munti din partea estica a Frant.ei, langa
Swiss border, some hundred miles long and 20 sau 30 wide 172 .
Sfantul Eugendus era nascut nu departe de Izernore, unde
era un templu pagan, inchinat zeului Marte, care era partial
distrus §i ale carui ruine se mai vad §i azi.
Sfantul Romanus a fost fratele mai mare al Sfantului
1 T\
Lupicinus §i s-a nascut in ultima decada a secolului al 4-lea.
Sfantul Eucherius va deveni episcop de Lyon in 434 d.
Hr. Acesta a scris Rugdciunile pustiei inainte de 428.
Cele mai citite carti erau Patericul egiptean 174 §i
Institutele Sfantului loan Cassian.
Sfantul Ilarie de Aries era ucenic al Sfantului Honoratus
de Lerin (sec. 5) si in 444 d. Hr. calatore§te spre Besancon.
Sfantul Lupicinus nu a primit preotia decat dupa adormirea
Sfantului Romanus.
1 7S
Fericita Maria Gatchina e o Sfanta ce a trait sub
comunism in Rusia. Ea spunea: „Depresia este o cruce
duho vniceasca' ' 1 76 .
172 Idem, p. 109.
173 Idem, p. 110.
174 La nivel online aici: http://www.pateric.ro/category/patericul-egiptean/.
175 Despre viata sa aici: http://www.orthodox.net/russiannm/maria-of-gatchina-nun-
martyr-and-those-with-her.html.
176 Idem, p. 149.
37
E bine sd ai ce scrie. Sau sd aduni vara...ca sd
ai iarna 111
IHS.flmiiiiiii
Ie§. 9, 8: al0aA,r|<; Ka|j,ivaia<; = funingine din cuptor.
De la Koc|j,Lvoda [caminea], -olq, r\ vine camin §i §emineu.
Acest Ka|iLvaLa e sinonim cu furnace. Adica niciun camin nu
poate fi fara foe, fara cuptor. §i nu e nicio casd fara foe, cd
mdine-i Mo§ Crdciun, spune colindul.
Ce este §emineul? O soba joasa, mare, zidita in perete, cu
vatra larg deschisa; camin.
Dictionarul spune ca vine de la fr. cheminee. Dar vine de
fapt §i de fapt de la grecesul Kanivoaa, prin ni§te modificari
lingvistice specifice limbii franceze.
***
Este stubborn as a mule, adica: incapa^anat ca un
magar / catar.
***
Ie§. 9, 19: a cazut r\ xaA,a(a, adica grindina / hail in
engleza.
***
177
Articol editat la nivel online pe data de 19 octombrie 2007.
38
Ie§. 9, 25: potavri = vegetate. De unde Botanica = §tiint.a
care se ocupa cu ierburile.
***
Tot in Ie§. 9, 25 apare m E,\)Xa = padure / copaci, de unde
E,vXov = copac.
De aici il avem noi pe xilofon, adica instumentul facut din
lemn de copac, din lemn de padure sau, mai la fix: lemn care
rdsund.
***
1 78
Protosinghel Popa Ioasaf-Ioan : Mijloace morale de
indumnezeire a vieiii creatine dupd Sfiniii: Vasile eel Mare,
Pahomie §i loan Cassian, Bucuresti, 1983, 338 p., teza
doctorala, ms. dactilografiat.
Cota: 276 [p 71] S 2 / 19999, FTO 179 .
Conspecte din aceasta teza:
p. 3: doKeco (asceza) e prezent doar de trei ori in Vechiul
Testament. In NT, acela§i cuvant apare doar o singura data §i
acesta cu un sens general.
p. 6: Sfantul Pahomie 180 se na§te intr-o familie de ^arani,
aproape de Ezneh, in Egiptul de Sus, spre anul 286 sau 290 §i e
crescut in religie pagana.
Batranul sau e Sfantul Palamon. A fost in bune rela^ii cu
lOI /V
Sfantul Antonie eel Mare . In 323 intemeiaza o manastire cu
via^a de ob§te, intr-un sat parasit, la Tabene, in Egiptul de Sus.
Pana la sfarsTtul vieiii, mai infiin^eaza alte 8 a§ezari de ob§te.
Adoarme la 346.
p. 7: Sfantul Pahomie e primul ctitor al vieiii monahale de
ob§te.
178 Aici gasiti un sait de prezentare al autorului: http://www.ioasaf.ro/10ani.htm.
179 FTO = Facultatea de Teologie Ortodoxa (din Bucuresti).
180 Sfantul Pahomie eel Mare: http://ro.orthodoxwiki.org/Pahomie_cel_Mare.
181 Despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Antonie_cel_Mare. Aici gasiti un sait
romanesc dedicat Sfantului Antonie, cu fotografii de la un pelerinaj romanesc la locurile
sale de nevointa: http://www.sfantulantonie.ro/.
39
182
p. 9: Sfantul Vasile eel Mare , gase^te mai bine de 1500
de texte pentru sustinerea vie^ii ascetice, pe care le claseaza in
regulile monahale §i asceticonul sau.
KPMCT» U. litaHM
Sfantul Ierarh Vasile eel Mare
183
p. 26: „desavar§irea se poate atinge de orice cre§tin,
indiferent de locul unde traie§te, de munca pe care o face, de
varsta sau de sex".
„Fecioarele (cei din viat.a monahala - n.n.) rodesc o suta,
vaduvele (ca§tii din lume - n.n.) produc §aizeci, cre§tinii
casatoriti rodesc treizeci", spunea Sfantul Cezar de Arelate.
1 RA
p. 46: „Sfantul Cassian gase§te ca exista trei feluri de
vocatii: prima - cea de la Dumnezeu, a doua - cea prin
mijlocirea oamenilor, a treia - cea de nevoie".
Un sait romanesc dedicat siesi: http://www.sfantulvasilecelmare.info/. Mai multe date:
http://ro.orthodoxwiki.org/Vasile_cel_Mare.
183 Cf. http://sinaxis.files.wordpress.com/2009/01/sf-ierarh-vasile-cel-mare.jpg.
184 Sfantul loan Cassian.
40
p. 52: „adevarata frumusete a vie^ii §i inva^aturii
duhovnice§ti nu poate fi savurata decat pe masura trairii
personale".
p. 59: „cavernele inimii".
p. 60: „Ceea ce se condamna in primul rand la pacat este
intenfia".
p. 64: „Cuvantul virtute vine din latinescul virtus §i
traduce termenul grecesc apetri a carui semnifica^ie a fost la
inceput de putere, forfa fizicd, apoi de tarie psihicd, trecand in
cre§tinismul primar cu sensul de ndzuinid continua a
credinciosului, ajutat de harul divin, spre implinirea faptelor
bune, cf. Teologia Morala, vol I, p. 338-342.
p. 69: „Procesul despatimirii este insu§i procesul
pocain^ei continue".
Ascetica si Mistica, p. 73, vol III, Morala, pentru
„subcon§tient" la Fericitul Dumitru Staniloae.
p. 120: „Cand un traitor in evlavie cade in acela§i pacat ca
§i unul indiferent, ei nu trebuie pedepsrfi la fel 185 ".
p. 146: „Fecioria, in adevaratul ei sens, este ferirea de
orice pacat, caci un singur pacat, de orice natura ar fi el, creeaza
condrfii pentru declan§area poftei trupe§ti".
p. 149: trupul „este un fel de sinteza a cosmosului".
p. 154: „dreapta socoteala este numita §i ochi al
sufletuluF '.
p. 163: „Rugaciunea continua este savar§irea oricarui
lucru pentru slava lui Dumnezeu, vederea in orice lucru a
degetului Creatorului, patrunderea ra^iunilor din lucruri §i
zburarea pururea cu mintea la Dumnezeu".
p. 188: ,J)estdinuirea n€ '. . .(este) mijlocul principal pentru
identificarea si diagnosticarea raului".
1 87
p. 221. Sfantul Benedict de Nursia adoarme in 549.
p. 223: Sfantul Benedict a cunoscut opera ascetica a
1 88
Sfantului Vasile, prin intermediul traducerii lui Rufin , (dar §i
1 SQ
prin intermediul traducerii Fericitului Ieronim ), cf. p. 3 1 1 : J.
Gribomont, Histoire du texte des Ascetiques de S. Basile.
p. 311, n. 1438: Rutin a stat 5 ani pe langa Sfantul loan
Gura de Aur 190 .
185 Pentru ca raportarea lor la pacat tine de starea lor interioara.
186 Marturisirea gandurilor Parintelui tau duhovnicesc, a celui care te indruma pe calea
duhovniceasca, fie ca esti monah sau mirean.
187 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Benedict_de_Nursia.
188 Tyrannius Rufinus sau Rufinus de Aquileia:
http://en.wikipedia.org/wiki/Tyrannius_Rufinus.
189 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Jerome.
190 Date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur.
41
Mdna dreaptd a Sfdntului loan Gurd de Aur
191
p. 229: |iovao0r|pLov = locul unde vie^uiesc monahii.
Un apendice:
Cf Concordance to the Septuagint..., by the Late Edwin
Hateh and Henry A. Redpath, vol.1, Oxford, 1987, p. 172 (la
autorul nostra e la p. 233, pentra ca notele sunt puse la final) :
II Mac. 15, 4 (Domnul a porancit sa nu lucrezi in ziua a
saptea), IV Mac 13, 22 si 12, 11, gasim cuvantul daKTyrnc; , cu
sensul de: a lucra.
Cf. p. 233: F. Ap. 24, 16 : „...ma straduiesc (doKGo) si eu
ca sa am intotdeauna inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor un
cuvant neintinat".
Cf. p. 236: dupa cum spune O. Bardenhewer 192 , in
Geschichte der altkirchichen Literatur, Dritter Band, Freiburg
im Breisgau, 1923, p. 83: „Pahomie este fondatoral vie^ii de
obste in Egipt".
Cf. p. 239 : J. Gribomont, Le monachisme au IV-e siecles
en Asie Mineure: De Gangres au messalianisme, in Studia
Patristica, vol. II, partea a Il-a, Oxford, 1957, Akademie,
Verlag-Berlin, p. 407.
191
Cf. http://ro.orthodoxwiki.Org/Imagine:John-Chrysostom-right-hand.jpg.
Bertram Otto Bardenhewer: http://en.wikipedia.org/wiki/Otto_Bardenhewer.
42
Aceasta teza doctorala repreinta prima carte pe care am
conspectat-o, ca masterand, de la biblioteca facultatii noastre.
Parintele e de la Manastirea Ciolanu-Buzau. Teza a fost
facuta sub indrumarea Pr. Prof. Dr. loan G. Coman.
***
Unul dintre Sfintii Paring, vorbind despre Mt. 24, 28
spunea, ca stdrvul e Insusi Domnul, caci S-a facut asa prin
Rastignirea Sa, in ochii celorlarfi.
In GNT avem: ottou kav r\ to iTTd)|j,a, gkcl auvax0r|aovTca
oi ocgtolA
Caci acolo unde va fi cadavrul / stdrvul, acolo se vor
strange/ se vor aduna (si) vulturii".
Unde va fi Hristos, vom veni si noi ca sa ne impartasim.
Cine are via^a ingereasca, vultureasca, mare sa se apropie
de Hristos si sa se impartaseasca duhovniceste cu El.
Conform Bible Work 0.7, in varianta GNT, avem pentru
NT, de 6 ori folosit pe to iTTco|j,a, pe cand in SCR doar de doua
ori.
Mt. 14, 12 vorbeste de trupul mort al Sfantului loan
Botezatorul. El e luat de ucenicii sai si inmormantat.
Mt 24, 28 - pe care il discutam - e al doilea loc amintit
de GNT.
La Mc. 6, 29 tot despre Sfantul loan.
Mc. 15, 45 vorbeste de Trupul Domnului, pe care Pilat i 1-
1 Q^
a dat Sfantului Iosif din Arimateea .
Celelalte doua locuri: Apoc. 1 1, 8, 9.
"
V ■ \
pf
- ^H^
Wf-\
ii
t
^
WmX\
K il"
193
A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Iosif_din_Arimateea.
prezentata infra e preluata de aici:
http://commons.orthodoxwiki.Org/images/d/dl/JosephArimathea.jpg.
Sfanta sa icoana
43
***
George Iva§cu, Istoria literaturii romdne, vol 1, Ed.
§tiin^ifica, Bucure§ti, 1969, 630 p. Imprumutata de la
Facultatea de Litere din Bucuresti.
Pentru Sfantul Antim Ivireanul 194 : p. 230-233.
P. 231 se ocupa de moartea sa martirica: Mavrocordat,
„obtinu caterisirea de la patriarhul din Constantinopol §i-l
trimise in exil spre Sinai, cu ordine secrete. Pe drum, dupa
porunca, escorta turca il hacui cu sabiile. Dupa alta versiune, tot
contemporana, domnul ar fi organizat o execute exemplara
chiar in capitala, in fa^a clerului ingrozit, dupa practica in
vigoare in imparajia sultanilor, de unde venea".
G. Iva§cu nu in^elege prea bine teologia Sfantului, tocmai
de aceea scrie: „Antim nu este un teolog profund sau un exeget
original" 195 , insa recunoa§te totu§i: „dar are un dar exceptional
de a-§i intre^ine auditoriul intr-un stil elevat §i totodata
accesibil" 196 .
Comentariul autorului sufera de multe tare. I se pare ca
nu e cat Bossuet 197 , pentru ca nu a „avut sim^ul grandios al
destinului uman" 198 (sau decat Miron Costin 199 ) §i ca nu a avut
„o experien^a de via^a multilaterala" 200 , dar „este un Coresi 201 ,
un Ispirescu 202 al teologiei ortodoxe" 203 .
Nu mi se par frumoase §i pertinente alaturarile lui. Nici
comentariile sale nu sunt relevante, ci unele sunt chiar hilare.
Lui Iva§cu i se pare ca face o „exagerare" con§tienta
Sfantul Antim, cand arata pacatele vremii sale 204 , de§i, cu o
fraza mai inainte, il catalogase ca un diagnostician al
moravurilor societa^ii, asemenea Sfantului loan Gura de Aur .
Dar daca 1-ar fi citit pe Sfantul loan §i ar fi fost atent la ce
a predicat Sfantul Antim, ar fi observat ca ambii au luptat nu cu
ni§te moravuri de basm, fantasmagorice, ci cu unele reale, ca nu
194 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul.
195 Idem, p. 231.
196 Ibidem.
197 Jacques-Benigne Bossuet:
http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques-B%C3%A9nigne_Bossuet.
198 Ibidem.
199 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin.
200 Ibidem.
201 Diaconul Coresi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Coresi.
202 Petre Ispirescu: http://www.petreispirescu.eu/.
203 Ibidem.
204 Ibidem.
205 Ibidem.
44
le-a exagerat deloc §i, ca multe dintre pacatele vremii de atunci,
sunt §i azi, se perpetueaza, dupa cum §i el citeaza pasajul de la
pagina 232, unde: „ne batem parin^ii §i ii ocaram, necinstim
conducatorii ^arii, blestemam pe arhierei...bisericile le ^inem ca
pe ni§te grajduri" 206 ...
Literati grabrfi, in^eleg tot la fel de superficial car^ile
noastre ortodoxe. In locul unor comentarii de bun sim^ macar,
gase§ti tomuri intregi de scrieri, cu date mai mult sau mai pu^in
obiective, dar explicitate haotic, injust, fara sinful realita^ii.
Inainte de p. 227, avem inserata in carte o pictura murala
907
de la Sfanta Manastire Horezu : Judecata de Apoi (alb-negru
din pacate) 208 .
Daca tot nu avem o discu^ie serioasa in aceasta carte,
macar aici sa ne oprim.
Raul de foe curge pe tot planul. Demonii sunt goi iar cei
care sunt chinui^i de catre ei de asemenea. Sfnuii Ingeri sunt in
pozrfie de lupta, in costume militare. Vezi in foe trei arhierei -
planul de sus - dar §i capete incoronate.
206 Idem, p. 232, cf. [Sfantul] Antim Ivireanul, Predict, ed. critica, studiu introd. §i glosar
de G.fabriel] Strempel, Bucuresti, 1962, p. 95.
207 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M c
208 Infra este fresca in original. Pentru marime;
http://upload.wikimedia.Org/wikipedia/commons/5/54/Horezu_Stix.JPG.
207 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Horezu.
208 Infra este fresca in original. Pentru marimea cea mai mare a fotografiei, intrati aici:
45
Deasupra unora dintre cei care sunt chiuiti apar diferite
cuvinte: probabil cu detalii despre pacatele lor.
Sfintii Ingeri in^eapa cu suli^ele lor albe, care au la capete
3 colti, pe dracii care vorbeau de rau un om Sfant, dar §i pe cei
din focul nestins.
Dracii au sulrfe negre, aripi negre (unii), cozi, coarne,
barbi §i figuri urate.
Doamne, scapa-ne pe noi, de pedeapsa cea ve§nica §i ne
miluie§te! Apare in plan §i un fel de pore mistret,, cat §i un
balaur. Multe prezent.e.
***
Cei mai vechi manuscris al Didahiilor 209 Sfantului Antim,
este ms. 3460, B.A.R., din 1722-1725 §i se dau doua pagini intr-
o ilustratie.
Inceputul muceniciei Sfantului loan eel Nou 210 are cea
mai veche copie din 1439 §i anume pe aceea a lui Gavriil
Uric 211 .
Sfanta Manastire Voronet, a fost zidita de Sfantul
§tefan eel Mare in 1488, in amintirea luptei din 1476.
Rares.
Aceasta a fost marita §i pictata in exterior de Petru
214
***
Statueta zerfei Venus 215 , din bronz, sec. II d. Hr.,
descoperita la Potaissa-Turda o prezinta cu sanii goi, dar
acoperindu-§i sexul. Se pare ca §i atunci frumusetea era vruta
mai mult goala, decat impodobita cu bunul sim^.
Pornografia veacului nostra are radacini mult mai vechi,
decat am vrea noi. Pornografia „sacra" a idolatrilor 216 , nu era
209 Vom edita in curand, la nivel online, teza doctorala a Dr. Gianina Maria Cristina
Piciorus, care analizeaza Didahiile Sfantului Antim Ivireanul. Aici gasiti rezumatul tezei
sale doctorale: http://bastrix.wordpress.com/2009/07/03/rezumatul-tezei-doctorale-a-dr-
gianina-maria-cristina-piciorus/.
210 Un sait dedicat siesi: http://sfantulioancelnou.ro/.
211 Mai multe date aici: http://www.sfant.ro/sfinti-romani/cuviosul-gavriil-uric-scriitorul-
manastirea-neamt.html.
212 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Vorone%C5%A3.
213 Un sait dedicat siesi: http://www.stefancelmare.ro/.
214 Mai multe date: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Rare%C5%9F.
215 Un articol de prezentare a statuetei scris de catre Constantin Pop in Observatorul
cultural, intitulat: Venus de la Potaissa:
http://www. observatorcultural.ro/index. html/articles|details?articleID=2686.
216 Aici gasiti un sait dedicat artei erotice in lumea greco-romana:
http://www.apollonius.net/erotica.html.
46
decat „venerarea" trupului, a senza^iilor §i a vie^ii omene§ti
fulminante.
Jocul simiurilor impotriva contemplarii lui Dumnezeu.
Omul crede ca a ie§it victorios „impotriva" lui
Dumnezeu, daca face pe un om, cu via^a sfanta, sa pacatuiasca
cumva. Dar nu Dumnezeu e Cel care „pierde", ci noi suntem
marii lefteri ai liberta^ii, transformate in desfrau.
***
Astazi, 2. 12. 2003, am avut o nespusa bucurie. Am
descoperit o mica lucrare, dar una dumnezeiasca.
In ***The Othodox Word, noiembrie-decembrie 1976, la
? 1 7
p. 182b, am gasit un condac al Sfantului loan Maximovici ,
scris pentru Sfantul loan de Kronstadt.
lata textul american §i traducerea mea:
Kontakion, tone 4
„0 thou who from infancy wast chosen by God* , and in
childhood didst miraculously receive from Him the gift of
teaching*, and wast gloriously called to the priesthood in a
vision during sleep*, thou wast manifest as a wondrous
shepherd of the Church of Christ, * O Father John, namesake of
grace*. Pray to Christ God** hat we may all be with thee in the
Kingdom of God".
Condaculpe glas 4
„0, tu eel care ai fost ales din pruncie de Dumnezeu §i in
copilarie ai primit de la El, in mod minunat, darul inva^aturii §i
ai fost chemat cu slava la preo^ie, intr-o vedenie din timpul
somnului §i te-ai aratat ca un Pastor minunat al Bisericii lui
Hristos, o, Parinte Ioane, eel numit cu numele harului.
Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, ca sa putem §i noi to^i, sa
fim cu tine in Impara^ia lui Dumnezeu!".
***
Pe coperta revistei ***The Othodox Word, din noiembrie-
decembrie 1976 e Sfantul loan din Kronstadt iar in numarul din
217 Un blog romanesc dedicat siesi: http://sfioanmaximovici.wordpress.com/.
47
mai-iunie al aceluia^i an, e pe coperta Sfantul Paisie
Velicicovski
:2U
Pe alte coperte am vazut pe Sfantul loan Maximovici, pe
Fericitul Serafim Rose etc.
Am gasit mai multi Sfinti apuseni cu totul necunoscu^i
pentru mine, o fotografie cu Sfantul loan de Kronstadt pe vapor
§i o alta, pe cand se afla intre maicile conduse de Sfanta Taisia.
Toate inedite pentru mine.
Sfintii galici au fost foarte iubn;i de Fericitul Serafim. O
sa consult mai multe numere din Cuvdntul ortodox, cat §i din
Sobornost, care apare la Londra. Avem numere din re vista, la
biblioteca, de prin anii' 70 ai secolului trecut.
***
A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Paisie_de_la_Neam%C5%A3. Sfanta sa icoana
e preluata din locatia de aici: http://doarortodox.wordpress.com/2009/02/08/sfantul-
cuvios-paisie-de-la-neamt-%E2%80%93-gloria-mondiala-a-ortodoxiei-romanesti/.
48
Monahul rastignit pe crucea rabdarii, cu dracii care il
impung dimprejurul crucii este o icoana de la Sfanta Manastire
9 1 Q
Esfigmenu , din Sfantul Munte Athos.
***
Sfantul Nicodim Aghioritul 220 (1748-1809).
A fost canonizat de Patriarhia Ecumenica in 1955. El a
format colec^ia patristica a Filocaliei, ce a fost publicata in
limba greaca la Venecia, in 1782 §i in slavona, la Sankt
Petersburg, in 1793, in traducerea Sfantului Paisie
Velicicovschi.
***
991
De la Maica Teodosia .
Palmierul inseamna Invierea Mantuitorului iar Domnul
intr-un palmier inseamna Domnul inviat.
999
Mandorla are mai multe forme: lunguia^a dar §i un cere
intr-un patrat. Cercul simbolizeaza perfec^iunea iar patratul,
lumea.
Stilul moldovenesc se caracterizeaza prin aceea ca
propune doua randuri de cercuri §i patrate suprapuse. Turla e
alungita iar baza stelata.
La Sucevita sunt 40 de scene din istoria poporului lui
Israel. Fresce cu elemente din Geneza sunt in Bucovina. Pe fond
alb, pana la cadere §i arata cura^ia primilor oameni iar dupa
pacat fondul e inchis: un gri-albastrui.
Cornul din capul Sfin^ilor Vechiului Testament e „cornul
in^elepciunii" §i e un motiv evreiesc. L-am vazut la Sfantul
Moise §i la Sfantul Aaron. Pictura bizantina permite stilizarile.
Cineva picteaza dupa motive auzite in imnografie.
Prima mea lec^ie de Teologie a Sfintelor Icoane! Ii
murfumesc Maicii Teodosia pentru rabdare.
219 Detalii: http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Esfigmenu.
220 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Nicodim_Aghioritul. Un articol din Lumina al lui
Adrian Agachi: http://www.ziarullumina.ro/articole;! 104;l;25679;0;Sfantul-Nicodim-
Aghioritul-strateg-al-razboiului-nevazut.html.
221 Monahia Hie Doinita Teodosia, colega de an la facultate si, mai apoi, cadru didactic la
Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. Aici sunt datele unei lectii particulare de
iconografie pe care am facut-o cu Cuviosia sa.
222 A se vedea: http://www.kyrie.com/symbols/mandorla.htm.
49
auv6L8r|OLv = constiintl. Cf. GNT apare de 16 ori in Noul
Testament: F. Ap. 24, 16; Rom. 13, 5; I Cor 8, 12; 10, 25; 10,
27; 10, 28; 10, 29; II Cor 4, 2; I Tit 1, 19; 4, 2; Evr 9, 9; 9, 14;
10,12; 13, 18; I Petru 2, 19; 3, 16.
***
223
Arhiprezbiter Dr. John Breck , O abordare ortodoxd a
exegezei biblice, in Revista Teologicd IX (81), nr. 4, 1999, Ed.
Mitropoliei Ardealului, Sibiu 224 :
Tradrfia ortodoxa afirma in mod hotarat ca VT, la fel ca si
99 S
NT, este o „carte crestina" . Fiecare teofanie sau manifestare a
lui Dumnezeu nu a fost a lui Dumnezeu Tatal, ci a lui
Dumnezeu Fiul 226 .
„Miscarea VT spre NT este, deci, o miscare de la
Fagaduintl catre Implinire, de la forma profetica la realizarea ei
in Persoana lui Hristos" . Sintagma: Fiul omului apare si in
apocriful pus pe seama Sfantului Enoh, unul dintre Patriarhii
VT.
998
Sfantul Ignatie al Antiohiei a inceput sa foloseasca
titlul de „Fiu al omului" pentru firea omeneasca a
Mantuitorului 229 .
223
A se vedea: http://orthodoxwiki.org/John_Breck.
Articolul acesta e citit de doamna preoteasa Gianina Piciorus si insemnarile sunt ale
sale. A se vedea: http://bastrix.wordpress.com/cv-prof-lic-dr-gianina-maria-cristina-
piciorus/.
225 Idem, p. 111.
226 Ibidem.
227 Idem, p. 112.
28 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ignatie_Teoforul. Icoana sa infra e cf. locatiei:
http://commons.orthodoxwiki.Org/images/2/27/Ignatius.jpg.
229 Idem, p. 112.
50
Exege^ii din Antiohia in^elegeau prin sensul literal al
Scripturii dumnezeie§ti „inten^ia autorului biblic", pe cand
mesajul spiritual, era mesajul pe care Dumnezeu il transmite
prin intermediul textului scris, ,,in fiecare moment prezent,
fiecarei noi genera^ii, din via^a Bisericii" .
„Prin termenul theoria ei (Parin|ii antiohieni n.n.)
in^elegeau o apercepfie inspirata a sensului interior al Scripturii
care dezvaluie atat sensul ei literal cat §i pe eel spiritual" 231 .
„Duhul lumineaza fiecare noua generate cre§tina, in
limba §i circumstance timpului ei, pentru a o conduce la tot
adevaruF .
„Rugaciunea este o opera dumnezeiasca, lucrarea lui
Dumnezeu in noi. In rugaciune, Dumnezeu vorbe§te lui
Dumnezeu: Sfantul Duh Se adreseaza Tatalui, pentru a da
rugaciunile noastre de multumire, de lauda §i de cerere" 233 .
„A ne ruga in duh §i adevar (In. 4, 23) inseamna a ne
ruga cu puterea Duhului Slant Celui care este Adevarul, lui
Iisus Hristos Fiul Cel ve§nic al lui Dumnezeu" .
Interpretarea biblica cere (este de fapt n.n.) o sinergie, o
cooperare intre noi si Dumnezeu. Dar e §i roada Duhului care
sala§luie§te in noi 235 .
Sfanta Biserica este locul interpretarii iar „exegeza este o
functie a celebrarii, marturisind comuniunea de credin^a" 236 .
„Totu§i, pentru a face trecerea de la sensul literal la
sensul deplin, sensus plenior trebuie sa ne supunem in smerenie
§i lupta ascetica, influen^ei pova^uitoare a Duhului Adevarului.
Sfantul loan Hrisostom §i alji Paring ai Bisericii afirma cu tarie
ca nimeni nu poate interpreta cu adevarat Scriptura daca nu se
supune ei" 237 .
Un articol adevarat, curat, smerit. Parintele profesor John
Breck a facut §i face un mare bine, prin lucrarile sale,
Ortodoxiei ecumenice.
***
230 Idem, p. 114.
231 Idem, p. 115.
232 Idem, p. 116.
233 Idem, p. 117.
234 Ibidem.
235 Ibidem.
236 Idem, p. 116-117.
237 Idem, p. 119.
51
Scriitori §i oratori religio§i din secolele XVII-XVIII
(catolici): Francis de Sale 28 , Bossuet 2 ~" 9 , Flechier 240 ,
Bourdoloue 241 , Fenelon 242 , Massillon 243 .
***
Viafa Sfdntului Marcu Ascetul dupa lucrari
occidentale 245 .
Datele sunt purine, foarte sarace.
Incep cu The Catholic Encyclopedia, edited by Charles G.
Herbermann...and numerous collaborators, vol 9, Ed. The
Universal Knowledge Foundation, New York, 1913, p. 650.
Un articol semnat de Adrian Fortescue.
Numiri: Marcus Eremita I MdpKoc; Eprmivnc; \ Mouaxoc; \
'AaKT|Tr|(;.
A trait in secolul al V-lea §i a fost superiorul unei
manastiri din Ancyra. A trait ca eremit in de§ertul din partea
estica a Palestinei, langa Sfanta Manastire Sfantul Sava.
Contemporan cu Nestorie §i a trait in timpul lui Teodosie
al II-lea 246 murind, probabil, inainte de Sinodul de la Calcedon
(451). Nichifor Calist, in secolul al XlV-lea, a spus ca Sfantul
Marcu a fost ucenic al Sfantului loan Gura de Aur 247 .
9_l Q
Cardinalul Bellarmine a sus^inut in Script, eccl. (1631),
p. 273, ca Sfantul Marcu ar fi acela care ar fi profe^it, cu 10 ani
mai inainte, na§terea Imparatului Leon in anul 900.
Dar aceasta opinie a fost negata de Tillemont 249 in
Memoires (1705), X, 456 sq.
38 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Francis_de_Sales.
239 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques-B%C3%A9nigne_Bossuet.
240 Idem: http://oce. catholic. com/index.php?title=Esprit_Flechier.
241 Louis Bourdaloue: http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Bourdaloue.
242 Franfois de Salignac de la Mothe-Fenelon:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_F%C3%A9nelon.
243 Jean Baptiste Massillon: http://en.wikipedia.org/wiki/Jean_Baptiste_Massillon.
244 Tot putine date si aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Marcu_Ascetul.
245 Munca de cercetare pentru disertatia noastra de Master.
246 Ultima nota, cu timpul in care a trait, e luata din ***A Dictionary of Christian
Biography, edited by William Smith and Henry Wace, vol. 3, London 1882, p. 826.
Cf. Istoria bisericeasca, PG. 146, 14, 30.
248 Roberto Francesco Romolo Bellarmino:
http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Bellarmine.
249 Louis-Sebastien Le Nain de Tillemont: http://en.wikipedia.org/wiki/Louis-
S%C3%A9bastien Le Nain de Tillemont.
52
Altii 1-au identificat cu monahul egiptean mentionat de
Paladiu / Paladie in Istoria Lausiaca, cf. PG. 32, XX, care a trait
in secolul al 4-lea.
Despre el da detalii Sfantul Fotie eel Mare in
Biblioteca, cf. PG. 103, col 668 sq. A fost membru al §colii
antiohiene.
Referin^e: Gallandi 251 , Bibliotheca Veterum Patrum, VIII,
Venecia 1788, 1-140 / PG. 65, col. 839-1 140.
Sfdnta Marc e la
S-a nascut intre 325-335 §i adoarme in 410-411. E
sarbatorita la 31 ianuarie 253 . Tatal ei moare pe cand ea era
tanara. Ea insa§i ramane vaduva la 7 luni dupa casatorie.
In casa sa de la Aventine traie§te cu mama sa Albina §i
impreuna cu alte surori de credin^a dintre vaduvele de neam
nobil din Roma.
Grupul acesta a fost instruit la Roma de Fericitul Ieronim
intre 382-385. Sfanta Marcela a fost o zeloasa cititoare a Sfintei
Scripturi §i urmatoare a exegezei Fericitului Ieronim. Exista
scrisori ale Fericitului Ieronim catre Sfanta Marcela.
A fost interesata de disputa origenista. A fost ranita de
solda^ii lui Alaric in 410 la Roma §i a murit nu dupa mult timp.
Fericitul Ieronim vorbe§te de sfanta ei via^a in Epistola 127.
Gasim despre ea in CSEL 254 54-56, 1910-1918.
***
KaA,ou|i6v6c;, -r\, -6v = numit, -a.
Partenonul era dedicat zerfei protectoare a Atenei. Pallas
e un epitet al zerfei Atena.
fiauxLocv ■nyoi-iev = ne odihneam in lini§te; i]ovxiav ayco =
stau, traiesc in lini§te.
250 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Fotie_cel_Mare.
251 Andrea Gallandi: http://www.newadvent.org/cathen/06349c.htm.
-> qj- ***jY ew Catholic Encyclopedia, vol IX, Ed by The Catholic University of
America, Washington D.C., SUA, 1967, p. 188. Un articol de T.C. Lawler.
253 In Biserica Romano Catolica.
254 Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum.
53
In greaca veche sunt 24 de litere, 7 vocale §i 17 consoane.
Cuvintele grece§ti nu se pot termina decat in vocala, in
consoanele v, q, p sau in consoanele duble i|/, £. Apar si unele
excep^ii dar numai in scris.
A
In vorbire sunt rostite impreuna cu cuvantul urmator: ouk
ol8a = nu §tiu, oujc otl = nu ca, gk xt\q xupocc, = din ^ara etc.
Cuvintele atone sunt cuvintele neaccentuate, §i se numesc
proclitice daca se sprijina pe accentul cuvantului urmator sau
enclitice, daca se sprijina pe accentul cuvantului precedent.
Procliticele sunt in numar de 10: adverbul de negate ou,
ouk, oux, conjunctive: cog = ca, el = daca; prepozrfiile: kv = in,
la, el; = in, la, 4k | e£ = din; articolul: 6, t|, ol, at.
Enclitice pot fi §i unele forme ale pronumelui personal,
pronumele indefinit, adverbele nedefinite ca ttcoc; = cumva, §i
particulele: ye, Qev, Ke,iTep,Toi etc.
cootg = meat, oute = nici, kociti = §i pe (Km em);
xolXXol = celelalte (xa aAAa).
Eliziunea este fenomenul lingvistic in care are loc caderea
vocalei finale in fa^a unei vocale initiate: adica aXX' eyu = dar
eu in loc de aXXd kyu; Kerr' ai)Tov= dupa el, in loc de Kara
autov, ouVdv = nici, in loc de oute av, ouk eoG'oiTcoc; = e cu
neputin^a sa, in loc de ouk eoxiv oitgoc;.
***
dve^pacjxjo^ inregistrez, neraPaAAa) = arunc in alta parte,
uepiPaAJlG) = arunc in jur, iTpoPaAAa) = arunc inainte; to [ir\
euixoopeiv = a nu da inapoi.
***
Monitorizarea ziarului Libertatea din 30 ianuarie 2004.
Tema: Cefel defotografii avem?
Apar in ziar chipul a 25 de femei §i a 81 de barba^i.
Barba^ii sunt excedentari datorita rubricii sport, unde e
data §i o echipa de fotbal in intregime.
Dintre cele 25 de femei 4 sunt dezbracate mai mult sau
mai pu^in.
55 Se formeaza prin crasa: cade vocala finala si se contopesc astfel doua cuvinte.
256 Ibidem.
54
Pe prima pagina e Dana Savuica mai mult goala, la
pagina 5 fata de la pagina 5 §i la pagina 1 5 fetele de la Spicy,
care prezinta vremea tot cam goale.
In suplimentul de vineri insa, apar 42 de femei §i 27 de
barba^i, in care 20 de femei sunt dezbracate sau semi-
dezbracate.
Barba^i dezbraca^i apar decat doi: unul e fotografiat de la
spate iar unul e aproape gol, dar fara cap.
Se constata ca barba^ii nu apar dezbraca^i in ziarul
Libertatea §i daca, totu§i, apar, e vorba de o reclama pentru
doamne.
Apar trei ma§ini, dintre care doua sunt promovate prin
reclama. Telefoanele mobile apar §i ele ca spot publicitar.
Publicitatea mi se pare prea multa iar toate
matrimonialele sunt oferte erotice.
Editorialele sunt foarte purine, reduse ca marime §i sunt
subiecte mai mult sau mai pu^in serioase. Imaginile §i
publicitatea ocupa un loc mai mare decat zonele scrise.
***
Interview f/intdvju: J = s. intrevedere, intalnire, interviu;
vt. a intervieva.
Interviul e ingroparea de sine, a cuiva, in privirea, in
persoana altcuiva, daca observam parole componente ale
cuvantului din limba engleza (inter = a ingropa + view = a
vedea).
Interviul este o confesiune din punct de vedere lingvistic.
Poate fi §i o intrevedere, o legatura intre doua personality,
intre mentalita^ile celor doua persoane.
Ne ingropam in memoria celuilalt, ramanem in al^ii prin
ceea ce spunem §i facem.
Memoria e o groapa a trecutului, o groapa in care trecutul
e bine structurat sau car^ile lui sunt puse de-a valma sau multe
din paginile lui lipsesc, pentru ca s-au scurs in uitare.
Trecutul e o istorie care ne aduce aminte sau ne face bine,
ne relaxeaza. Exista in el puncte negre §i puncte albe. Insa el nu
poate fi schimbat faptic, ci pentru el se poate doar pldnge.
El e un timp care ne formuleaza pocain^a, starea noastra
de durere, de chin interior pentru via^a noastra de mai dinainte.
***
55
„Non omne periculum est magister" (Nu orice incercare
este un povaiuitor), spunea latinul.
Pericol = incercare. Pericolul, ananghia e un moment in
care te afunzi in a§teptarea ajutorului dumnezeiesc. E o
incercare, o ispitire. E un examen.
Pericolul e un examen la care clachezi sau te ara^i un om
destoinic §i smerit.
***
Superbia = trufie. O femei superba e o femeie care pare
foarte frumoasa pentru ca e trufa§a, dispre^uitoare §i aroganta.
Ea se bazeaza totu§i pe frumuse^ea ei, dar orice frumuse^e
are nevoie de inca §i mai multa frumuse^e.
***
Aestimo = pretuiesc. De unde a estima inseamna a pre }ui.
***
Absolvo = a achita. A absolvi o facultate inseamna a te
achita de toate examenele, de toate polrfele universitare.
***
„Homo sum; humani nil a me alienum puto" = „Sunt om;
tot cei omenesc nu-mi este strain".
***
ST , nr. 3-4, 1958: Liturghia Darurilor mai inainte
sfintite.
BOR 258 ,nr. 9-10,1973.
MB 259 , nr. 1-3, 1956: Diac. Nicolae Corneanu 260 ,
Indreptar pentru serviciul liturgic al diaconului.
57 Revista Studii Teologice. Saitul noii serii a revistei: http://studiiteologice.ro/.
Revista Biserica Ortodoxa Romdnd:
http://www.editurapatriarhiei.ro/product_info.php?products_id=124&osCsid=313493f685
804ad3157e947125997a2a.
Revista Mitropolia Banatului.
260 Actualul mitropolit al Banatului:
http://www.mitropolia-banatului.ro/readarticle.php?article_id=25.
56
Ort. 261 , nr. 3, 1970: Pr. Dumitru Staniloae, Slujirile
biserice§ti §i atribuiiile lor.
MB, nr. 1-3, 1965, Uspensky 262 , Iconostasul.
MO 263 , nr. 5-6, 1960: Sfantul Sofronie, Descrierea Sfintei
Biserici §i a actelor din slujba dumnezeiasca.
Sfantul Simeon al Tesalonicului, Voroava de intrebari §i
raspunsuri,Y$ucmQ§\\, 1765.
Retiparita de Toma Teodorescu, cu titlul de Tractat
asupra tuturor dogmelor crediniei noastre ortodoxe, Bucure§ti,
1865-1866.
***
Fericitul Augustin, De spiritu et littera, in PL. 44.
Ort. V (1953), nr. 4, Pr. Dumitru Staniloae, Starea
sufletelor dupa Judecata particulard in invdidtura ortodoxd §i
catolicd.
Vedenia Sfantului Dimitrie al Rostovului despre Patimile
Domnului.
Comentariul la Profetul Avacum, vol. 71 din PG, al
Sfantului Chiril al Alexandriei.
BOR, nr. 3-4, 1936, p. 183-186: D. L. Balaur, Pa§tele
Blajinilor.
Pr. N. Nicolescu-Leordeni, in GB 264 , nr. 11-12 pe 1966,
p. 1024-1051: Crdciunul.
Pr. Prof. E. Brani§te, Problema unifwdrii calendarului
liturgic in Biserica Ortodoxd, in Ort., nr. 2, 1955, p. 181-216.
Sfanta Cruce, in MMS 265 , 5-6 / 1958, p. 440 sq.
***
261 Revista Ortodoxia:
http://www.editurapatriarhiei.ro/product_info.php?products_id=123.
262 De aici putem downloada editia romaneasca a cartii sale: Teologia icoanei in Biserica
Ortodoxd (PDF, 157 p.): http://bibliotecateologica.wordpress.com/2009/10/20/leonid-
uspensky-teologia-icoanei/.
263 Revista Mitropolia Olteniei. La nivel online exista numai un singur numar al revistei:
http://www.m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=295&Itemid=73.
264 Revista Glasul Bisericii a Patriarhiei Romane.
Revista Mitropolia Moldovei si a Sucevei.
57
Sergiu Al-George ' , Arhaic si Universal. India in
constiinia culturala romdneascd, Ed. Herald, Bucure§ti, format
computerizat 267
Ideologia romantica a beneficiat din plin de faptul
descoperirii Indiei.
Clasicismul era „un ideal cultural de tip academic strict
citadin, realizat printr-o ruptura cu lumea satelor, purtatoare a
tradi^iilor arhaice".
Autorul crede ca intreaga cultura §i gandire indiana
trebuie raportata la „dialectica simbolului".
Irafionalul §i pesimismul nu sunt coordonate indiene, ci
in^elegeri deplasate, occidentale. Filosofii occidentali de factum
existentialists, cu tente deosebit pesimiste, se pare ca nu au luat
in calcul latura realitdiii de addncime. Autorul disculpa cumva
India de in^elegerile noastre gre§ite.
In epoca noastra, cultura indiana sufera un amplu proces
de vulgarizare. Prin Eminescu, cum spunea Blaga 268 , India a
devenit o „prezen^a inalienabila a culturii noastre" romane^ti.
Eminescu este un reprezentant al romantismului tardiv.
La Eminescu a precumpanit sentimentul cosmic mai degraba
decat pesimismul defacturd schopenhaueriand .
Insa autorul nostru nu aduce, dupa parerea mea, §i
argumente concludente referitoare la motivele de inspira^ie ale
970
lui Brancusi . Nu e o carte cita^ionala ci, mai mult, de
construe^ ideatica.
Ezra Pound 271 vedea in sculpturile brancu§iene ni§te „chei
in lumea formelor".
Este interesant de ce autorul nostru nu a vazut simbolul
oului, al sarutului, al coloanei, ca avand legatura directa cu
spiritualitatea si tradi^ia romaneasca ortodoxa?
§tie autorul nostru ca sculptorul roman Constantin
Brancusi era diacon ortodoxl Autorul vrea sa il scoata pe
Brancusi mai mult indian decat roman, lucru care se constituie
in gre§eala originara a car^ii. Mai exista §i alte exemple de acest
fel.
Stalpul cosmic sau Arborele vie^ii.
266 Mai multe date: http://www.edituraherald.ro/authordetail.asp7cod_autoF87.
267 Manuscrisul pe care il citez nu are paginarea initials a earth, de aceea nu pot da
referinte la textele citate.
268 Lucian Blaga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga.
269 Arthur Schopenhauer: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Schopenhauer.
270 Constantin Brancusi:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C5%9Fi.
271 Ezra Weston Loomis Pound: http://en.wikipedia.org/wiki/Ezra_Pound.
58
Cuvantul „spatiu" este luat din latina (spatium), pentru ca
grecii nu aveau un cuvant sinonim. Insa acceptarea ideii de
spaiiu i-a privat pe europeni de ideea de verticalitate.
In India insa spaiiul e legat de ideea de lumind. Aici
gasim spa^iu-lumina. Autorul folose§te o expresie interesanta:
„lumina trans-cosmica". Spaiiul nu poate fi disociat de lumina
§i timp. Coloana este o expresie a cosmogoniei cotidiene.
Bradul sau stdlpul mortului...sm, la nunta, la romani, e
denumit, deopotriva, §i steag, suli}a, sdgeatd.
In varful bradului, in Teleorman, la nunta, se pune un
covrig mare. Autorul atesta acest obicei ca fiind caracteristic
romanesc.
In Carbune§ti insa, mirele trebuie sa urce intr-un copac,
ca sa ia de acolo steagul de nunta.
Brancu§i dorea sa faca in Indore-India un templu patrat
de 12 metrii „fara por^i sau ferestre, cu o intrare subterana §i in
care nu putea sa patrunda decat o persoana".
Nu a apucat sa-1 mai faca. Forma era aceea de ou, cu o
singura gaura pe tavan, pe unde trebuia sa intre lumina §i sa
lumineze Pasarea de aur.
Experien^a indiana a lui Mircea Eliade s-a consumat
intre 1929-1931.
Eliade definea autenticitatea drept „o sete ontologica, o
deschidere catre concret, o tehnica a realului".
Pentru Eliade „in^elegerea este o experien^a personala
directa", in care luam „cuno§tin^a de anumite lucruri din jurul
nostru sau din inima noastra".
El spunea ca ne ducem via^a intr-un soi de automatism
continuu, in care „suntem trarfi de via^a, nu traim noi via^a".
Autenticitatea are drept corolar, drept consecin^a directa
universalitatea.
Eliade a spus celebra fraza, pe care §i eu mi-am insu§it-o
§i nu §tiam de unde e: „libertatea nu inseamna libertinaj".
Libertatea gandita de Eliade in tinere^e sa era una eroicd.
Dupa Brancu§i §i Eliade sunt discuta^i Blaga §i Eminescu.
***
272 Mai multe date aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade.
59
Andrei Ple§u , Jurnalul de la Tescani, Ed. Humanitas,
Bucuresti, 1993 274 .
O carte sutyire, aforistica.
„Speciali§ti ai vazului" = pictorii. Proasta dispunere te
face obiectiv.
„Cre§tinul adevarat e bine dispus. Credin^a insa§i e o
forma de buna dispozitie".
Numai strainul degusta peisajul in care tu traie§ti, pe cand
tu te raportezi la natura cu un aer dur, cu un aer de acceptare
in^elegatoare.
Seduc^ia e o manevra de efect, pe cand comunicarea cere
autenticitate.
Teologii de astazi, spune autorul nostru, traiesc un
complex fatl de oamenii de cultura. „Teologia trebuie sa se
reverse peste cultura". Avem o „Biserica timida, care nu-§i
onoreaza autoritatea". Oare?!
Bucuria ingenua de frumos, de bine are in ea o „lacomie
copilareasca, hranita de convingerea ca o emo^ie se poate dilata
la nesfar§it". Ca sa te bucuri de un dar, trebuie sa pleci mai
departe §i sa nu ramai pe loc.
Ceva este plat datorita pasivitatii noastre mentale. Autorul
nostru evidentiaza o virtute extraordinary, care e, de fapt, un
complex de virtu^i, intreaga sfera a virtu^ilor §i anume:
plasticitatea.
El denume§te plasticitatea: „puterea de a reac^iona infmit
diferentiat la infmita diferentiere a imprejurarilor, puterea de a
trai nu aplicand criterii gata-facute, ci descoperind criterii".
Aceasta definite e una dintre cele mai excelente definitii
ale virtu^ilor pe care am auzit-o. Fara plasticitatea modului de a
trai, nu facem altceva decat sa „tezaurizam e§ecuri". Un
avertisment impotriva ostentatiei.
Subtilitatea trebuie sa intemeieze bunul simt. §i niciodata
sa il inlocuiasca.
Domnului Ple§u, tractorul i se pare a fi o „aparitie
inspaimantatoare". Tractoristul este un „efort minim intr-un
vacarm".
„Inaccesibilitatea lui Dumnezeu e o prejudecata lene§a,
daca nu o declarable de prostie".
273 Mai multe date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C5%9Fu.
274 Cartea, la nivel online, in format PDF, poate fi citita si downloadata de aici:
http://carti. x6.ro/cartea/ a/ Andrei-Plesu-Jurnalul-de-la-Tescani/Andrei%20Ple%Alu%20-
%20Jurnalul%20de%201a%20Tescani.PDF.
60
Dumnezeu este „o instan^a solicitanta, provocatoare,
absorbanta".
„Maestrul adevarat se recomanda prin continuitatea
oficiului sau. El te modeleaza §i dupa moarte §i, uneori, mai ales
atunci".
Fraze foarte pertinente, absolut reale. O carte mica, cartea
aceasta, dar cu osatura puternica.
„Gandim intermitent".
„A fi creatura inseamna a fi fragment".
„Iluminarea este. . .un apogeu al instantaneita^ii".
Harnicia §i simiul arhitectonic sunt doua calita^i
importante pe care autorul nostru le cere de la o scriitura. Insa
acestea trebuie cablate in a§a fel incat sa nu strice propor^ia
justa dintre ceea ce se gdndeste §i ceea ce se scrie.
Discursul teologic este, in opinia, sa un discurs
fragmentar deoarece e o insula de discurs pe apa fara margini a
tacerii dumnezeie^ti.
„Fragmentul e onestitatea suprema a discursului".
Imi pare rau ca nu mi-am notat §i paginile. A fost o citire
in fuga respira^iei.
61
Merita sdfii intr-un singur fel. Nu lua somnifere!
Cititul desprimdvdreazd. Pofi zdmbi? Md bucur sd
te cunosc! 215
Rebus externis = lucrurile externe, imprejurarile din afara,
faptele din afara.
Lilia agri II vex Kpiva rod dypou = crinii campului : Mt.
6, 28. De aici numele de Crina = fata frumoasa ca §i crinii
campului.
Radios, bucuros al nostra vine de la adjectivul pdc5ioc;, -a,
-ov (u§or). Cand e§ti bucuros te sim^i usor, parca plute§ti.
Tahigraful e eel care scrie repede, fiindca adjectivul
xaxvc,, -ela, -u inseamna rapid, repede.
275 Articol editat la nivel online pe data de 22 octombrie 2007.
62
Q PMing Liu: caractere chinezesti si japoneze.
Q Arial Unicode Ms: greaca extinsa; caractere de 9.
Falangerii cu coada lunga 276 sunt vanati de catre pisici si
mananca flori ornamentale.
Merg pe firele de inalta tensiune si produc multe
scurtcircuite, datorita faptului ca sunt electrocutati.
Sunt animale nocturne si traiesc in padurile Australiei dar
si prin orase.
;277 a
Liliacul isi naste puii stand cu capul in jos, pentru ca
asta e pozrfia lui de somn si de odihna.
Am vazut la televizor tigrii albi. O specie rara in lume
278
276
O imagine cu un falanger: http://www.edgeofexistence.org/edgeblog/wp-
content/uploads/2008/02/phalanger-lullulae.jpg.
Mai multe detalii si imagini: http://www.anidescoala.ro/Liliacul-mamifer-
zburator.html.
278 Imaginea infra e preluata de aici:
http://outdoors.webshots.com/photo/1140642623016046453mkKiOP.
63
Cuscusul-vulpe e o specie de falangeri, care se ca^ara pe
cele mai inalte cladiri ale orasului.
Home pt. a da la inceputul unui rand si End pentru a
ajunge la sfarsitul lui.
Q Wingdings2 pentru Sfanta Cruce.
Acoliji, prieteni, confident, apropiati de la tkoAouGeLTG)
Mol: a urma Mie (Mt. 16, 24).
In engleza climax [ x klaimaeks] = culme, pe cand in greaca
inseamna scard. De aici Sfantul loan Climacos: Sfantul loan
Scararul
279
. mm
279
A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Sc%C4%83rarul. Sfanta sa icoana infra e
preluata de aici: http://commons.orthodoxwiki.0rg/images/O/Ol/John_Climacus.jpg.
64
Mirosul unui caine e de 1 milion de ori mai puternic decat
al omului.
Mirosurile dintre degetele de la picioarele noastre
seamana cu al unei ca^ele in calduri. De aceea cainii ne miros §i
ne ling picioarele, daca mergem in picioarele goale.
Un caine a urmarit mirosul camionului stapanului sau §i a
ajuns astfel acasa, dupa ce a strabatut 4000 de km in 6 luni de
zile.
Sapunurile §i parfumurile noastre au o substan^a pe care o
folosesc §i plantele, pentru a semnala prezen^a unor insecte
ostile. De aceea, cand ne parfumam prea mult in preajma lor,
ele nu mai fac fa^a §i se. . .usuca.
Submarinele §i balenele folosesc infrasunetele pentru a
comunica. Sonarul cu infrasunete deviaza balenele §i le face sa
e§ueze la mai.
Infrasunetele provocate de o explozie nucleara in
Mururoa au fost resim^ite dupa 1 1 ore de porumbeii din Paris,
care §i-au luat zborul imediat. Infrasunetele se propaga cu viteza
del 200km/ h.
no 1
Hipopotamii au o piele foarte sensibila. Kangalii
ni§te pe§ti - le cura^a pielea in timp ce sunt in apa.
In Turcia exista un lac in care oamenii sunt vindeca^i de
boli de piele de catre ni§te pe§ti - pe§tii-doctori - carora le
place foarte mult pielea umana. In 3 saptamani ace§tia te
vindeca.
280 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Balen%C4%83.
281 Mai multe detalii:
http://www.ultimateungulate.com/Artiodactyla/Hippopotamus_amphibius.html.
65
989 981
Suferinzii de sindromul Down sau auti§tii se simt
984
bine in preajma delfinilor. Undele sonore generate de delfini
vindeca bolile lor sau eel pirfin ii fac sa se simta bine.
98S
Mustele sunt atrase de razele ultraviolete emanate de
flori si de suprafa^a fructelor. Ele vad aceste suprafe^e ca pe
niste suprafefe luminoase.
Cu cat cunosti mai bine lumea, creatia, lucrurile lui
Dumnezeu, observi cat de perfecta, de mareatl, de
dumnezeiasca e lumea lui Dumnezeu.
Slava Jie Doamne, ca ne bucuri cu atatea lucruri pe
fiecare zi!
Prima si singura bomba atomica 286 de pana acum a cazut
la 8.45 dimineat.a, pe 6 august 1945, la Hiroshima, lansata de un
bombardier american.
In Turnu Magurele traieste un barbat cam de 40 de ani,
care are o limba enorma, umflata, care ii iese din gura. L-am
vazut vanzand diferite produse pe o taraba.
Pleosc al nostru vine de la i\Xr\oo<j) (lovesc) iar vlastar de
la piaoTavco (a incorfi).
Vlastarul e corful tanar al ierbii sau al copacului, e ceea ce
a aparut de curand.
82 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sindrom_Down.
283 Despre autism: http://www.sfatulmedicului.ro/Autismul/autismul_14.
284 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Delfin.
285 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_ultraviolete.
286 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arm%C4%83_nuclear%C4%83.
66
Domnul era numit in Vechiul Testament Vlastar sau
Mladifa, pentru ca El Se va na§te ca urmas. al Sfantului Adam,
dar fiind, in acela§i timp, Fiul lui Dumnezeu.
YeuSco = in§el. De unde pseudo al nostru. To^i pseudi§tii,
to^i ace§ti pseudo sunt in§elatori. Pseudo: care vrea sa ne in§ele.
Sepia 287 i§i schimba culoarea inainte de a ucide.
Kavsokalivitul = eel care i§i ardea chiliile / colibele in
care statea un timp. Kauoco = voi arde iar KocAia sau KaAAipioc e
coliba.
UXuoooi = plasmuiesc. Plasmuirea mea e o plasa pentru
mine, un la|, o carcera. Fantasmele nu ma ajuta, ci mai mult ma
afunda in rau, in pacat.
Paracletul = rapa (in apropiere de, langa) + KaAico (eu
chem).
Paracletul, Duhul Slant, e Acela care sta in apropierea
chemarii noastre, chiar langa noi.
El e Mangaietorul vie^ii noastre, pentru ca este in
apropierea celor care II cheama.
a 9 88
In 1960 a aparut pilula contraceptivd . Imediat s-a
observat la femei o cre§tere cu 2-3 centimetrii a sanilor.
In 1968 are loc „independen^a feminina" §i, in acela§i an,
in mai 1968 apare mini-jupul.
87 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sepie.
88 Istoria ei intr-o fila video de 3. 23 minute:
http://www.youtube.com/watch?v=jiCU461WeE.
67
Peste pu^in timp, colanfii vor fi elementele mult mai
expresive ale ruperii de trecut. Datele sunt dintr-un documentar
fran^uzesc.
Una dintre intervievate a spus ca femeile se imbraca ca sa
atraga pe barbati, pentru ca sa socheze.
Ele stiu foarte bine ce le fac „mai sexy". Asa ca,
„indiferen{a" femeilor in ceea ce priveste imbracamintea lor e
doar o aparenja.
Le place sa-i impatimeasca pe barbati. Acelasi lucru
spunea si Sfantul loan Gura de Aur intr-o predica a sa.
■289
In parole Buzaului exista vulcani noroiosi, un munte de
sare si pesteri rupestre din primele doua secole crestine. Am
vazut acestea intr-un documentar TV.
290
Placinta cu mere nu iese prea bine daca are mai mult de
doua foi.
Detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C5%A3ia_Vulcanii_noroio%C5%9Fi.
Imaginea infra e din locatia de aici:
http://upload.wikimedia.Org/wikipedia/ro/b/b6/Ihopulele_0754_Vulcanii_noroiosi.jpg.
290 O reteta: http://www.all-food.ro/2009/! 1/12/placinta-cu-mere/.
68
Muraturile fierte se fac mai repede. E preferabil insa sa
nu le fierbi ci sa le pui cu ojet §i sare (daca vrei, §i conservant).
Friptura se lasa in cuptor, pana cand uleiul iese la
suprafa^a.
Cartofii fierbi se pot cura^a mai repede, daca ii pui in apa
rece §i ii cure^i imediat, avand mainile in apa.
In latina clasica ( w ) vocala scurta §i ( " ) vocala lunga...
iar in latina vulgara ( . ) vocala e inchisa iar ( < ) vocala e
deschisa.
Hipopotamii inoata prin apa 291 §i comunica prin apa.
Iu^eala ridichilor de iarna e atenuata de sare §i ulei.
Un medicament inedit pentru mine: radacina rasa de boji,
pusa pentru cinci zile intr-un litru de tuica. Cateva linguri^e,
pentru cei care nu vomita repede.
Nicu Ceau§escu a venit la Bucure§ti in timpul
revolutiei din 1989, pentru ca sa-1 ajute pe Ion Iliescu, pe care il
cuno§tea. Astfel a fost prins §i inchis.
291 Mama si puiul in apa:
http://www.zooland.r0/_files/Image/articole/contextuai2//hippo.jpg.
292 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicu_Ceau%C5%9Fescu.
69
Amanuntele le-a dat Ion Cristoiu intr-o emisiune a lui
Adrian Paunescu 294 .
90S
Nicolae Ceau§escu a cerut o cama§a ca sa se schimbe,
inainte de a fi ucis §i nu i-a dat nimeni una iar Madalin Voicu 296
1-a ajutat cu un ceai special §i altceva pe Nicu Ceau§escu.
907
Zoia Ceau§escu a scris proza §i Cristoiu i-a publicat-o
90S
iar Antonescu a spus, ca a fost tratat mai bine de ru§i, decat
de romani, cand a fost in inchisoare.
Caragiale 299 nu a prezentat in D-l Goe 300 Romania reala,
caci trenul mergea bine §i... Caragiale cuno§tea bine presa
T A 1
vremii. Gogol a aratat mizeria sistemului politic rus.
Baetica 302 .
„Tu nu ai maini decat pentru scris §i rugaciune" - Ioana
3 Articolele sale din Jurnalul National: http://www.jurnalul.ro/cautare/autor/ion-
cristoiu-7.html.
294 Poeme ale sale existente la nivel online:
http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/paunescu.php.
295 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu.
296 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83d%C4%831in_Voicu.
297 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Ceau%C5%9Fescu.
98 Ion Victor Antonescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu.
99 Ion Luca Caragiale: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale.
300 Textul integral al scenetei aici: http://www.romanianvoice.com/poezii/teatru/ilc-
dlgoe.php.
301 Nikolai Vasilievici Gogol: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Gogol.
302 Mi-a spus intr-o zi, privindu-mi mainile...Cred ca a avut dreptate! Poezii ale sale la
nivel online gasiti aici: http://www.mylove.go.ro/poezii_ioanabaetica.htm si aici:
http://www.respiro.org/Issuel8/Poetry/poetry_Ioana_Morpurgo.htm. Fotografia infra e
din locatia de aici: http://www.ablog.ro/img/200705/19734.jpg.
70
Hipopotamii mor daca nu au apa. Hipopotamii i§i plang
mor^ii §i apara cadavrele altor confra^i de col^ii hienelor.
Hienele 303 pun pe fuga un hipopotam sau un crocodil,
coalizandu-se, de§i diferen^a de marime e batatoare la ochi.
Constituiia Romaniei 304 a fost remaniata prin
referendumul din 18-19 octombrie 2003.
O re^eta a unui zarzavagiu 305 : 5 kg. de ardei gras, 1 1. de
ojet §i 1 kg. de zahar. Zaharul se tope§te in apa §i se toarna peste
ardei. Muraturi.
In localitatea Svinrfa din jude^ul Mehedinti sunt cultivate
livezi intregi de smochini.
Dulcea^a de smochine, {uica §i vin de smochine.
Vinul: 6 litrii apa, 1 kg de smochine §i nu §tiu cate kg sau
sute de grame de zahar, puse intr-un borcan de 1 litri §i lasate
la macerat aproape 50 de zile.
Inainte de a fi puse in borcan, smochinele sunt marinate.
Vinul e de culoare ro§ie §i are taria coniacului.
Leo §erban 306 , redactor la ziarul Dilema, vorbea de „o
captu§eala de reflectie" a evenimentelor redactate in ziare sau la
televiziune.
Nu trebuie sa prezentam pur §i simplu un caz, ci trebuie
sa-1 analizam, sa-i gasim punctul de plecare §i motivele
evolutiei sale.
303 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Hien%C4%83.
304 O gasiti aici: http://www.cdep. ro/pls/dic/site.page?id=339.
305 Am aflat-o in piata Traian din Bucuresti.
306 Alex. Leo Serban: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alex._Leo_%C5%9Eerban.
71
-J A "7
Xilina : pentru atenuarea durerii de masea. Dar...vor
re^eta la farmacie, pentru ca mul^i o iau ca drog!
Pentru salvarea textului: CTRL + A (ha§urare) / CTRL +
C (memorare). Dupa care trecem ce am memorat in Word §i
salvam textul.
Un actor american a spus intr-un film: omul e
„ingra§amant pentru narcise".
Vitalitatea din ochii lor va trece. §i altii au fost inainte de
voi. „Cuvintele §i ideile pot schimba lumea".
Lampe 308 e forma de baza 309 . L. Scott 310 e completare
Til
pentru partea religioasa. Pentru parintele Marcel Hanches .
Miconaft: era eel mai bun unguent romanesc pentru
micoze. L-au facut praf. . .§i nu mai e in farmacii!
■j i o
Pantelimon mi-a spus, ca el mandncaflori.
307 A se vedea: http://www.farmaline.ro/sp.php?pid=3079&.
308 G. W. H. Lampe, Patristic Greek Lexicon (1961) si poate fi downloadat de aici, in
format PDF (170. 71 mb) cu uTorrent:
http ://extratorrent.com/torrent/ 15101 29/G+ W+H++LAMPE+-
+A+Patristic+Greek+Lexicon.html.
309 Dictionar pentru greaca veche, limba de baza.
310 H. G. Liddell & R. Scott, Greek-English Lexicon (editia a 9-a, revizuita, in 1996),
pentru download de aici: http://www.logos.com/products/details/1772, daca aveti vreo
varianta a lui Libronix (1, 2 sau 3). Cand zic Libronix vorbesc despre aceasta biblioteca
teologica digitala: http ://www. libronix. com/page. aspx?id=techpartnersO.
Daca nu o aveti si doriti Logos Scholar Gold Libronix 3.0E, o puteti downloada de aici:
http://thepiratebay.org/torrent/4696081/Logos_Scholar_Gold_Libronix_3.0E. E vorba de
8. 59 G.
311 Un articol al nostru despre sine si traducerile sale:
http://bastrix.wordpress.com/2007/06/27/simon-magul-si-satana-la-sfantul-ioan-gura-de-
aur-si-sfantul-amfilohie-de-iconium/.
312 Fiul mai mic al lui Adrian si al Xeniei Tanas escu-Vlas. Mi-a spus-o intr-o zi pe cand il
spovedeam, pentru ca sa imi arate bucuria lui fata de mine.
72
Crabul de uscat 313 face un ciorchine de oua, pe care il
depune pe uscat.
inpiez = in cruce
Spargerea oalei, inchiderea u§ii casei dupa ce este scos
mortul din casa, darea gdinii pe sub tron, sunt tot atatea
supersti^ii prin care se dore§te, ca sa „se scape" de puterea
mor^ii.
„Taticule, cum se nume§te pomul care face ciori?" 314 .
Cu ma§ina 137, din fa^a Teatrului National, ajungi la
Metro §i Practiker. Sunt in partea vestica a Bucure§tiului, la
ie§ire din ora§.
Fericitul Serafim Rose citea tot felul de car^i, pentru a lua
pozrfie impotriva unui anumit subiect. Ar trebui urmat lucrul
sau.
1.12.2003. Balcescu 315 considera ca unirea 316 trebuie sa se
faca in ca^iva pa§i.
Domnul Bal
dupa unirea din 1918.
Domnul Balaceanu Stolnici s-a nascut in 1923, la 5 ani
313 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Crab.
314 Idem: http://www.youtube.com/watch?v=wDyl49u-mHc.
315 Nicolae Balcescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%831cescu.
316 Principatelor Romane.
73
110 T 1 Q 190
Ferdinand §i Ionel Bratianu au ca§tigat razboiul
prin tenacitatea lor, spune domnul Stolnici.
„Globalizarea e perceputa de mul^i ca un fel de
agresiune". Aceasta duce la o revigorare a na^ionalismului, care
poate lua doua forme, din care una e nociva.
Secolul al 19-lea: efervescen^a unirii.
Ortodoxia §i limba au fost cei doi factori de coagulare ai
poporului roman, spune domnul Stolnici.
Crede ca nu exista istorie obiectiva, ci ea e plina de
mituri, lucru cu care eu nu sunt de acord.
Comunismul a inlocuit miturile istorice.
Comunismul ne-a fost impus de ru§i. Argumentele pentru
Transilvania: trupele romane erau deja la Budapesta.
Nu i se pare ca a fost o mare minune unirea de la 1918, ci
o intamplare conjuncturala. Mie mi se pare o mare minune, ca §i
unirea sub Mihai Viteazul .
Un interviu televizat, de pe TVR 1 .
Carol I 322 conducea cu mana de fier (partidul conservator,
191 194
Carp §i Marghiloman §i liberal, Bratianu).
Franca putea sa ne ajute sa primim Transilvania. Carol I s-
a sinucis, dupa el.
A venit Ferdinand sj s-a integrat perfect la noi, dar era
19 S
foarte timid in public. Regina Maria a ca§tigat Timi§oara, prin
ducerea ei la Paris. Oamenii prin care lucreaza providen^a lui
Dumnezeu.
Daca nu ne cunoa§tem istoria avem pozrfii proaste.
„Imi sare inima din mine ca sunt roman" spune un fost
aviator: Constantin Lucescu.
317 Constantin Balaceanu-Stolnici:
http ://ro . wikipedia.org/wiki/Constantin_B%C4%8 3 1%C4%8 3 ceanu- Stolnici .
318 Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al Romaniei, Principe al Romaniei, Principe de
Hohenzollern-Sigmaringen, nascut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-
Sigmaringen: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2niei.
319 Ion I. C. Bratianu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_I.C_Br%C4%83tianu.
320 Primul razboi mondial: http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial.
321 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul.
22 Majestatea Sa Carol I, Rege al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe
numele sau complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-
Sigmaringen: http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei.
323 Petre P. Carp: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_P._Carp.
324 Alexandru Marghiloman: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Marghiloman.
325 Majestatea Sa Maria, Regina a Romaniei, Principesa a Romaniei, Principesa de
Edinburg §i de Saxa Coburg §i Gotha, nascuta Marie Alexandra Victoria:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_a_Rom%C3%A2niei.
74
A fost primul care a pus steagul Romaniei in Timi§oara,
in acest an (1 decembrie 2003), la blocul sau.
Un urmas. timi§orean al lui Goldi§ 326 . Tineretul nu mai
§tie semnifica^iile evenimentelor istorice. Ofensiva impotriva
istoriei Romaniei. Sa conservam mo§tenirea istorica §i sa
incercam sa refacem teritoriul Romaniei.
In Basarabia se incearca federalizarea. Marea unire a
inceput de la Chi§inau. Le e teama de pierderea limbii romane.
Burghezia romaneasca basarabeana era mai slaba decat
cea din Transilvania. Regula epilogului: Carp §i Stere 327 au avut
mai mult dreptate: Rusia incearca sa dezna^ionalizeze pe
basarabeni.
Alexandru Zub 3 s (istoric), crede ca trebuia sa ne
implicam de la inceputul anilor '90 in problema Basarabiei 329 .
Anul acesta s-a facut cea mai mare parada militara in
Romania, de ziua na^ionala (2003), dupa revolu^ia romana din
decembrie 1989.
„Europa patriilor": Charles de Gaulle 330 , francezul. Ne
integram pastrandu-ne identitatea (Florin Constantiniu ,
istoric). Tot el: „Numai daca §tim cine suntem, §tim ce vrem".
Am luat ardei dulce (pudra), dar e mai bun amestecul,
fara cimbru. Sucul de struguri ma duce cu gandul la miezul
boabelor.
326 Satul lui Vasile Goldis ii poarta numele: http://vasilegoldis.sapte.ro/.
27 Constantin G. Stere: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Stere.
28 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Zub.
329 Adica a unirii Basarabiei cu Romania.
30 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaulle.
331 Intre statele Europei.
332 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Constantiniu.
75
Cialis a inlocuit Viagra , pentru ca are o „fereastra
terapeutica" mai mare, care nu-i obliga pe barbati sa dea fuga in
pat, dupa ce au inghitit pastila.
-J -7 C
Dr. Pavel Chirila vorbe§te despre cazuri de
schizofrenie vindecate prin locuirea in medii duhovnice§ti, ca
Sfintele Manastiri, cf. Plantele, Dumnezeu §i bolile psihice, un
articol de Hie Tudor, in Formula As 336 , anul XIII, nr. 594,
decembrie 2003, p. 6.
Tot aici spune, ca Fericitul Ilarion Argatu vorbea
despre faptul ca, exorcizarile trebuie facute in taina.
Exorcizarile „nu trebuie. . .sa devina spectacol".
Ingerul de la care a pornit ideea romanului nostra Pasari
spre cer se afla in cimitiral de la Turnu Magurele §i e pe
mormantul lui Puiu O. Burca §i dateaza din 1910. La intrare in
cimitir, pe partea dreapta.
Hipertricosis-vX e boala 339 in care \\\ create mult par pe
fa^a la barbat dar, cu timpul, §i la femei.
Iar alopecia e boala 340 in care l\\ cade paral de pe tot
corpul. Am vazut imagini cu ambele boli.
Cel mai inalt om: 2, 30 metrii.
Cea mai mare marime de pantof barbateasca: nr 52.
Am vazut pe unul care indoia cuie, unul facea statui de
unt, un francez escaladeaza zgarie-norii fara sa fie legat de
33 A se vedea: http://www. efarma.ro/products. php?id=1352.
334 Idem: http://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=1593.
335 Vorbind despre aditivii alimentari:
http://www.sanatateatv.ro/specialisti/alimentatie/pavel-chirila/.
336 Saitul ziarului astazi: http://www.formula-as.ro/.
337 Un sait dedicat siesi: http://www.parinteleargatu.ro/.
338 Primele trei fragmente din el sunt editate la nivel online aici:
http://ro.wordpress.com/tag/romanul-pasari-spre-cer-1996/.
339 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Hypertrichosis.
340 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Alopecia.
76
franghii (doar pe maini i§i da cu creta) iar o secta se inchina la
serpi, pentru ca Domnul ne-a dat sa calcam peste serpi si peste
balauri.
Pe 31 decembrie 1956 341 a avut loc prima transmisie
televizata din Romania 342 .
Am vazut un urs dresat la circ, care mergea pe bicicleta
de unul singur.
„Barba^ia e ca banul: te po^i lauda cu ea, chiar daca nu o
ai" 343 .
- Mama ta a fost terorista?
-Dece?!...
- Pentru ca a facut o bomba ca tine, (tipa era foarte
frumoasa).
Dintr-un cantec popular: „Du§manul te du§mane§te,
Dumnezeu te miluie§te", „viata are haine multe", „via^a e o
nunta mare stropita cu sarbatoare".
26. 12. 2003. Unde este fratele tau Abel, Caine? Unde e
eel pe care trebuie sa il iubesti, sa il aperi, sa te compor^i fa^a de
el cu mare grija?
341 Istoria TVR-ului:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia.
342 ■pyR_ u j as tazi: http://www.tvr.ro/.
343 Si aceasta, cat si urmatoarea zicere, cred ca ii apartin lui Doru Octavian Dumitru. Mai
multe file video aici:
http://video.google.ro/videosearch?q=Doru+Octavian+Dumitru&oe=utf-
8&client=firefox-a&rlz= 1 Rl GGGLen R03 56&um= 1 &ie=UTF-
8&ei=ZklHS6nIEYeomgOLi6nsCQ&sa=X&oi=video_result_group&ct=title&resnum=l
&ved=OCBQQqwQwAA#.
77
Fratele tau unde este, prietenul Meu? Unde e dragostea
ta? Ce s-a facut cu dragostea ta? Cum a putut dragostea ta sa fie
ucisa de invidie, de ura, de salbaticie, sa fie ucisa de indiferentl
§i apoi, sa ucizi pe eel pe care il iubeai de la sine, in mod firesc,
pentru ca era fratele tau?
Cum ai putut Caine sa ver§i sangele fratelui tau? §i el a
raspuns, ca „nu trebuie" sa aiba grija frate de frate.
De ce, Caine? De ce nupoatefi ceea ce ar trebui safie de
la sine? El „nu e pazitorul fratelui sau".
Dar al cui e§ti? Al nimanui?
O, Caine, unde e fratele tau, Abel?
Lucica Bunghez 344 , in jur de 50 de ani, a avut o tumoare
de 80 de kg in ea §i dupa extirparea ei de o comisie romano-
americana de medici mai are doar 40 de kg. E a doua extirpare
de astfel de propor^ii din lume.
Un al doilea caz §ocant 345 este §i cazul glon^ului, care a
trecut prin testicolele unui militar §i apoi a intrat in uterul unei
virgine, care a ramas gravida §i a nascut. Inseminare balistica.
344 La 5 ani... dupa extirpare:
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=evenimerit&s_id=7
1044. Din aceasta locatie este si fotografia supra.
345 O urma de discutie pe un forum:
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t21 111 .html.
78
Un filosof necunoscut: Alexandru Dragomir 346 . A fost
prieten cu C. Noica . Nu a publicat nimic ci totul e in
T.AQ
manuscris. Cred ca Liiceanu vrea sa publice opera acestui
om.
Am auzit vocea lui Zelea Codreanu 349 §i am vazut pe o
ruda a lui (poate chiar fiul lui sau nepotul).
Englezii pun semnul egal intre formidabil §i teribil.
Pentru noi, numai intr-un sens familiar se poate pune
semnul egal intre cei doi termeni, deoarece sensul cuvantului
teribil, sensul primar e acela de a exprima frica, groaza cuiva.
L-am auzit de mai multe ori pe parintele Vasile Raduca
folosind pe teribil cu sensul de extraordinar.
TCI
Prea tdrziu , film romanesc, regizor Lucian Pintilie,
1996.
Teodor Baconschi 3 2 : „mi-am imboga^it gandirea pe
masura ce am renunjat la ea". Ambasador al Romaniei in
T CT
Portugalia. A scris o carte numita: Rdsul Patriarhilor .
346 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Dragomir.
347 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica.
348 Gabriel Liiceanu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Liiceanu.
349 Corneliu Zelea Codreanu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu.
350 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_R%C4%83duc%C4%83.
351 Idem: http://www.imdb.com/title/tt0120378/.
Fragmente din film:
http://www.youtube.com/watch?v=HpqKf-yrTWA,
http://www.youtube.com/watch?v=2w9pCc-ZCGk,
http://www.youtube.com/watch?v=0DoUd4HfIvY,
http://www.youtube.com/watch?v=PYEjbE_cVfA,
http://www.youtube.com/watch?v=k_enZRxuKxw,
http://www.youtube.com/watch?v=5Qhd-Nu94vk,
http://www.youtube.com/watch?v=P-RdBld44Is,
http://www.youtube.com/watch?v=z4pFj-pYoVA,
http://www.youtube.com/watch?v=Q2xSWsqfTGk,
http://www.youtube.com/watch?v=emvBKsJRkNg.
352 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_Baconschi.
Rdsul Patriarhilor. O antropologie a deriziunii in patristica rasariteana, prefata de
Andrei Plesu, Ed. Anastasia, 1996.
79
Biserica Patriarhala 354 a fost construita in 1656, cu
coloane de piatra masiva de rau.
In 1830 policandrul a fost facut la Venecia din argint
ore
masiv iar acum e dirijor: Pr. Constantin Dragusin . Cor mixt.
Erau 12 coloane la inceput. Fericitul Justinian a renunt.at
la cele doua dinspre altar. PFP Justinian 356 e ingropat la Man.
Radu Voda 357 a Seminarului teologic din Bucuresti 358 .
In 1359 se intemeiaza Mitropolia Ungrovlahiei . Ctitorii
catedralei patriarhale din Bucuresti: Constantin §erban, d-na
Balasa, Balasa Leon si Luchia.
Primii mitropolrfi care au slujit in ea: mitropolitul §tefan,
Dositei Filitti, Teodosie. Ei sun primii ei ctitori.
Sfantul Dimitrie Basarabov 360 se pare ca a fost un roman
din sudul Dunarii. In 1774 generalul rus Petru Saltacov a dat
Sfintele sale Moaste lui Hagi Dumitru.
A se vedea:
http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_l.html.
355 Idem:
http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/Afis_FMR_5_2008_modificat.
png-
356
357
358
359
Idem: http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php.
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Radu_Vod%C4%83.
Idem: http://www.seminarortodoxbucuresti.ro/.
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Ungrovlahiei.
Detalii despre viata sa: http://www.crestinortodox.ro/crestinortodox/74539-sfantul-
dimitrie-basarabov-ocrotitorul-bucurestilor. Acatistul sau in format audio, 19 minute,
Marian Moise: http://www.dailymotion.com/video/x75slc_acatistul-sfantului-dimitrie-
basaranews. Fotografia infra cu Sfintele sale Moaste e preluata din locatia:
http://lh4.ggpht.com/__K3uo7ylakY/SuWczSmtWKI/AAAAAAAABhM/eQBlgCZsRY
w/sf_dimitrie.jpg.
80
361
Moastele Sfmtilor Constantin si Elena vin din insula
Cipru.
In ziua de 18. 09. 2004, pe la ora 1 noaptea, m-am trezit
intr-un moment de foarte mare elevate spirituals, inspaimantat
de puterea de a fi atat de lucid si cuprinzator cu mintea.
Trebuia sa dau examenul la Teologie Dogmatica pentru
doctorat. N-am mai putut dormi toata noaptea. M-am dus cu o
ora si ceva de somn la examen si Prea Curata a vrut sa iau 1 0,
parintele profesor §tefan Sandu 362 spunand, ca e o lucrare
excepiionala.
Eram inspaimantat ca nu ma mai puteam concentra,
pentru ca mintea mea gandea prea multe in acelasi timp.
Atunci, in miez de noapte, am scris pe o foaie, cu un pix
cu cerneala albastra, urmatoarele:
„Parintele Staniloae incepe capitolul despre hristologie cu
prezentarea dogmatica a lui Hristos, cu definirea dogmatica a
persoanei Sale.
Imaginea infra: racla cu Sfintele Moaste existenta in Catedrala Patriarhala de la
Bucuresti, cf. http://al0.idata.over-blog.com/600x449/2/04/40/40/sfmti-noiembrie/2009-
vara/STA5 0045.jpg. Vietile Sfintilor Imparati Constantin si Elena, pe scurt, aici:
http://www.ortodoxism.ro/proloagele/mai/Proloage21May.shtml.
362 Pr. Prof. Dr. Stefan Sandu, profesor titular de Teologie Dogmatica Ortodoxa la
Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.
81
Prea Curata Stapana, lini§te§te sufletul meu, aduna mintea
mea, da-mi mie sa ma bucur intru tine §i ma miluie§te!
Strica uneltirile Satanei §i ma miluie§te, ca de la tine
a§tept bucuria! Iarta-ma §i ma pastreaza intru bucuria milei tale,
Preabinecuvantata Stapana!".
Am primit ca subiect, tocmai definirea dogmaticd a
persoanei Mdntuitorului Hristos.
82
Sa nu te temi de norii care...zboara! §i mdine e o
zi. Pofta bund la masdl A pierdut Steaua in Spania?
Cred cde o coinciden}d 363
KoduiTTG) [verb] = eu acopar, ascund; octto e prepozrfie;
corelativul lui ab din latina §i a lui from din engleza §i
inseamna: de la, din, de pe.
§i astfel ajungem la denumirea ultimei car^i a NT §i
anume Apocalipsa: cartea din cele ascunse, tainice ale lui
Dumnezeu, cartea formata din revela^ii tainice, adanci pentru
oameni.
Apocalipsa este nararea unor lucruri, evenimente,
adevaruri din cele tainice, ascunse, acoperite ale lui Dumnezeu.
Ea apare ca o carte a descoperirii celor de taina ale Sale.
Expresia fata pdmdntului [Ex: Ie§. 10, 5] este una
scripturala.
Fa^a pamantului, fa^a lui Dumnezeu, fa^a omului...fa^a
lucrurilor.
Lucrurile lui Dumnezeu au fa^a. Cele care nu au fa^a, care
nu se vad la fa^a se fac in ascuns . . . sunt ru§inoase...sunt faptele
intunericului. Iar de aceste fapte noi trebuie sa ne ferim, adica sa
nu le facem.
363 Text editat la nivel online pe data de 24 octombrie 2007.
83
Am ascultat o predica a lui Marius Cruceru 364 §i mi-a sarit
in ureche cererea de a-i da „cuvinte din cuvantul Tau". E o
parafraza patristica, dar nu mai §tiu a cui.
Daca Iosif Ton 365 predica cu accent de transilvanean,
Cruceru o love§te pe moldovene§te.
Spune el: noi II invatlm pe Iisus Hristos.
AM expresie: „Dumnezeu a pus masa" §i „0 groapa mare
facuta de Domnul".
Ii atentiona pe studentii sai: „aveti probleme cu ie§itul in
decor".
M-a inspaimantat insa o predica a lui Iosif Jon, in care
spunea ca Domnul Hristos a aflat ca e Dumnezeu de la Fecioara
Maria. Am crezut ca nu aud prea bine!
Un satanism feroce. . .
Insa in predicile sale am regasit foarte multe idei furate de
la Sfm^ii Paring sau de la ortodocsj... imprumutate adica, incat
nu mai ma mini de ce teologia lor e un ghiveci din de toate.
Nu era vorba de cuvinte, de stil...ci de inva^aturi
dogmatice.
Mi-a sarit in ochi la o predica mai multe citate din
Fericitul Dumitru Staniloae, dar cu grija amblate, ca sa nu se
prinda omul.
Citeaza din noi §i din Sfin^ii lui Dumnezeu... dar nu spun
sursa. E o chestie §i asta. . .
La un moment dat, intr-o predica despre Sfantul Duh,
Iosif Ton spune ca bapti§tii nu au prea bine eviden^iata
inva^atura despre Sfantul Duh.
Sunt multe cu lipsa la ei, prea multe... dar e o alta
problema.
Fara despar^ire, nestricata, preabuna, atotcurata, divino-
uman, ingreuiat, eshatologic, iconomie, perihoreza...fac parte
dintr-un mod de a vorbi teologic in Ortodoxie.
Te prinzi imediat, dupa vocabular, ce hram poarta
autorul, cine este. . .11 dau de gol accentele personale.
364 Blogul sau principal: http://mariuscruceru.ro/.
365 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_%C5%A2on.
84
Zdzanie 366 . Starne§te mereu zazanie intre colegii
sai...Acest zdzanie vine de la grecescul (i(aviov, care inseamna
aciiune demonicd, sugestie demonica, lucru semanat de diavol
in oameni.
Deci cand faci zazanii, cand produci rupturi, nein^elegeri,
aju^i pe dracul sa i§i faca temele de peste zi.
Dracii se exerseaza pe lini§tea noastra, daca noi ii ajutam.
Deci, zazanie, zazanii. . .turbulence.
L-am inteles mai bine pe cand traduceam Sfantul Fotie
eel Mare, S. Spiritus Mystagogia, 17, col. 296, cf. PG 102.
en tout cas = in orice caz; a premiere vue = la prima
vedere; mise en page = punere in pagina; cette oeuvre = aceasta
lucrare.
Am scris un articol pe blog 367 unde am insemnat cate o
litera, aidoma Codului din Zambaccian [cine §tie cunoa§te!]...§i
nu cred ca s-a prins nimeni de fapt.
Am multe articole unde sunt puse anumite semne 368 ...§i
nu §tiu ca^i le-au citit. Adica, ceea ce pare banal, nu e tocmai
banal.
instead of = in loc de; in locul, cu G.; ransom =
rascumparare/ but through the spiritual eyes of the intellect/
doctrine of salvation.
366 In mod popular am auzit forma: zanzanie.
367 E vorba de articolul de aici: http://bastrix.wordpress.com/2007/10/08/cum-se-naste-
rasul-i/, unde am ingrosat cate o litera si fiecare litera poate fi citita ca un mesaj, pe
parcursul intregului text, lucru pe care profesorul universitar si fostul premier Adrian
Nastase 1-a facut in cartea sa Codul din Zambaccian. Tocmai vazusem lucrul acesta, mi-a
placut si l-am facut si eu in acest articol. Imagini si file video de la lansarea cartii, chiar
de pe blogul lui Adrian Nastase: http://nastase.wordpress.com/2008/ll/19/lansare-codul-
zambaccian-2-termo-panem-et-circenses/.
368 Anumite lucruri spuse in mod incifrat sau anumite imagini, care trebuie intelese atent,
profund...
85
Cand citesc texte englezesti de la 1800-1900 sunt mult
mai autentic spuse, formate, decat cele de acum. Au un firesc al
lor frazele, ca in literatura noastra duhovniceasca, cum nu mai
au limbile moderne.
Limbile vechi au o prospetime, o naturale^e, un Uranism
al vorbirii de un academism extraordinar.
Noi credem ca vorbim mai bine decat cei de la 1600. Insa
Coresi 369 are un stil mult mai cu miez decat un literat, care vrea
sa vorbeasca ca pe engleza sau ca pefranceza in limba romana.
Of
ic
W^z — '—^r^
wm^
B-l
W\ At cXljlT'JjAi
nifiHiiMnocTO.vfiAtS kX AXtirc^MTi
mill d AtC GC^KCE * <MldHUtCAtn0ifC
v i ■ ■ •
■
369
Imaginea infra e o pagina din Apostolul romanesc tiparit de catre Diaconul Coresi in
1563 la Brasov, cf. sursa: http://www.cimec.ro/Carte/cartev/apostol2.htm.
86
Fiecare limba are autenticul, firescul ei §i daca vrei sa
vorbe§ti, cu adevarat, o limba, trebuie sa o gande§ti in termenii
limbii §i ai gandirii tale, nu dupa un caracter, dupa o mentalitate
straina de fiint.a ta.
Avea dreptate Adolf Harnack 3 ° cand spunea, ca
„dogmele sunt cele care produc teologia, §i nu invers" 371 .
Prima editie a Istoriei Dogmelor a aparut pe 1 august
1885. De atunci e prima introducere la carte.
E interesant ca el accentueaza mesajul eshatologico-
apocaliptic al Evangheliei, pe care il vede in ea, atat in forma
cat §i in continut .
La Pavel gasim o „hristologie pnevmatica" [the
pneumatic Christology], spune el 373 .
"in A
Evanghelia a fost scrisa fara ajutorul elenismului .
De ce a vrut §i vrea protestantimsul sa purifice Scriptura
de timpul in care ea a fost scrisa §i, mai ales, de in^elegerea ei in
Biserica, de Tradrfia in^elegerii Scripturii?
E un non-sens sa vrei o Scriptura fara Biserica §i, din
secolul 16 sa vorbe§ti de o Biserica, care e mai biserica decat
Biserica §i sa faci dintr-o mo§tenire a Bisericii, din Scriptura,
singurul fundament al Bisericii.
Adica iau o barna din Biserica lui Hristos §i o pun la o
casa, pe care eu, Luther, o fac, §i spun: „Ia priviti cum m-am
intors la Biserica lui Hristos, pentru ca am o barna din ea!".
Alfred Rahlfs 375
Drac al nostru vine de la 6 8paKcov, -ovtoc; = dragon,
sarpe §i, in ultimul rand, in sensul specializat: diavol.
370 Adolf von Harnack: http://en.wikipedia.org/wiki/Adolf_von_Harnack.
371 Istoria Dogmelor, vol. 1, ed. engl, p. 17. Ne referim la editia de aici, pe care o puteti
downloada din contul nostru personal din eSnips, in 6 volume:
http://www.esnips.com/web/Istoria-Dogmelor.
372 Idem, p. 44.
373 Idem, p. 66, n. 92.
374 Idem, p. 67.
375 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rahlfs.
87
De aceea, cand Sfm^ii Paring vorbesc despre sarpele eel
vechi cu referirela Satana, imbina §i ideea de sarpe §i pe cea de
drac in aceeasi sintagma.
Le Redempteur = Mantuitorul / redemption = mantuire.
Revendicam, revenim, reimprospatam. Re-\x\ este intotdeauna
un reloaded, o privire in urma, o luare de la capat.
A ne mantui, soteriologia = ane relua pe noi din ghearele
demonilor, ale pacatului §i ale mor^ii. / eclairer = a lumina [pe
cineva], a inva^a / en suite = in urma, prin urmare, ca urmare,
apoi, in consecinja.
Slayer = criminal, asasin. Ne asasineaza inima Slayer 376
cu muzica lor ?
"inn ^78
Motorhead : cap de motor? Ai cap dc.taur? E§ti cu
capul stanca? E§ti beton de prost sau tare la creier?
Daca e§ti tare de cap inseamna ca nu prea in^elegi repede
lucrurile, pe cand are minte agerd sau zbdrndie la toate
inseamna ca e tare, ca e bun, ca e capabil, ca e genial, ca este
eminent.
Eminent sau Eminem ? Da, chiar: daca e§ti eminent nu
po^i sa can^i ca. . .EminemV. S-a dat vreo lege?! !
De ce prinde sintagma: Jara te vrea prost!? 380
Campion, luptator, adica virepnaxoi;. Daca ala care e doar
mahdr e un luptator, cica, adica unul care ii bate pe to^i,
campionul la datul in nas este hiper-mahdr.
37 Trupa de rock: http://www.slayer.net/us/home.
377 Idem: http://www.imotorhead.com/.
378 O romanizare ironica a unui vers rap de prin anii '90.
79 Cantaret de rap, in voga, cu ceva timp in urma: http://www.eminem.com/. Mai multe
date: http://en.wikipedia.org/wiki/Eminem.
380 Titlul unei melodii a trupei romanesti Sarmalele red:
http://www.trilulilu.ro/carlitos/e352ef9b857d01.
88
De aceea si noi avem hiper-piafa, adica hiper-market,
adica o pia^a supraetajata, suprapopulata cu produse.
In latina super inseamna deasupra, adaugat, peste, de
unde super cool inseamna rece peste rece, adica lucruri care te
trezesc din caldurile tale euforice.
Hiper, trans, supra, citra. . .Citra, in Ac, prepoznie: pe
acesta, langa acesta, inainte, mai pu^in decat, fara a privi la. . .
Rut 1,21: „Atot|iitorul mi-atrimis necaz".
Constantin Barbu: un mare om, un om genial
381
Dan. 9, 8: „Doamne, Dumnezeule, a noastra este
rusinarea fetelor".
Ier. 14, 21: „Au nu esti Tu, Doamne, Dumnezeule, Cel ce
dai ploaie? In Tine nadajduim, ca Tu faci toate!".
Un mare erudit, un om genial dar, din pacate, e mason. A se vedea un articol despre
sine:
http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Craiova-
EXCLUSIVJuramantulnecunoscutalluiEminescusidovadacaRomaniaestece
ntrul_vechii_Europe_0_162584145.html. Imaginea supra e din articolul citat aici.
89
In gr. aiTovoia inseamna nebunie, disperare, lipsa de
sim^uri.
ion
M-a iertat domnul Silviu Alupei de la ultima
noastra. . .confruntarel
La OTV a iesit de mai multe ori in decor decat trebuia.
T.QA
Cu alegerea PFP Daniel a fost cu totul. . .in afara.
Are in el o lupta cu duhuri nu prea mici. Lisa, cand se
linisteste, po^i sa vorbesti cu el lucruri foarte profunde. Litre
mare involburata, deci, si zi cu soare, de stat la umbra.
Pe un youtube: „iesi acasa!" 385 . Asta este expresia unui el,
catre o ea, adica catre fosta lui prietena, de care nu mai poate sa
scape. Lol! Cum adica: ie§i acasaV. A vrut sa spuna: du-te
acasal si a iesit: ie§i acasal
In maneaua nu stiu care: „mor de tine". Adica: mor
pentru tine, dupa tine.
Gu^a ala mare: turbo pa sistem, adica pe sistem tubo,
adica in tromba.
Insa noi il folosim pe tromba, -e numai in sens peiorativ,
pentru ca tromba este un vdrtej puternic de apd, apoi e coloand
defum, zapada, apd etc.
Sevastrfa maichii. Ilinca mamii. Dorule^ mama. Nicusor.
Carna^i de plescoi 386 ?
382 Un articol al sau si date despre sine aici:
http://www.timpolis.ro/index.php?page=column&nr=l 1 52&r=68&a=l .
383 O discutie personala...
384 ppp p ro f Acad. Dr. Daniel Ciobotea: http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/. Notele
noastre la teza sa doctorala le puteti citi aici: http://ro.wordpress.com/tag/teologie-
%C8%99i-spiritualitate-teza-doctorala-1980/.
Dintr-o fila video de pe You Tube. Contul nostru din You Tube:
http://www.youtube.com/user/dorin777.
386 A se vedea: http://www.plescoi.ro/.
90
Exista alinturi bune, facute de oameni dragi §i
altele... perverse.
Adica, cum frate: Iepura§? Pisoia§? Cerbule^ule?, dupa
care vine: porcule!, animalule!, castore! etc.
Particular and Universal Judgment/ resurrection of dead/
second coming of the Lord Jesus Christ/ ecclesiastical
experience/
pre-tasting of God's Kingdom/ dichotomy/ Saint Basil the
Great/ Saint Gregory the Theologian/
In engleza este Theologian iar in germana: Theologien.
Saint John Chrysostom/ pseudomorphoses/ St. Irenaeus
of Lyon / St. Justin Martyr/ eschatology.
M-a innebunit folosirea lui escatologic in loc de
eshatologic.
n o *7
Escatologic ma duce cu gandul la scatologic §i nu la
eshatologic. Eshata e una §i escata e alta.
TOO
La fel cu oeconomie pentru iconomie. Confunda astfel
omul iconomia dumnezeiasca cu economia depiaia .
uncreated and eternal light/ archetipal/ eternal glory of
divinity on the transfiguration face of the Lord/ holy images/
holy icons/ monasteries/ the knowledge of the Son of
God/ Eucharist pentru Eharistie/
eschaton, adica eshaton, cele din urma, care vor fi in
urma, la sfar§itul timpului, la transfigurarea lumii prin lumina
lui Hristos, a Treimii / dogmatic manual
387 A se vedea: http://dexonline.ro/search.php?cuv=scatologic.
388 Idem: http://en.wiktionary.org/wiki/oeconomia.
89 Ambele sunt folosite de catre parintele profesor loan I. Ica jr. in traducerile sale
(escatologic si oeconomie), escatologic fiind o aliniere la forma catolica si protestanta,
care nu e o transliterare a cuvantului grecesc iar oeconomie e ca in engleza si nu ca in
greaca.
91
Cf. Jonathan C. Horton, Afecfiuni ale ochilor, vol. 1, in
Enciclopedia Harrison, in retina exista aprox. 100 milioane de
celule cu bastona§e §i 5 milioane de celule cu conuri 390 .
Bastona§ele sunt pentru lumina obscura sau scotopica iar
conurile sunt active numai pentru lumina zilei .
Analizatorul vizual, in aceea§i pagina. Eu folosesc pe:
analizorul vizual.
„Actul vederii incepe prin captarea de imagini focalizate
de cornee §i cristalin pe. . .retina" 392 .
390 Idem, p. 175.
391 Ibidem.
392 Ibidem.
92
Citindu-i pe teologi
393
Pr. Prof. John Breck , Puterea Cuvdntului in Biserica
dreptmaritoare, trad de Monica E. Herghelegiu, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1999 :
Sunt in faza de recitire a car^ii.
„Oricat de ziditoare ar fi citirea din Evanghelie, oricat de
elocventa ar fi predica, revelarea Cuvantului dumnezeiesc ar
ramane incompleta fara savarsirea Tainei euharistice" 395 .
La fel ca la Emaus. Parintele John pledeaza pentru
nesubordonarea Sfmtei Marturisiri fa^a de Sfanta Euharistie 396 .
E pentru o deasa impartasire.
O fraza foarte importanta : „Fara aceasta hrana (Sfanta
Imparta§anie n.n.), Cuvantul in sine isi pierde sensul, pentru ca
nu mai este reactualizat in experien^a comunita^ii ecleziale"^ .
Drumul fiecarui ortodox e „de la convertire la
comuniune" . Tacerea Fiului lui Dumnezeu in fa^a propriilor
Lui tor^ionari e un fundament al isihasmului, al tacerii.
Dumnezeu nu vorbeste decat tacand sau, dupa cum spune
el: „Dumnezeu vorbeste tacerii din tacere" 399 .
93 Articol editat la nivel online pe data de 25 octombrie 2007.
39 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/John_Breck.
395 Idem, p. 16.
396 Idem, p. 17, n. 4.
397 Idem, p. 17.
398 Ibidem.
399
Idem, p. 19.
93
„Hermeneutica" inseamna, in acela§i timp, §i
„traducere", dar §i „interpretare / explicare" 400 .
Insa traducerea nu se confunda intotdeauna cu
interpretarea textului. Una e sa in^elegi sensul lingvistic sau
teologic de suprafa^a §i alta e sa faci conexiuni adanci,
duhovnice§ti.
Traducatorul unei car^i nu trebuie sa fie neaparat §i eel
care in^elege complet §i defmitiv textul. De fapt, nu §tiu daca se
poate in^elege defmitiv un text. Inaintam nu spre adevarul
dumnezeiesc, ci in adevarul dumnezeiesc ca atare.
Programul „demitologizarii" e vazut de parintele John ca
o intrare „in spa^iul specula^iei teologice" 401 .
Un mare adevar:,, Puntea hermeneutica dintre
evenimentul biblic §i actualizarea lui in Biserica nu consta nici
in cuvantul predicat §i nici in institu^ia ecleziala, ci in Persoana
Duhului Sfdnf .
Parintele George Florovsky 403 vorbea despre o
„eshatologie inaugurate" §i nu despre o separare a istoriei de
. • 404
ve§nww .
Drd. Nicu§or Nacu , Trimurti - sinteza triadicd a
modalismului hinduist §i Sfdnta Treime, in ST , LIV (2002),
nr. 3-4, p. 103-137.
Teza sa doctorala a avut o problematica asemanatoare,
daca nu identica cu articolul citat.
§i-a luat doctoratul in 2002 §i m-am bucurat sa fiu
prezent, in acea zi, cand a dat examenul final. O inima mare.
O fraza ce mi-a placut: „Finalitatea consta in a se inva^a
ca fiecare Ipostas define total §i neexclusiv natura divina" 407 (cu
referire la dogma trinitara).
400 Idem, p. 27.
401 Idem, p. 29.
402 Idem, p. 35.
03 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Georges_Florovsky. O editie romaneasca, la nivel
online, a operei sale, in 14 volume, o avem din partea lui Radu Toderescu:
http://bastrix.wordpress.com/2009/08/26/radu-toderescu-a-tradus-integrala-operei-
parintelui-george-florovsky- 1 4-vol-in-scribd/.
404 Idem, p. 41.
Acum Lector Doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxd din Bucuresti.
Revista Studii Teologice.
407 Idem, p. 122, n. 2.
94
Nu am mai auzit niciodata folosit pe „neexclusiv", in
formularile referitoare la dogma Sfintei Treimi.
„persoana nu ...este ceva exterior entita^ii, ci insu§i
ipostasul fiin^ei, entitate in sine §i elementul constitutiv al
fiin^elor. De faptpersoana este cea care constituie/zm/a" 408 .
„a fi persoand inseamna eliberare de orice
i-.- •,,409
condifionare
Pentru hindu§i lumea e ceva etern 410 .
„Treimea presupune, in mod evident, ipostazierea fiin^ei,
fara ca prin aceasta Ipostasele divine sa fie considerate ca trei
par^i ale unei singure naturi" 411 .
Concluzia articolului: „taina intuita a numarului trei i§i
gase§te confirmarea suprema doar in cretinism, orice
similitudine a lui Trimurti cu Treimea fiind doar formala, pentru
ca premisele sunt total diferite. In chiar interiorul hinduismului
Trimurti nu are valoare de adevar ultim pe cand in cretinism
Treimea este Dumnezeu ea defmind, in acela§i timp, §i modul
de a fi al Bisericii" 412 .
Un articol elaborat cu minutiozitate.
Pr. Lect. Adrian Niculcea , Invajatura protestantd
despre Sfdnta Treime §i conseciniele ei eclesiologice, ST, LIV
(2002), nr. 3-4, p. 16-36.
Un articol amplu, despre mai mul^i teologi protestan^i dar
eu ma opresc numai asupra lui Calvin 414 , ereticul.
Astfel, predestina^ia e „o decizie exclusiv divina luata din
eternitate, fara nicio legatura cu dreptatea sau pacato§enia cuiva.
Or, daca o asemenea decizie a fost luata, dupa Calvin, inca din
eternitate, rolul lui Iisus Hristos §i al actului Intruparii §i al
sacrificiului Sau devine superfluu" 415 .
Dar cum putea sa ia Dumnezeu o asemenea „decizie",
daca ea este antagonica atat cu iconomia Fiului, cat §i cu
408 Idem, p. 123.
409 Idem, p. 125.
410 Idem, p. 133.
411 Ibidem.
412 Idem, p. 137.
13 A se vedea: http://www.univ-ovidius.ro/teologie/despre_noi.htm.
414 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin.
415 Idem, p. 24.
95
lucrarea Sfantului Duh in lume, dupa cum eviden^iaza, foarte
bine, autorul nostru?
„Predestina^ia gole§te de sens actul rascumpararii...din
moment ce decizia relativa la salvarea unora §i la condamnarea
altora deja a fost luata din veci" 416 .
Rascumpararea venita prin Hristos Dumnezeu nu e mai
privita ca atare, „ci devine un model de acceptare fara cracnire a
deciziei divine sub incident careia cade §i El ca oricare
altul" 417 .
Astfel, Fiul e privit ca „pedepsit" de Tatal, de unde toata
zvarcolirea strict umana a tablourilor protestante, referitoare la
Rastignirea Sa.
Hristos, in acele tablouri, e numai Om §i El sufera
„pedeapsa" lui Dumnezeu.
„Predestinarea nu afecteaza numai inva^atura despre
rascumparare, ci modifica insa§i doctrina despre Sfanta
Treime" 418 , caci, „daca Fiul lui Dumnezeu ar fi considerat cu
adevarat distinct de Tatal inca inainte de Intrupare, actul
coborarii Sale in istorie ar fi prelungit, ca sa spunem a§a, decizia
divina" 419 .
O alta fraza apologetica foarte buna: „daca Intruparea n-a
putut influenza decizia divina luata deja din eternitate, atunci
nici nu exista, de fapt, o baza metafizicd reald (mai corect: o
Persoana - n. n.) care sa influen^eze decizia Tatalui, deci nu
exista un Fiu real distinct de El dar, in acela§i timp, egal in
Dumnezeire §i coetern" .
Astfel Calvin nu are, in mod real, pe Sfanta Treime, ci
doar pe Tatal.
Se trage concluzia logica, ca „Treimea care se manifesta
...in istorie nu exista in sine, ci se constituie abia in timp, cu
Iisus §i cu Duhul Sfant.
Predestina^ia gole§te de orice urma de substan^a divina
persoana lui Iisus §i pe aceea a Duhului, din moment ce actele
Lor, rascumpararea §i, respectiv, intemeierea Bisericii la
Cincizecime, nu influen^eaza deloc decizia eterna a Tatalui" 421 .
Astfel Fiul §i Sfantul Duh nu sunt, pentru Calvin,
Persoane ve§nice §i coeterne cu Tatal, ci „realita^i create in
vederea unor misiuni temporale, aproape ca ni§te obiecte, iar nu
416 Ibidem.
417 Idem, p. 24-25.
418 Idem, p. 25.
419 Ibidem.
420 Ibidem.
421 Ibidem.
96
ca subiecte, care participa real la deciziile Tatalui datorita
consubstantialitatii Lor cu El dar, in acela§i timp, §i a distinctiei
Lor fata de El" 422 .
Se observa ca in aceasta postura, Calvin e tot pe atat
arian 423 , cat este pnevmatomah 424 .
El neaga atat dumnezeirea Fiului, cat §i a Sfantului Duh §i
pune pe seama Tatalui un „decret" utopic, care nu are ce cauta
in Preaiubitoarea Treime.
Citind articolul, mi-am dat seama, ca mai toti „marii"
AT) S
protestanti sunt filioquei§ti .
Pentru Melanchton 426 , in lucrarea sa Loci Communes
427 (1555): „Sfantul Duh purcede de la Tatal §i de la Fiul
(Filioque - n.n.) §i este iubirea §i bucuria Tatalui §i a Fiului" ,
iar Rudolf Bultmann 429 sustinea, ca „anumite elemente ale
Noului Testament cum sunt minunile, caderea lui Adam,
conceptia paulina despre Sfantul Duh sunt lipsite de sens pentru
omul de astazi. Din acest motiv el nume§te aceste elemente
miturf ,43 °.
Pentru ultimul nebun, Hristos Dumnezeu nu e decat
„evenimentul care a rezultat din ac^iunea lui Dumnezeu" 431 iar
Sfantul Duh Dumnezeu: „nu mai semnifica o putere, ci
posibilitatea unei viefi noi, care poate fi insu§ita printr-o
hotarare deliberata" .
Deci pentru Bultmann nu exista Persoana Fiului §i a
Sfantului Duh, ci ele sunt ni§te „creatii", „emanatii", cu rol
strict istoric.
E o nebunie curata, demonica lor „teologie". Sunt atat de
prin§i in nebunia lor, caci nici nu percep ce se intampla cu ei, la
fel ca evreii.
422 Idem, p. 26.
423 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arianism.
424 Idem: http://www.crestinortodox.ro/diverse/91042-sinodul-al-ii-lea-ecumenic-de-la-
constantinopol-38 1 .
425 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Filioque.
426 Philipp Melanchthon (nascut: Philipp Schwartzerd):
http://en.wikipedia.org/wiki/Philipp_Melanchthon.
427 Imagini ale editiei princeps: http://www.philslattery.com/locicommunes-text.htm.
Idem, p. 32, cf. E. Fortman, The Tribune God, A Historical Study of the Doctrine of the
Trinity, Hutchinson of London- Westminster of Philadelphia, 1975, p. 241, n. 10.
429 Rudolf Karl Bultmann: http://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Bultmann.
430 Idem, p. 35.
431 Ibidem, cf. E. Fortman, op. cit., p. 265, n. 85.
432 Ibidem, cf. E. Fortman, op. cit., p. 265, n. 89-90.
97
Drd. Constantin Preda , Marturii arheologice legate de
viafa Domnului Iisus Hristos, in ST, LIV (2002), nr. 3-4, p. 69-
75.
Jurnalul Egeriei (381-384) 434 .
Casa Sfantului Petru 435 de la Capernaum a fost
transformata in Sfanta Biserica §i exista inca, identica, in
secolul al IV-lea 436 .
Egeria spunea, ca la Capernaum 437 se afla sinagoga in
no
care Iisus a vindecat un demonizat conform cu Mc. 1, 21-39 .
La Nazaret s-a gasit grota in care exista casa Prea
Curatei 439 .
•440
Betsaida = casa pescuitului
In Valea Chedronului se afla mormantul lui Abesalom
(cred ca regele) §i a lui Zaharia (probabil Sfantul Zaharia
Prorocul) 441 .
„Tradrfia siriana prezinta Biserica Sfantul Marcu din
cartierul sirian ca locul probabil al casei Sfantului Marcu §i al
salii ultimei Cine luate de catre Iisus" 442 .
Bibliografia selectiva a articolului:
D. Bahat, The Illustrated Atlas of Jerusalem (Jerusalem,
1990);
F. Manns, Ed. Alliata, Early Christianity in Context.
Monuments and Documents (Jerusalem, 1993);
Murphy- J.O' Connor, The Holy Land. An Archaeological
Guide from Earliest Times to 1700 (Oxford University Press,
1992);
M. Piccirillo, Vangelo e Arhceologia. Tracce cristiane in
Palestina (Cinisello Balsamo, 1998).
433 A se vedea: http://www.unibuc.ro/ro/cd_conpreda_ro.
434 Idem, p. 71. Un fragment din el e tradus in cartea noastra: Pelerina Egeria si Cultul
ortodox, pe care o puteti downloada de aici:
http://bastrix.wordpress.com/2009/10/07/pelerina-egeria-%C8%99i-cultul-ortodox/.
435 Sfantul Apostol Petru: http://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Petru.
436 Ibidem.
437 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Capernaum.
438 Ibidem.
439 Idem, p. 69. A se vedea: http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67701-
biserica-sfantul-arhangel-gavriil-din-nazaret. Aici gasiti un articol despre casa Prea
Curatei Stapane de la Efes: http://www.formula-as.ro/2009/873/societate-37/casa-maicii-
domnului-din-efes-1 1239.
440 Idem, p. 70.
441 Idem, p. 73.
442 Idem, p. 74-75.
98
Lector dr. Mihaela Palade 443 , Despre o posibila
manifestare a iconoclasmului in timpurile moderne, ST, LIV
(2002), nr. 3-4, p. 149-182.
a AAA
Impara^ii iconoclasti : Leon III Isaurul (717-740),
Constantin al V-lea Copronim (740-775), Leon al V-lea
Armeanul(812-820) 445 .
Sfantul Grigorie eel Mare (540-604) 446 .
„In focul discutiilor se ignora adesea faptul ca teolog nu
inseamna a §ti ci afi" 441 .
Sfanta icoana e un „culoar al harului" 448 dumnezeiesc.
„Icoana reprezinta tocmai unitatea contrariilor, a lumii
vazute cu cea nevazuta, a timpului prezent cu trecutul dar si cu
viitorul, a imanentului cu transcendentul" .
Leonid Uspensky 450 : „arta Bisericii este o chestiune de
credinta" 451 .
Sechestrarea Sfintei icoane intr-o carcasa apare in
secolele 16-17 si „este, de fapt, o tagaduire mascata a
valorii picturii religioase, un iconoclasm incon^tienf .
Foarte adevarat!
Datorita imbracarii ei in aluminiu sau in aur, nu mai vezi
decat fa^a §i mainile, nu intregul spa^iului iconografic.
Stilul Rena§terii a fost introdus la noi - in mod nefast -
de pictori ca C. Lecca 453 , G. Tattarascu 454 , Mi§u Pop 455 ,
Ioanid 456 ... 457 ,intre 1850-1890.
443 A se vedea: http://www.unibuc.ro/ro/cd_mihpalade_ro.
444 Despre erezia iconoclasta aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Iconoclasm.
445 Idem, p. 154.
446 Idem, p. 156.
447 Idem, p. 162.
448 Idem, p. 163.
449 Idem, p. 165-166.
450 Cu referire la una dintre cartile sale aparuta in limba romana: http://www.ortho-
logia.com/Romanian/Articole/SI/p2_chap 1 .html.
451 Idem, p. 166.
452 Cf. Evgheni N. Trubetkoi (nu §tiu care e cartea citata), p. 126, apud. art. cit., p. 168.
453 Constantin Lecca: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Lecca.
454 Casa memorials a pictorului Gheorghe H. Tattarascu:
http://www.tusiromania.rO/pages/posts/casa-memoriala-pictor-g.h.-tatarascul897.php.
Date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Tattarescu.
455 Un tablou al sau:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9FierAndrei_Mureseanu_de_Misu_Pop.jpg.
456 Gheorghe Ioanid: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ioanid.
457 Idem, p. 168.
99
Au aparut „biserici muzeu de arta" §i nu „biserici care
zidesc §i spiritual nu numai artistic" .
Avem de-a face cu un articol percutant, incisiv, cu multe
adevaruri dureroase. Ne laudam cu picturi celebre, dar nu §i
canonic-ortodoxe.
Nu mai cunoa§tem adevarata Sfanta Icoana §i consideram
Sfinte Icoane numai pe cele portabile §i nu §i fresca sfanta a
Sfintelor Biserici, cum bine a precizat autoarea noastra.
In limba romana, Jcoana §i imagine nu sunt sinonime
perfecte §i totale" 459 .
Cuvantul imagine implica mai ales conota^ii profane 460 .
Din 22 noiembrie 1889, Sfantul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romane atrage aten^ia, ca trebuie sa revenim la stilul
bizantin .
Sfanta icoana ortodoxa pare „prea mohorata", „prea
trista" §i „de nein^eles" pentru mul^i 462 .
O fraza foarte corecta: „in Biserica noi fiin^am pentru afi
una, nu pentru a ne diviza" 463 , cat §i: „In cretinism nu este loc
pentru atitudinea caldiciccC .
Indiferentismul religios e la fel de pagubitor ca
ateismul .
Acum, aceste „aspecte ale iconoclasmului" de azi, „nu
(conduce la a - n.n.) distruge icoana, dar o inlocuie§te cu
tabloul" 466 .
Nu ni se mai farama cu furie Sfmtele icoane, ci ne sunt
date, in locul lor, imagini false, trucate, telurice, dulcege.
Se inlocuie, nu se mai distruge: o alta facatura a Satanei,
extrem de perversa.
Kitsch-urile 467 ce se propun a fi „icoane" „sunt
pagubitoare spiritual caci, lipsindu-le coordonata estetica, nu se
pot inscrie in adevarul icoanei, fiind in fond ni§te minciuni
estetice, deci §i iconografice" 468 .
458 Ibidem.
459 Idem, p. 172.
460 Ibidem.
461 Idem, p. 174, n. 77, cf. rev. BOR, 1890-1891. Sa revenim la pictura bisericeasca
traditionala, adica sa iesim din pictura antropocentrica in care intraseram.
462 Idem, p. 175.
463 Ibidem.
464 Ibidem.
465 Idem, p. 176.
466 Ibidem.
467 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Kitsch.
468 Idem, p. 177.
100
Pictorul §i omul de mare inima §i con§tihrfa, Sorin
Dumitrescu 469 , in Rock & popi. Carte de veghe crestind, Ed.
Anastasia, Bucuresti, 1998, p. 141-142 spunea ca, in prezent,
picturii noastre biserice§ti, ii lipse§te „viziunea" 470 .
Sentimentul de „birocra^ie" al modului in care se picteaza
la noi, era vazut de el, in aceea, ca se vrea a se picta to^i Sfm^ii,
iar, pe de alta parte, ca se folosesc prea multe culori, „mai
optimiste §i cat mai vioaie (de preferin^a: verniluri, ciclamuri,
azururi §.a.m.d.)" 471 .
Alte defecte relevate de el: platitudinea picturilor,
„explicitul fad", incultura §i conformism „dogmatic" aparent 472 .
Mai spune ceva domnul Sorin Dumitrescu, perfect
adevarat, ca: „suntem confrunta^i cu o grava alienare a
limbajului artei liturgice" .
Rolul Sfintelor Icoane: didactic, estetic, latreutic §i
harismatic 474 .
Michel Quenot: „intunericul suficien^ei", cf. Icoana,
fereastrd spre Absolut, tradusa de Pr. Prof. Dr. Vasile
Raduca 475 ,p. 10 476 .
Ann
Predicile parintelui profesor Mircea Pacurariu , 132 la
numar, sunt insumate in 632 de pagini, editate la Ed. IBMBOR,
in 2000.
AHQ
Khiriakodromionul e al lui Nichifor Teotoke (+ 1800).
469 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Dumitrescu.
470 Ibidem.
471 Ibidem.
472 Idem, p. 178.
473 Ibidem.
474 Idem, p. 182.
475 Michel Quenot, Icoana-fereastra spre Absolut, prefaja §i traducere din lb. franceza de
Pr. Dr. Vasile Raduca, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1993.
476 Ibidem.
477 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_P%C4%83curariu.
478 Referinte despre carte gasim, la nivel online, in sectiunea dedicata mitropolitului
Andrei Saguna, existenta in Dictionarul Teologilor Romdni, pentru ca el a editat-o in
romana, in anul 1855, la Sibiu:
http://biserica.Org/WhosWho/DTR/S/AndreiSaguna.html.
101
Predicile exegetice ale Parintelui Vasile Mihoc 479 ,
Sibiu, 2001, are 303 pagini §i e formata din 56 predici.
de la
480
Emilianos Timiadis " , Metropolitan of Silivria: The
Ecumenical Councils in the Life of the Church, Joensuun
yliopisto, University of Joensuu, Joensuu-Finland, N:o 9, 2003,
194 p.
Cartea e in limba engleza §i e o carte foarte frumoasa.
„Ele (Sinoadele Ecumenice) i§i au fundamentul intr-o
adanca grija pastorala, in dragoste, §i nu se bazeaza doar pe o
stricta motivate juridica.
Ele sunt iubitoare, duhovnice§ti, vindecatoare. Misiunea
Bisericii nu este sd pedepseascd, ci sd reinnoiascd, sa vindece
479
A se vedea: http://www.ortodoxmedia.eom/autor/8/Pr-Vasile-Mihoc.
Idem: http://www.monasterodibose.it/index.php/content/view/1908/90/lang,en/.
Imaginea supra e din aceeasi locatie si il contine pe autorul cartii pe care o prezentam
acum.
102
pe cei prabu§rfi, sa ajute la insanato§irea interioara §i sa
reintoarca taria §i via^a tuturor acelora, care sunt angaja^i in
AQ 1
lupta spirituals a cre§tinismului" .
„Putini oameni realizeaza adevarata sarcina a Sinoadelor:
a limita cadrul periculos al individualismului teologic §i
instrainarea, §i sa recunoasca un mod de vedere sinodal, care sa
precumpaneasca in lucrurile vitale, cu privire la pastrarea
credin^ei §i promovarea unei calita^i a vie^ii, bazata pe mesajul
Sfintei Evanghelii. Un Sinod se aduna impotriva arogan^ei
omene§ti, a individualismului distructiv §i a iubirii de sine.
Un Sinod vrea sa cultive intalnirea cre§tinilor cu cei care
pot auzi glasul lui Dumnezeu. Aceasta explica frecven^a
epiclezei, a chemarii Sfantului Duh, pentru purtarea de grija a
lui Dumnezeu in timpul discu^iilor. Astfel, important Sinodului
se bazeaza, dincolo de faptul, ca participant sunt pregati^i sa
fie supu§i inspira^iei dumnezeie§ti, pe aceea ca se departeaza de
ambi^iile lor personale" .
„Sinoadele Bisericii au intrupat, in acela§i timp,
deplinatatea credin^ei, dar §i continuitatea adevarului lui
Hristos.
Moartea celor Doisprezece nu a insemnat §i sfar§itul.
AQT.
Faptele Apostolilor nu sunt doar o relatare minunata a
Noului Legamant, ci e o relatare a inceputului sau §i a
expansiunii (sale temporale).
Manifestarile prezen^ei lui Dumnezeu in istorie sunt de la
un capat la altul ac^iuni ale barba^ilor §i ale femeilor (care au
crezut). Marturisirea singura a credin^ei nu poate garanta cura^ia
{purity), deplinatatea credin^ei §i trairea ei trebuie impreunata cu
propovaduirea.
Aceasta a fost contribu^ia Sinoadelor: verificarea /
autentificarea adevarului, amendarea §i corectarea erorilor,
refuzarea §i respingerea falselor inva^aturi, dar apeland la
intoarcerea acelora, care au gre§it §i a acelora care bateau
moneda interpretarilor false 484 .
Parin^ii - care au trait coinonia (comuniunea) cu Hristos
ca Cap - nu au uitat niciun moment, ca ei sunt comunitatea
responsabila cu sus^inerea propriu-zisa a acestui Trup 485 .
Clerul §i mirenii sunt privighetori 486 , sunt gata sa
intervina §i sa vindece tulburarile ce ar putea sa apara" 487 .
481 Idem, p. 7.
482 Idem, p. 9.
483 Se refera la cartea noutestamentara.
Literal: straine.
485 In istorie.
103
S-a urmarit doua lucruri prin Sinoadele Ecumenice:
„integritatea credin^ei §i a comportamentului zilnic al
credincio§ilor" 488 .
Adevarata credin^a se scurge in via^a credincio§ilor,
devine modul lor de a gandi, a sim^i §i a reac^iona. Credin^a nu e
separata de via^a noastra, ci in masura in care credem drept, pe
atat §i traim drept.
Integritatea credin^ei, deplinatatea ei, asimilarea ei in
totalitate, poate sa ne faca capabili §i de o manifestare eclesial-
sociala corecta, fundamentata evanghelic.
Astfel, daca nu acceptam dogma hristologica spre
exemplu, nu vedem o coexistent a divinului cu umanul §i ni se
pare, ca spiritul e antagonic cu materia §i ca Dumnezeu e cu
totul „strain" modului omenesc de existen^a.
Filioque duce la un primat al esen^ei asupra persoanei sau
la o relativizare vadita a persoanei umane §i a Sfintei Treimi in
primul rand.
Persoanele Prea Sfintei Treimi nu distrug unitatea fiin^ei
dumnezeie§ti iar unitatea fiin^ei nu e paralela cu Persoanele, ci
constituie interiorul Persoanelor divine, fara o aneantizare a
coexisten^ei Lor suprafire§ti.
Daca nu marturise§ti dogma triadologica ^i se pare aiurea
sa accept, ca in ceea ce prive§te credin^a, lucrurile nu se discuta
exclusivist (sau Trei Persoane sau o fiinid divina), ci integrator
(atat Persoanele, cat §ifiinla divina).
In^elegerea duhovniceasca, adica transcenderea limitelor
umane §i acceptarea voii lui Dumnezeu sunt urmari ale
acceptarii dogmei trinitare §i a trairii in legatura cu Sfanta
Treime.
Sfanta Biserica e a tuturor celor boteza^i §i ea exclude
divizarile. In locul singurata^ii, a izola^ionismului eclesiologia
ne propune comuniunea in comunitate.
Daca nu accept universalitatea Sfintei Biserici te pierzi in
unidimensionale priviri regionale, in exclusivism iar daca nu
accept sfm^enia ei provoci multe disensiuni nefolositoare.
„Iubirea este participare (sharing), este grija pentru un
altul §i exista 489 sus^inuta de catre un altul.
486 Atenti, vigilenti, pregatiti tot timpul.
487 Idem, p. 10.
488 Ibidem.
In sensul de: continua sa existe...
104
De aceea, un Sinod este un semn elocvent al men^inerii
(vietuirii) personale, a adevarului evlaviei §i o grija impar^iala
pentru unul sau altul.
Oameni, apar^inand diferitelor Biserici locale, se aduna
impreuna pentru a se completa unii pe ahii, ascultand unii de
aUii §i lasand pe Dumnezeu sa ii inspire §i sa-i conduct prin
Sfantul Dun" 490 .
Sfantul Clement al Alexandriei: „cunoa§terea, meat este
conducerea sufletului cura^it (de patimi n.n.) §i lucrarea, fiind
bunatate" (trad, din greaca), cf. Stromata 4, 6, 39, PG 8, col.
1249-1250 491 .
Sinoadele nu trebuie privite ca legi mecanice ale
Providen^ei divine, ci „ca surse de edificare, ca instrumente prin
care ne formam continuu prin virtute" 492 .
„avaT[avoiQ ©eou" = odihna lui Dumnezeu (the rest of
God) 493 .
Origen, ereticul: „Cel care studiaza cu aten^ie §i grija
scrierile profetice, va sim^i odata cu citirea lor un fel de
entuziasm. Acest sentiment va patrunde §i mai mult in el;
(lucru) despre care noi credem deja, ca in ele sunt cuvintele lui
Dumnezeu §i nu (sunt pur §i simplu n.n.) scrieri umane", cf. De
principiis 4, 1,6, 12, apud SC 268, p. 282 494 .
A trebuit sa restitui cartea la biblioteca. Am citit pu^in din
ea, dar e o carte minunata.
***
Am pe masa Anuarul Facultaiii de Teologie Ortodoxa din
Bucuresti (2002). E a doua carte masiva, de acest gen, de la
facultatea noastra, cu multe articole interesante.
Am citit §i din primul numar, dar nu §tiu pe unde am
noti^ele. Tomul de fa^a are in total 672 de pagini si vom
prezenta aici notele noastre...
Pr. Prof. Dr. Emilian Corni^escu 495 , Preotul ortodox
romdn - slujitor al lui Dumnezeu si al omului, p. 11-21:
490 Idem, p. 11.
491 Idem, p. 12.
492 Idem, p. 16.
493 Ibidem.
494 Idem, p. 17.
495 A se vedea: http://www.univ-ovidius.ro/teologie/despre_noi.htm. Profesor de Vechiul
Testament si de Limba Ebraica.
105
„Valah, adica nascut, termen care se apropie fonetic de
biblicul valadh (a na§te), de la care s-a dat numele provinciilor
cu locuitori cre§tina^i de preot" 496 . Teorie personala a parintelui
profesor.
Continuare: „Radicalul verbului valadh se intalne§te intr-
o combina^ie cu cuvantul dacic dava, care inseamna cetate sau
loc imprejmuit din cauza atacului fiarelor salbatice.
Biblicul valadh este in forma principals mold {eel nascut)
§i unit cu Dava se na§te toponimul Moldova, adica cetatea de
nastere.
Daca am apropia Deva de toponimul slavon Devo -
fecioard, ele au din punct de vedere fonetic o mare asemanare,
ceea ce inseamna ca stramo§ii no§tri puneau ceta^ile medievale
sub ocrotirea Fecioarei Maria.
De aceea, in 497 secolul al XlX-lea, marele Eminescu
numea ^ara noastra chiar grddina Maicii Domnuluf .
O expresie frumoasa: cele spirituale „nu se degradeaza ca
cele materiale supuse schimbarii din cauza intervened dintelui
devorator al vremii" 499 .
„a nu comercializa cele sfinte" 500
„sarbatorile creatine... au o incontestabila originalitate
divind" §i ele „nu trebuie in^elese ca o imitate sau
increstinare a sarbatorilor pagane" . Sunt total de acord cu
aceasta fraza.
Din „sanatatea spirituals §i unitatea nationals ...se na§te
cultura §i §tiim> unui popor" .
„preotul nu trebuie sa separe prea mult slujirea lui
Dumnezeu de slujirea poporului" 504
„melanjul politico-teologic nu se inscrie intre faptele
demne de un preot al lui Hristos" 505
„La unia^i a primat materia §i nu cuvantul lui
Dumnezeu" .
In inchisorile romane§ti „a fost bagata crema
intelectualita^ii romane§ti" .
496 Idem, p. 11.
497 Pana aici avem pagina 1 1 .
498 Idem, p. 12.
499 Ibidem.
500 Ibidem.
501 Ibidem.
502 Ibidem.
503 Idem, p. 13.
504 Ibidem.
505 Idem, p. 14.
506 Ibidem. Uniatii = greco catolicii romani. Adica s-au unit cu Roma pentru privilegii
materiale si nu din considerente religioase.
106
,,508
Preotul e „ambasadorul lui Dumnezeu in lume
Prep. Cristinel Iatan , De ce Septuaginta numeste pe
„fiii lui Dumnezeu" Ingeri, in Cartea Facerii, 6: 1-4?, p. 23-31:
Varianta Septuagintei din sec 3 i. d. Hr. s-a pierdut.
Varianta prezenta 510 e formata dupa...
1. codex-urile Vatican 511 (B, sec. IV d. Hr., din biblioteca
Vaticanului din Roma: cuprinde tot VT, afara de Facer ea 1-46,
28 si Ps. 105, 27-137, 6, dar acestea au fost restaurate de cineva
in sec. al 15-lea),
c i n
2. Alexandrin (A, de la jumatatea secolului al V-lea
dupa Hr., aflat la Muzeul Britanic din Londra, care cuprinde tot
VT afara de I Regi 12, 17-14, 9 si Ps. 49,20-79, 1 1) si
3. Sinaitic 513 (S sau K, din sec. al IV-lea, aflat tot la
Londra, care e foarte alterat si cuprinde numai o parte din VT:
fragmente din Pentateuh si anume din Fac. doar 24, 19-24, 46
foarte deteriorate si din Num. 5, 26-7, 20, frag din Paralip. I,
Estera, Iudita, cartile poetice toate, 9 Profeji „mici" si 2
mari) 514 .
Autorul spune, ca la Fac. 6, 2 se vorbeste, in codexul
Alexandrin, de: ingerii lui Dumnezeu si nu de: fiii lui
Dumnezeu, ca in codexul Vatican, restaurat in secolul al XV-lea
507 Idem, p. 15. A se vedea articolul lui Al. Sandulescu, Comunismul si intelectualii din
Romania literara: http://www.romlit.ro/comunismul_i_intelectualii, cat si articolul Ioanei
Pasculet, Despre carti si inchisori: http://www.bookblog.ro/stiinte-umaniste-religie/ioana-
pasculet/despre-car%C8%9Bi-%C8%99i-inchisori/.
508 Idem, p. 19.
509 A se vedea: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=12%3Aasist-drd-
cristinel-iatan&option=com_content&Itemid=272.
510 Aici gasiti o mare parte din LXX la nivel online:
http://bastrix.wordpress.com/panoplia-locatiilor-web-i/panoplia-locatiilor-web-iii-greaca-
latina-ebraica-engleza/.
Intreaga varianta ZX¥poate fi gasita in BibleWorks 7, pe care o puteti downloada de aici:
http://bastrix.wordpress.com/2008/01/17/bibleworks-7-pentru-download-aproape-3-g-
free-de-variante-scripturale/.
511 Mai multe date aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Codex_Vaticanus.
512 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Codex_Alexandrinus.
! Codexul Sinaitic poate fi gasit aici la nivel online:
http://bastrix.wordpress.com/documenta-catholica-omnia-o-arhiva-gigant-in-lb-
latina/manuscrise-biblice/.
514 Idem, p. 23.
107
si editia sixtina din 1587 sau codexul Coislinianus 515 din sec. al
VII-lea d. Hr 516 .
Symachus traduce: „fiii celor stapanitori, a celor
puternici, a celor ce exercita o autoritate absoluta" iar
Aquila 519 : „fiii zeilor" iar
Teodotion 520 : „fiii lui Dumnezeu" 521 .
Sfantul Iustin Martirul 5 ' 2 , in Apologefi de limba
greaca 523 , trad de Pr. Prof. Dr. Olimp Caciula, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1997, p. 106, crede ca Ingerii s-au amestecat cu
femeile §i rezultatul impreimarii lor au fost „a§a-zi§ii
demoni" 524 .
Filo 525 credea la fel 526 .
Autorul da date concrete, citeaza din Sfinti Paring §i
Scriitori bisericesti.
Sfantul Chiril al Alexandriei spune adevarul, cf. PSB 52
39, p. 31, 32, 33, 34. La fel Sfantul loan Gura de Aur in PSB
21, p. 260-262.
E vorba de oameni §i nu de Ingeri : concluzia studiului de
fata.
La Sfantul Iov, 1, 6 §i 2, 1 avem pe Sfinfii Ingeri denumrfi
fiii lui Dumnezeu .
Prep. Alexandru Mihaila , Cdteva evaludri ermineutice,
p. 33-52:
Cf. notei a doua de la p 33, termenul de ermineuticd, ca
§tiin^a, apare prima data la luteranul Dannhauer , in 1654, cf.
515 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Codex_Coislinianus.
516 Idem, p. 24.
517 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Symmachus_the_Ebionite.
518 Ibidem.
519 A se vedea: http://www.jewishencyclopedia. com/view .jsp?artid=1674&letter=A.
520 A se vedea aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Theodotion si aici:
http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=180&letter=T.
521 Idem, p. 25.
522 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_Martirul_%C5%9Fi_Filozoful.
523 Cartea poate fi downloadata de aici, in format DJVU exe:
http://www.archive.org/details/apologetiDeLimbaGreacapsb2.
524 Idem, p. 26.
525 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Philo.
526 Idem, p. 27.
PSB = colectia: Parinti si Scriitori Bisericesti.
528 Idem, p. 28.
A se vedea: http://www.unibuc.ro/ro/cd_alemihaila_ro.
108
Herbert Kosak, Leitfaden biblischer Hermeneutik Eine
Orientierungshilfe, Evangelische Verlagsanstalt, Berlin, 1977,
p. 387.
Anton Vogtle 531 (catolic) vorbe§te de o „tensiune
can
ermmeutica" .
Se petrece cu mul^i „intelegatori" ai Sfmtei Scripturi „un
divor^ intre cercetdtorul ca om al Bisericii §i ca cercetdtor
obiectiv al textului biblic" 533 .
O fraza foarte autentica: „Daca nu se ^ine seama de sensul
literal, se ajunge la un dochetism biblic" 534 . „Daca se insista pe
literalism, se ajunge la fundamentalism sau traditionalism, cum
cor
s-a sinrfit si la ortodoc§i" .
Prin Reforma, Sfanta Scriptura a devenit „sie§i interpreta"
§i „mai presus de Biserica" 536 . Luther §i Calvin prefera sensul
literal §i il respinge pe eel spiritual iar Calvin respinge §i
CO'7
profe^iile mesianice .
Literalitatea le convine, pentru ca sa inchida toata
aprofundarea duhovniceasca a Sfmtei Scripturi. Literalismul e
opac. El nu te lasa sa prive§ti pe Prea Sfanta Treime.
coo
Andreas Bodenstein Karlstadt , in 1520, e primul autor
protestant, care folose§te cercetarea literar-critica dar pastreaza
• ■ i • 539
§1 tipologia .
Odata cu Iluminismul, minunile scripturistice sunt puse la
indoiala, pentru ca supranaturalul „contrazice" ra^iunea 540 .
Kant 541 credea ca nu pot fi extrase argumente pentru
existen^a lui Dumnezeu din natura .
Jean-Alphonse Turrettini 543 in 1728, afirma ca: „Sfanta
Scriptura nu trebuie altfel in^eleasa decat celelalte car^i" 544 .
Sfanta Scriptura devine, pentru mul^i, incepand cu acest
timp, o carte „profana". I
530 Johann Conrad Dannhauer: http://en.wikipedia.org/wiki/Johann_Conrad_Dannhauer.
531 A se vedea: http://de.wikipedia.org/wiki/Anton_V%C3%B6gtle.
532 Idem, p. 34, n. 7.
533 Idem, p. 34.
534 Idem, p. 37-38.
535 Idem, p. 38.
536 Idem, p. 39.
537 Ibidem.
538 Andreas Rudolph Bodenstein von Karlstadt:
http://en.wikipedia.org/wiki/Andreas_Karlstadt.
539 Ibidem.
540 Ibidem.
541 Immanuel Kant: http://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant.
542 Ibidem.
543 A se vedea: http://de.wikipedia.org/wiki/Jean-Alphonse_Turrettini.
544 Ibidem.
109
n deceniul al 8-lea al secolului al XVIII-lea, indoiala e
ridicata la rang de principiu in critica biblica, prin opera
anonima a lui Hermann Samuel Reimarus 545 : Fragmentele unui
anonim (1774-1778) 546 .
David Friedrich Strauss 547 , in sec. al 19-lea, indeamna la
„eliberarea interioara de starea §i de gandirea unor preconcep^ii
religioase §i dogmatice" 548 .
Po^i sa mergi, de acum, pe taramul dumnezeiesc al Sfmtei
Scripturi, fara sa ai vreo apartenentl ecleziala.
Liber cugetatorii pot spune orice §i nu fac parte din nicio
eclesie.
Cineva crede - Th. G. Chifflot 549 - ca Scriptura „a fost
scrisa cu imaginatie" §i nu in Duhul Sfant.
Metoda istorico-critica sufera de „un profesionalism arid"
dupa Theodore Stylianopoulos 551 . Sunt de acord cu el.
§i sunt de acord §i cu un al doilea adevar: ea „ignora
dimensiunile spirituale" 552 . „Procesul exegezei este un proces al
unita^ii" 553 . Sunt de acord.
Daca exegeza ta nu une§te tot ce inseamna Ortodoxie este
unilaterala, falsificata in mare parte.
Evdokimov vorbe§te de „comentariul viu" 554 , dar §i de
faptul ca, chiar „cand suntem singuri, citim Biblia impreuna, in
mod liturgic" 555 .
Con§tiin^a ca suntem ai Bisericii ne facem sa ne gandim
la o interpretare pentru tofi ai Bisericii §i nu sa cautam o rupere
de ceilal^i, prin scoaterea in eviden^a a unor probleme
fantasmagorice.
Pr. Asist. Vasile Raduca, Sfdnta Scriptura in cultul
Bisericii Ortodoxe, GB 556 , 3-4/ 1992, p. 53-56. Parintele Vasile
545 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Hermann_Samuel_Reimarus.
546 Idem, p. 40.
547 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/David_Strauss.
548 Ibidem.
549 Thomas-Georges Chifflot, preot dominican:
http://www.editionsducerffr/html/fiche/ficheauteur.asp?n_aut=5433.
550 Ibidem.
551 Idem, p. 41. A se vedea date despre IPS Theodore:
http://www.hchc.edu/holycross/academics/faculty/stylianopoulos.html.
552 Ibidem.
553 Idem, p. 42.
554 Idem, p. 46.
555 Idem, p. 45, cf. Ortodoxia, p. 205-206.
556 BG = rev. Glasul Bisericii.
110
Mihoc noteaza foarte bine, ca „intreaga literature, patristica este
x»557
un comentariu la Scriptura" .
Pr. Lect. Dr Emanoil Babus. , Bizani si islam in Evul
Mediu, p. 55-77:
Arabia .
Sabeenii 559 s-au amestecat cu etiopienii 560 .
„umanism tribal" 561 .
Imparatul Traian, in 106 d. Hr. a format Provincia
563
Mecca e, in araba, Makka
Mahomed s-a nascut pe la 570 564 . Pe la 610 are primele
„revelatii", in 622 e la Medina cu ai sai. Moslimii, musulmanii
sunt supu§ii lui Allah 565 .
Kalif= succesor iar Rasul = Trimisul .
In 630 ca§tiga Mecca iar in 632 moare.
Ghid = Rasidun. Damascul e cucerit in 635, Ierusalimul
in 636, prin Omar I.
In 642 cuceresc Alexandria, Magrebul in 697,
Turkestanul chinezesc in 712 §i Indiile in 710-713.
La 71 1 islamul intra in Spania §i ajunge pana la Pirinei §i
de-a lungul vaii Ronului 567 .
Pe masura ce se va prabu§i imperiul persan apare, se
na§te, imperiul musulman 568 . Musulmanii cuceresc Creta §i
Italia in secolul al 9-lea.
Turcii sunt „un popor non-arab, dar bine integrat in
comunitatea musulmana sunita" 569 .
57 Idem, p. 50, cf. Vasile Mihoc, The Actuality of Church Fathers' Biblical Exegesis, rn
Auslegung der Bibel, p. 8-9.
558 CV-ul sau: http://www.gorgani.ro/babus.html.
559 A se vedea: http://www.clipa.com/pagreligie628.htm.
560 Idem, p. 56.
561 Ibidem.
562 Idem, p. 57.
563 Ibidem. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mecca.
564 Ibidem.
565 Ibidem.
566 Idem, p. 58, n. 2.
567 Idem, p. 58.
568 Idem, p. 60.
569 Idem, p. 61.
Ill
In sec. al 13-lea Bizant.ul avea doi adversari: turcii §i
latinii 570 .
Intre 1204-1261 are loc robia latina a
S79
Constantinopolului .
„Multimea pacatelor noastre incurajeaza reu§ita
barbarilor" 573 .
Turcii erau considerati, tot de catre Sfantul Hristodulos,
„sabia lui Dumnezeu, care love§te neincetat" 574 .
Moartea, pentru musulmanul de rand, era considerate
„mantuitoare", daca ucidea un cre§tin sau daca era ucis, cf. lui
Constantin Porfirogenetul .
Pr. Lect. Drd. Marin Cojoc 576 , Dispute religioase in
timpul lui Justinian si teritoriile sud-dunarene, p. 79-92:
Monahii scrfi i-au atitudine impotriva monofizitismului
promovat de catre imparatul Anastasius, printr-o serie de
epistole 577 .
Gasim aceste epistole la Schwartz, in Acta Conciliorum
C-7Q
Oecumenicorum, IV, 2, p.V-XII .
Lect. Dr. Adrian Gabor §i Adrian Nicolae Petcu ,
Biserica Ortodoxd Romdnd si puterea comunistd in timpul
Patriarhului Justinian, p. 93- 154: Un articol foarte documentat.
CO 1
Episcopul Antim Nica al Gala^iului.
570 Idem, p. 62.
571 Romano catolica.
572 Ibidem.
73 Idem, p. 70, n. 23, cf. Sfantul Hristodulos, Typikonul Manastirii Sfantul loan din
Patmos, Miklosich-Muller, tomul VI, p. 61-62.
574 Idem, p. 70.
Idem, p. 71, cf. De Administrando Imperio.
576 A se vedea: http://www.ziarullumina.ro/articole;639;0;13110;0;Parohia-Sapientei-din-
Capitala-se-implica-in-ajutorarea-persoanelor-aflate-in-suferinta.html.
577 Idem, p. 84-85.
578 Idem, p. 85, n. 14.
579 CV-ul sau: http://www.unibuc.ro/ro/cd_adrgabor_ro.
580 Un articol al sau la nivel online:
http://www.punctecardinale.ro/mai_2006/mai_2006_8.html.
581 A se vedea:
http://ro.orthodoxwiki.org/Antim_%28Nica%29_al_Tomisului_%C5%9Fi_Dun%C4%83
rii de Jos.
112
con
Episcopul Partenie Ciopron afirma ca „rostul cursurilor
de indrumare este de a-i inva^a pe preo^i cum sa se
camufleze" 583 .
CQA
Parintele Andrei Scrima a fost bibliotecar la Sfantul
coc /v
Antim . Imi pare rau, ca multe nume nu imi sunt familiare.
Pr. Asist. Dr. Daniel Benga , Receptarea si autoritatea
Pariniilor Bisericii de Rdsdrit la Martin Luther si Philipp
Melanchton, p. 155 - 179: note din teza sa de doctorat, pe care
o am deja.
Pr. Prof. Dr. Vasile Raduca, Paternitatea duhovniceasca
-slujire si autoritate in comunitatea pahomiana, pi 83-198:
„A fi pdrinte duhovnicesc inseamna a trdi continuu
durerile facerii fiului duhovnicesc; iar facerea nu inseamna
doar nasterea pentru un nou mod de via^a, ci veghea continua
asupra maturizarii duhovnice§ti a celui renascut pentru
Dumnezeu" 587 .
„Parintele duhovnicesc este inva^ator pentru ca este
model" 588 .
cog
„autoritatea iubirii smerite pentru to^i" ;
„in Biserica niciodata bunul administrator nu va putea sa
se substituie pdrintelui duhovnicesc, §i nici nu se va confunda
cu acela, oricat ar incerca" 590 .
Contine elemente din cursul nostru de la Master.
582 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Partenie_Ciopron.
583 Idem, p. 116.
584 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Scrima.
585 Idem, p. 136.
586 A se vedea: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=23%3Apr-conf-dr-
daniel-benga&option=com_content&Itemid=273.
587 Idem, p. 189.
588 Idem, p. 190.
589 Idem, p. 192.
590 Idem, p. 197.
113
Pr. Prof. Dr. §tefan Sandu, Sarcinile actuate ale Teologiei
Simbolice, p. 199-224: reprezinta o parte din optionalul nostru
de la Teologia Simbolica.
Expunere comparative a Ortodoxiei, cu catolicismul §i
protestantismul (parerea ortodoxa).
Parintele Petru I. David a vorbit de Sfintii Mucenici de la
yris
Parintele.
Pai
Staniloae
Halmyris 591 . Am citit articolul, in manuscris, pe cand traia
Parintele Tache Sterea despre Fericitul Dumitru
D-l Laurentiu Tanase v vorbe§te de un „ateism
cre§tin" 594 , in viziunea unor teologi americani.
Domnul Radu Mure§an 595 trateaza despre preo^ii militari
din primul razboi mondial (1916-1918).
D-l Adrian Lemeni 596 scrie articolul despre filosofia
antica pe care mi 1-a dat §i mie. Acum e in Franca pentru 2 ani.
Elev, dupa Pr. Vasile Gordon 597 , inseamna a ridica de la
pdmdnt, a inal^a dintr-o stare 598 .
Pr. Asist. Dr. Gheorghe Ispas :m , Dimensiunea
eshatologicd a Euharistiei, p. 387-394: „Pocain^a, in sensul ei
profund, trimite la launtricitate" .
591 Date despre acestia: http://www.lacasuriortodoxe.com/article-20874247.html.
592 A publicat Teologie Dogmatica si Simbolica: http://www.librariasophia.ro/carti-
Teologie-dogmatica-si-simbolica-Tache-Sterea-pr.-so-237.html.
593 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lauren%C5%A3iu_T%C4%83nase.
594 Idem, p. 256, n. 18.
95 A se vedea: http://www. ftoub.ro/index. php?view=article&id=30%3Apr-lect-dr-radu-
murean&option=com_content&Itemid=276.
596 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Lemeni.
597 CV-ul sau: http://dorinfather.wordpress.com/2007/08/06/cv-ul-pr-prof-dr-vasile-
gordon/.
598 Idem, p. 383.
A se vedea: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=50%3Apr-asist-dr-
gheorghe-ispas&option=com_content&Itemid=275.
600 Idem, p. 390.
114
Lect. Dr. Mihaela Palade, Un posibil baroc al Renagterii
Paleologilor? , p. 419 - 451: mandorla e nimbul care il
inconjoara pe Mantuitorul Hristos 601 .
„In icoana Pogorarii la lad s-a cautat accentuarea acestui
tip de dinamism specific mantuirii" 602 .
Asist. Drd. Cristina Costena Rogobete 603 , Cuviosul
Roman Melodul - imnele Epifaniei - traducere §i
comentariu, p. 494-522: O traducere foarte frumoasa, din limba
greaca, a imnelor.
Finalul notelor din Anuar.
***
***Ortodoxia, anul LIU (2002), nr. 1-2, 180p.
Voi nota cateva date din acest numar al revistei.
Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu 605 , Familia in cultura
secularizatd, p. 7-13.
„Dumnezeu a creat-o pe Eva ca o fiintl cu propria ei
identitate §i personalitate, opusa lui Adam, ca sa se poata intregi
,,606
reciproc
„Omul este unitate completa, pentru ca unitatea se
realizeaza in dualitatea personala neuniforma, ci complementara
dintre barbat §i femeie" 607 .
Sfantul Chiril al Alexandriei scrie in PG 62, 135:
„Dumnezeu a creat coexisten^a" 608 .
Spune parintele preofesor, ca: „familia reflecta in
constitu^ia ei misterul Sfintei Treimi" 609 .
601 Idem, p. 428.
602 Idem, p. 441.
603 CV-ul sau: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=74%3Aasist-drd-cristina-
costena-rogobete&option=com_content&Itemid=274.
604 A se vedea articolul de aici: http://bastrix.wordpress.com/2008/09/ll/sfantul-roman-
melodul-dumnezeiescul-psalt-al-prea-curatei-stapane/.
605 CV-ul sau: http://bastrix.wordpress.com/cv-pr-prof-acad-dr-dumitru-popescu/.
606 Idem, p. 7.
607 Ibidem.
608 Ibidem.
115
„Cultura rasariteana nu a confundat Biserica cu
societatea, dar nici nu a separat Biserica de societate, fiindca
scopul ei nu a fost de a domina societatea, ci de a contribui la
transfigurarea societa^ii prin familie in vederea rela^iilor de
comuniune §i omenie" 610 .
Un articol inteligent, frumos, cu perspective teologice
viguroase.
Interpretare personala: „Punerea cununiilor pe capetele
mirilor arata ca ace§tia, cu ajutorul lui Dumnezeu, au ie§it de
sub ocrotirea §i grija parin^ilor, au primit raspunderea pentru
propria lor via^a, raspunderea unuia pentru altul, raspunderea
comuna pentru familia lor §i pentru copiii lor viitori" 611 .
Dupa bunele culturii seculare, apare durerea de fond: „dar
cultura secularizata este bazata pe ruptura radicala dintre lumea
naturala si cea supranaturalcT .
Familia are un statut privilegiat in societatea de azi, dar
„o familie autonoma, conceputa pe baze pur naturale §i
individuale, ramane expusa dezintegrarii ei din partea unor
factori exteriori sau interiori" 613 .
Tatal e contestat de copii pentru ca nu il vad pe acasa iar
femeia, care se arunca in afaceri, are repulsie fa^a de casatorie;
pe cand, ambii paring, care se dedica muncilor lor, se auto-
exclud sau i§i exclud afectiv copii, cat §i real din spa^iul vie^ii
lor, pentru ca nimeni nu vrea sa renun^e la munca lui, la
priorita^ile lui 614 .
O constatare pregnanta, chintesen^a articolului: „Familia
promoveaza coeziunea sociala, nu incHvidualismuV .
„Istoria ne arata ca absen^a valorilor spirituale a prabu§it
nu numai familii, ci §i imperii" 616 .
Pr. Conf. Dr. Stelian Tofana , Euharistia in aratarea lui
Hristos la Emaus (Lc 24, 13-35). Repere exegetice §i teologice,
p. 14-24:
609 Idem, p. 8.
6,0 Idem, p. 8-9.
611 Idem, p. 9.
612 Idem, p. 10.
613 Idem, p. 10-11.
614 Idei cf. Idem, p. 11.
615 Idem, p. 13.
616 Ibidem.
116
Nota 5, p. 15, aduce in prim plan faptul, ca in codicele D
nu e vorba de Emaus, ci de Oulammaous.
Aceasta ultima localitate e prezenta la I Mac. 3, 40, 57; 4,
3, cunoscuta ca locul unde Iuda Macabeul a atacat fort.ele din
Siria si Filista (I Mac. 9, 50).
Iosif Flavius 618 nume§te localitatea: Ammaous sau
Emmaous, despre care spune ca a fost arsa pana la temelie din
ordinul lui Quintilus Varus, legat al Siriei (6-4 i. d. Hr ), ca
razbunare pentru uciderea catorva romani, cf. Antichitaii iudaice
13, 1, 3 §i 15, dupa Joseph A. S. J. Fitzmyer, The Gospel
according to Lauke. Introduction, translation and Notes, New
York, 1985, p. 1561.
Intre Emausul acesta §i Ierusalim sunt 1 8 kilometrii §i e la
V, N-V de Ierusalim.
Dar mai exista si un alt Emaus, la circa 30 de stadii
distant de Ierusalim §i care e la 5 km N-V de Ierusalim, in
directia Ioppe §i care ar fi, de fapt, localitatea vizata de Sfantul
Luca.
Sfantul Cleopa e socotit fratele Sfantului Iosif, logodnicul
Prea Curatei iar celalalt ucenic, caruia nu i se da numele, ar fi,
dupa Origen, Sfantul Petru, fie Sfantul Natanael (o traditie din
secolul al X-lea), sotia Sfantului Cleopa, Sfanta Maria (traditie
mai tarzie) iar, potrivit sintezei marturiilor Sfinte Traditii, ar fi
Sfantul Luca Evanghelistul, chiar autorul.
Dar parintele Stelian, crede ca nu i s-a dat numele celui
de al doilea, pentru ca nu era cunoscut nici de Sfantul Luca 619 .
Vorbirea cu Iisus pe cale fusese momentul semnificativ,
in care avusese loc o „unire doar mentala cu Cuvantul, (dar)
Ucenicii inca nu-L recunosc deplin pe Iisus.
A fost nevoie de altceva ca sa-L recunoasca §i cunoasca,
fapt care se §i petrece in clipa urmatoare, Iisus Cel inviat ia
painea, o binecuvinteaza §i o frange, apoi o ofera Ucenicilor
spre mancare §i, deodata, in acel moment, li s-au deschis ochii
§i L-au cunoscut. Dar, in aceea§i clipa, El S-a facut nevazut" 620 .
„In timp ce El S-a facut nevazut, ochii lor s-au deschis §i
prezenta Lui a devenit, acum, transparenta in ceea ce ei traiau.
617 CV-ul sau:
http://ot.ubbcluj.ro/dotnetnuke_2/Profesori/Cadredidactice/PrprofunivdrStelianTofan%C4
%83/tabid/100/Default.aspx.
18 Ce spune despre esenieni:
http://teologie.central.ucv.ro/blogs/mihaiciurea/2009/04/07/iosif-flavius-%C8%99i-
esenienii/.
619 Idem, p. 16, n. 9.
620 Idem, p. 18.
117
Astfel, El nu mai este a treia persoana care S-a a§ezat cu
ei la masa: El a trecut in vie^ile lor, a§a incat s-a facut sim^it §i
in cei ce nu L-au descoperit inca. El este acolo viu, dar nevazut,
inlauntrul Painii frante, dar §i inlauntrul existen^ei lor
concrete" 621 .
O exprimare extraordinary a acestui eveniment teofanic §i
euharistic in acela§i timp.
Hristos nu dispare, „nu disparuse, ci S-a contopit cu
Painea euharistica pe care a oferit-o Ucenicilor spre hrana,
savar§ind astfel, El Insu§i, prima Liturghie euharistica dupa
Invierea Sa, inaugurand in acest mod celebrarea ve§nicei
Liturghii cerebri, pe care El o savar§e§te in calitate de Arhiereu
ceresc, ve§nic, la altarul eel adevarat, nefacut de mana (cf. Evr.
8, 2), adica Trupul Sau inviat, pnevmatizat, penetrat de energiile
Duhului Sfant dupa Inviere" 622 .
O concluzie logica a textului evanghelic e aceea, ca:
„cunoa§terea §i unirea deplina cu Hristos s-a realizat nu in
Cuvdnt, ci in Hristos Cel euharistic" .
,J,iturghia cuvdntului se impline§te, astfel, in §i prin
Liturghia euharistica" .
In imparta§irea cu Sfintele Taine, „eshatologia, din faza ei
plenara, se traie§te anticipat" 625 .
O alta concluzie, care destabilizeaza pozi^ia protestanta:
„imparta§irea de Hristos, prin Cuvantul Sau, nu supline§te
imparta§irea cu Hristos eel euharistic din Sfanta Liturghie" 626 .
Prin cuvantul evanghelic ne unim cu Hristos „doar
relational, haric", insa in Sfintele Taine ne unim cu El „in mod
ontologic, fihuial" 627 .
§i, foarte important: „Hristosul Cuvantul se descopera
deplin numai in Hristosul euharistic" 628 .
Exegeza Mantuitorului in drum spre Emaus e prima
interpretare a cuvantului scriptural „in lumina in^elegerii pascale
a Scripturilor celor despre El" 629 .
„Hermeneutica culmineaza in Euharistie, gasindu-§i
numai in ea desavar§irea" 630 .
621 Idem, p. 19.
622 Ibidem.
623 Ibidem.
624 Idem, p. 20.
625 Ibidem.
626 Ibidem.
627 Ibidem.
628 Ibidem.
629 Ibidem.
630 Idem, p. 21.
118
Daca predici, atunci predica trebuie sa te duca la o
constientizare si mai mare a lui Hristos Dumnezeu.
Predica te invatl despre Hristos si, bineint.eles, te invita sa
te unesti cu Hristos. Dar numai in impartasire, tu in^elegi ce i|i
spune Hristos cu adevarat sau cum sa in^elegi iubirea lui si
Persoana Lui, Care ni vorbeste.
Foarte frumos! Mai spune si altceva: drumul de la
Ierusalim la Emaus e „simbolul calatoriei doar cu intrebarile,
nedumeririle, decep^iile. Drumul de la Emaus la Ierusalim,
marcat de existent.a credint.ei pascale, este, in concep^ia
Evanghelistului, simbolul calatoriei cu raspunsurile, cu bucuria
sperant.ei renascute, cu fiorul sfant al contemplarii Domnului
Inviat" 631 .
§i astfel Calea Emaus este „drumul de la necuno aster e la
cunoastere, de la recunoastere la marturisire si marturie in
actul credin^ei pascale: „§i ei au povestit cele petrecute pe cale
si cum a fost cunoscut de ei la frangerea painii"(Lc. 24, 35)" 632 .
Un articol foarte bun, cu pozrfia ortodoxa, pozi^ii adverse
si reflectii punctuale foarte bine conturate. E un articol rar, un
articol deplin.
Parintele Profesor Doctor Nicolae V. Dura 633 vorbeste
despre Codul de drept canonic (latin). Principiile ecleziologico-
canonice enuniate de constitu}ia apostolicd „Sacre disciplinae
leges", p. 25-40:
Papa loan Paul al II-lea 634 nu specifica daca aceasta lege
papala, din 25 ianuarie 1983, schimba fondul legisla^iei
canonice ecumenice sau doar il prelucreaza si adapteaza
textual .
Sfantul Grigorie eel Mare s-a numit „Servus Servorum
Dei", adica „servitor sau slujitor al slujitorilor", dupa ce in 519
patriarhul loan al II-lea al Constantinopolului, s-a numit
„patriarh ecumenic", adica patriarh al Imperiului Roman (de
Rasarit si de Apus) 636 .
631 Idem, p. 24.
632 Ibidem.
633 CV-ul sau: http://www.univ-ovidius.ro/stiri-si-noutati/downloads/cv-dura.pdf.
634 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea.
635 Idem, p. 25-27.
636 Idem, p. 26.
119
Codificarea canoanelor se practica in Apus din 1917, prin
637
publicarea primului cod canonic catolic '" . Papii primului
no
mileniu nu au reformat niciodata textele canoanelor . Papa
conduce iar colegiul episcopilor executa voin^a sa 639 .
Prep. Drd. Adrian Lemeni, Cosmologia teleologica si
teoriile morfologice, p. 82-87:
un articol erudit, care arata ca §tiin^a §i-a dat seama de
fundamentul rational al universului §i de principiul antropic,
cum ca : „fmalitatea universului este omul" 640 .
„§tiim> nu trebuie sa fie pur descriptivd ci, in egala
masura, interpretativa" .
Arh. Drd. Mihaela Palade, Biserica, spafiul arhitectural-
eclesial, p. 88-107:
Spune in pagina a 90-a: spa^iul eclesial este un spa^iu, in
mod principal, arhitectural, pentru ca e, in primul rand
duhovnicesc, spiritual.
Tocmai de aceea, tot aici, autoarea spune, in mod textual:
„unul din motivele 642 pentru care principiile artei bizantine nu
au fost in^elese".
Pentru Trubepcoi, turlele Bisericilor ruse§ti sunt „ca ni§te
flacari (ce) exprima o ardoare necunoscuta arhitectului bizantin:
o combustie rugatoare" 643 .
Teologia ortodoxa descifreaza arta bizantina 644 .
Viziunea simbolica a picturii biserice§ti nu determina
„atat informarea, cat formarea duhovniceasca specifica trairii
ortodoxe" 645 .
O fraza cu multe defmi^ii succinte: „Goticul 646 este
materializarea ambi^iilor scolasticii, Renasterea 641 este viziunea
637 Idem, p. 27.
638 Ibidem.
639 Idem, p. 30.
640 Idem, p. 85.
641 Ibidem.
642 Pentru ca nu s-a inteles aspectul spiritual al artei eclesiale ortodoxe.
643 Idem, p. 91, cf. Evgheni Trubetkoi, Trei eseuri despre icoana, trad, de Boris Buzila,
Ed. Anastasia, Bucuresti, 1999, p. 105.
644 Idem, p. 96.
645 Ibidem.
120
umana sl antropocentrismului, Barocul 648 este propaganda la
scara universalitatii a 649 Bisericii Catolice - institute ce-§i
pierdea prerogativele divine, devenind din ce in ce mai mult
umana prin conducatorul sau, papa - §i care i§i vizualiza
puterea in edificii impresionante prin dimensiuni" 650 .
Arta baroca a fost considerate o arta teatrala 651 .
Un articol bogat in cugetare §i amanunte.
Dr. George Stan , Un punct de vedere ortodox despre
ingineria geneticd si clonare, p. 108-129:
Un articol foarte doct, cu multe lamuriri punctuale.
Citeaza pe Pr. Dumitru Popescu cu Teologie si cultura,
Bucuresti, 1993, p. 101-102, §i spune ca, Scolastica a eliminat
din ordinea naturala orice prezentl divina.
S-a parasit „Ratiunea divina pentru a se prosterna in fa^a
propriei ratiuni aureolate de nimbul autonomiei".
Se incepe adorarea propriei radium umane.
Pentru Pr. Tache Sterea, omul nu mai are nicio limita §i
se substituie, in ziua de azi, lui Dumnezeu, cf. Pr. Tache Sterea,
Dumnezeu, omul §i creafia in teologia ortodoxd §i in
preocupdrile ecumenismului contemporan, Bucuresti, 1998, p.
150-151.
Nichifor Crainic in Nostalgia Paradisului, p. 13-14,
vorbe§te de un „divor{ de Hristos", prin autonomia lumii
moderne.
Progresul §tiin^ific e un brici pe care nu §tim sa il folosim
foarte bine 654 §i ne vatamam cu el.
La albine, din ouale fecundate ies femele, (albinele
lucratoare §i matca) iar din cele nefecundate, masculii sau
t - . --655
trantorn .
646 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83_gotic%C4%83.
647 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Fterea.
648 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc.
649 Pana aici e din Idem, p. 99.
650 Idem, p. 99-100.
651 Idem, p. 102.
652 Medicul intern al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.
653 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic.
654 Prof. Dr. Gheorghe Scripcaru, Bioetica $i religie, in Revista Teologica, Sibiu, anul
VIII, nr. 1, 1998, p. 14.
655 Cf. Conf. Univ. Dr. Petre Raicu, Genetica, 1967, p. 98.
121
Cancerul sau neoplasmul (noua+ formate) este o
tumoare maligna, cu celule care se divid haotic, prin invadarea
tesuturilor normale si diseminarea, la distantl, prin metastazari,
si care se transports prin sange 656 .
Gemenii sunt fratii dezvoltati simultan in acelasi uter 657 .
Gemenii monozigofi pot fi socotiti doua clone, pe cand cei
dizigofi, pot fi de acelasi sex sau de sex diferit, nu poseda
aceiasi informatie genetica si se aseamana intre ei, dupa cum se
aseamana fratii si surorile intre ei 658 .
Tuberculoza 659 nu este o boala ereditara, dar exista o
sensibilitate si o receptivitate la bacilul Koch, care este
determinate genetic, insa debilitatea mentala are un caracter
,-, 660
ereditar .
Celula, de la cellula = camera mica: membrana,
protoplasma si nucleu 661 .
Nucleul e format din cromatina, al carui constituent
principal este acidul dezoxiribonucleic 662 (ADN-ul) 663 .
Cromatina - cromoneme - cromozomi.
In celulele somatice sunt 46 de cromozomi 664 .
Ereditatea (lat. hereditas = mostenire), adica mostenirea
de catre copii a caracteristicilor parin^ilor era cunoscuta din
antichitate, dar numai in secolul al XlX-lea, calugarul Gregor
Mendel 665 a descoperit ca acest lucru se datoreaza factorilor
ereditari, numi^i indeobste acum: gene 666 .
Genele sunt situate in cromozomi, fiind prezente in toate
celulele organismului, sub forma de perechi.
Genele sunt segmente ale macro-moleculei de ADN, in
care este inscris un mesaj chimic sau informaiia ereditara, care
asigura transmiterea caracterelor si insusirilor de la ascendent
la descenden^i, adica de la paring la copii.
656 Idem, p. 110.
657 Idem, p. 111.
658 Ibidem.
659 A se vedea: http://www.sfatulmedicului.ro/Tuberculoza/tuberculoza-infectie-cauzata-
de-bacilul-koch_5 1 3 .
660 Ibidem. Trimiteri utile: V. Ranga, I. Teodorescu Exarcu, Anatomia §i fiziologia
omului, Bucure§ti, 1970 si I. Diculescu §i colaboratorii sai, Ghid pentru lucrari practice §i
demonstrafii de biologie celulard, Bucuresti, 1980.
661 Idem, p. 111.
662 A se vedea: http://ro.wiktionary.org/wiki/acid_dezoxiribonucleic.
663 Ibidem.
664 Ibidem.
665 Date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gregor_Mendel.
666 Idem, p. 112.
122
Mai multe gene sunt plasate in acela§i cromozom, fiind
aranjate liniar asemanator unor margele intr-un lant. de-a lungul
cromozomului, in pozitii precise 667 .
Caracterele individuale ale unui om (culoarea ochilor,
culoarea §i forma parului, inaltimea, grupa sanguina etc.) sunt
rezultatul interac^iunii genelor cu condrfiile de mediu.
Organismul uman e format din mii de miliarde de celule,
adica 2 x 10 11 celule, pornind dintr-o singura celula ou sau
zigotul, pana la aceasta cifra a celulelor, prin diviziune celulara.
Numarul eritrocitelor corpului uman ajung la aproximativ
25.000 de miliarde iar intr-un organism adult, in fiecare secunda
se divid 4 milioane de celule 668 .
Vorbim de diviziuni celulare directe §i indirecte.
Diviziunea directd (amitotica) consta in scindarea celulei
in doua celule fiice, mai mult sau mai pu^in egale §i constituie
un proces normal de inmul^ire a celulelor.
Astfel se inmul^esc, spre exemplu, celulele cartilaginoase
osoase.
Diviziunea indirecta (cariokineza) e tipul de diviziune
celulara eel mai raspandit din organism.
Cariokineza e de doua feluri - dupa modul in care se
repartizeaza cromozomii in celule - mitotica (somatica) §i
meiotica (reduc^ionala) 669 .
In diviziunea mitotica, numarul de cromozomi al fiecarei
dintre cele doua celule fiice este egal cu eel al celulei din care
provin, adica 46 de cromozomi 670 .
Deci celulele fiice §i celula mama sunt identice avand
inmagazinata in ADN-ul din cromozomi aceea§i informa^ie
genetica.
In diviziunea meiotica (reduc^ionala) - care e
caracteristica celulelor sexuale - numarul de cromozomi se
reduce la jumatate, deci avem 23 de cromozomi.
667 Ibidem.
668 Nu §tiu insa, daca aceste date uluitoare, nu sunt la fel de fanteziste ca datele datarii
obiectelor de care se leaga evolutionismul. Ma bucura ideea complexitatii uluitoare a
organismului uman si el e foarte complex, dar nu stiu daca statisticile stiintifice sunt atat
de corecte.
Cum pot eu, un neini{iat in stiin^a sa stiu, daca oamenii de stiinja mint sau nu mint? Cum
i-as putea verifica? Chiar daca as gasi carji cu detalieri foarte amanunjite - si cred ca ar
putea exista astfel de carji - tot nu as stii daca sunt corecte.
Oamenii de stiinja raman cu datele lor iar tu nu po{i sa ii urmezi in gandirea lor - eel putin
eu - pentru ca aparatele lor sunt atat de scumpe, incat chiar daca ai fi foarte specializat
intr-o ramura a stiintei, nu ai putea sa faci, in particular, experience pe care le fac
laboratoare sau institufii intregi, cu aparate de inalta precizie.
669 Idem, p. 112.
670 Idem, p. 112-113.
123
Astfel game^ii vor confine numai jumatate din numarul de
cromozomi prezen^i in celelalte celule ale corpului.
Recombinarile intracrozomiale si intercrozomiale.
La om se pot ob^ine 8.388.608 combina^ii 671 .
Acest lucru arata ca ovulele femeii si spermatozoizii
barbatului sunt extrem de varia^i din punct de vedere genetic si,
prin combinative care au loc, apar un imens numar de
genotipuri, facand astfel, ca niciodata, copiii unei familii sa nu
fie identici cu parin^ii sau cu stramosii si nici intre ei 672 .
Astfel, inva^atura dogmatica a unicita^ii persoanei a fost
constientizata si de catre stiin^a, pentru ca nu exista, in mod
practic, doua persoane identice, dupa cum nu exista doua frunze
identice intr-un copac 673 .
In procesul fecunda^iei, prin unirea gametului masculin
(spermatozoidul) care poseda 23 de cromozomi, cu gametul
feminin (ovulul) care poseda tot 23 de cromozomi, se formeaza
astfel oul sau zigotul, cu 46 de cromozomi, caracteristic fiin^ei
674
umane .
Tehnica in vitro ea amploare dupa jumatatea secolului al
XX-lea si in 1971 apare prima molecula de ADN recombinat
iclonare moleculara sau clonarea genei), adica o molecula
compusa din ADN strain, inserat intr-o molecula vector
plasmida 675 .
Industria genei a produs sinteza insulinei, sinteza
hormonului de crestere la oameni, interferonul (agent antiviral
si anticanceros) 676 .
Cu gene donate din plante s-a ajuns la sinteze de
substance farmaceutice, aromatice (inclusiv esen^a de parfum),
coloran^i etc. 677 .
In 1973 s-a ob^inut organisme transgenice (organism
superior, animal sau planta, purtator de gene de alta specie) 678 .
S-a injectat ADN exogen (gena B-globinei de la iepure,
clonata), in celulele embrionilor de soarece si dupa primele
segmentari (in stadiul de 2-16 celule) au rezultat soared, care
fabricau B-globina de iepure 679 .
671 Idem, p. 113.
672 Ibidem.
673 Ibidem.
674 Ibidem.
675 Idem, p. 114.
676 Idem, p. 115.
677 Ibidem.
678 Ibidem.
679 Ibidem.
124
In 1982 s-a injectat in celulele embrionilor de §oarece
gena hormonului de cre§tere de la §obolan sau om §i s-au
i .' . ■ -680
ob^mut §oareci una§i .
S-a ajuns la manipularea celulelor §i embrionilor animali
§i vegetali.
Se cauta programul complet al genomului uman 681 pentru
manipularea omului §i dirijarea lui de catre cei ce i§i permit
acest lucru.
Se cunosc deja 20.000 de gene din genomul uman 682 .
Oamenii de §tiin^a in luciferismul lor se gandesc la o
combina^ie de om-elefant, spre exemplu 683 .
Facandu-se fi§e genetice ale fiecaruia se va cunoa§te
coeficientul de inteligen^a, bolile, la ce varsta le va avea §i cand
•684
va mun .
S-a clonat broa§te, bovine, porci, iepuri, dar in toate
cazurile de clonare a mamiferelor, se pleaca de la nuclee luate
in stadii precoce ale celulelor embrionare, inainte de
implantare 685 .
Clonarea plantelor a inceput sa fie facuta cu succes din
1958 686 .
In 1997, odata cu clonarea orfei Dolly s-a demonstrat
posibilitatea de a clona un mamifer pornind de la nuclee ale
unor celule differentiate (in cazul de fa^a, nucleul unei celule a
glandei mamare) 688 .
680 Ibidem.
681 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Human_Genome_Project.
682 Idem, p. 116.
683 Ibidem.
684 Idem, p. 117.
685 Idem, p. 119.
686 Ibidem.
687 Moartea animalului: http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/a-murit-oaia-clonata-
dolly~ni2qfu. Despre Dolly Rebecca Parton, de unde oita si-a primit numele:
http://en.wikipedia.org/wiki/Dolly_Parton.
688 Ibidem.
125
Mergem cu atenfie, privim fiecare pagind cu
dragoste de Dumnezeu, ne minundm...§i ne smerim 6S9
Racla cu Sfintele Moaste ale Sfdntului, Prea Cuviosului
nostru Pdrinte, Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor si
al romdnilor
***
Bibliografie
Sfdntul Simeon Noul Teolog
I. Surse primare
1. Symeon le Nouveau Theologien, Catecheses,
introdiction, texte critique et notes par B. Krivocheine,
traduction par J. Paramelle, SC 690 96, 104 si 113, Paris, 1963,
1964 si 1965.
2. Idem, Chapitres Theologiques, Gnostiques et
Pratiques, introduction, texte critique et notes par J. Darrouzes,
SC 51, Paris, 1957.
Un articol editat la nivel online in data de 26 octombrie 2007.
690 SC = http://www.sources-chretiennes.mom.fr/. Date si aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/Sources_Chr%C3%A9tiennes.
126
3. Idem, Traites theologiques et ethiques, introduction,
texte critique et notes par J. Darrouzes, SC 122 §i 129, Paris,
1966 si 1967.
4. Idem, Hymnes, no's 1-15, introduction, texte critique et
notes par J. Koder, traduction par J. Paramelle, SC 156, Paris,
1969; no's 16-40, texte critique par J. Koder, traduction et notes
par L. Neyrand, SC 174, Paris, 1971; no's 41-58, texte critique
par J. Koder, traduction et notes par L. Neyrand et J. Paramelle,
SC 196, Paris, 1973.
5. Idem, Imnele iubirii dumnezeiesti, trad, de Pr. Prof.
Acad. Dr. Dumitru Staniloae, in Studii de teologie ortodoxd, Ed.
Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p. 329-705.
6. Idem, in Filocalia romdneascd, vol. 6, Ed. Humanitas,
Bucuresti, 1997, p. 17-192.
7. Idem, Discursuri teologice si etice, Scrieri I, studiu
intr. §i trad. Diac. loan I. Ica jr. §i un studiu de ieromonah
Alexander Golitzin, Ed. Deisis, Sibiu, 1998, p. 559.
8. Idem, Cateheze, Scrieri II, studiu intr. §i trad, de Diac.
loan I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 379.
9. Idem, Imne, Epistole si Capitole, Scrieri III, intr. §i
trad, de loan I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2001, p. 431.
10. Idem, (33 Orationes, 38 Hymens, 180 Capta,
Dialogus), PG 691 120, col. 321-712, 1880. "
11. Idem, The Sin of Adam and our Redemption: Seven
Homilies by St. Symeon the New Teologian, translated by
Serafim Rose, Platina, California, 1979.
12. Nicetas Stethatos, Vie de Symeon le Nouveau
Theologien (949-1022), texte grec inedit, publie avec
introduction et notes par le P. Irenee Hausherr S.I. et traduction
francaise en collaboration avec le P. Gabriel Horn S.I. , Roma,
Pont. Institutum Orientalium Studiorum, in col. „Orientalia
Christiana", vol. XII, 1928.
13. Idem, Viafa Sfdntului Simeon Noul Teolog, trad, de
Hie Iliescu, Ed. Herald, Bucuresti, 2003, p. 201.
691 PG = Patrologia Graeca. O aveti, aproape completa, pentru download, aici:
http://bastrix.wordpress.com/2009/10/09/patrologia-graeca-e-downloadabila-integral-la-
nivel-online/.
127
II. Surse secundare
1 . Alfeyev, Hilarion, St. Symeon the New Teologian and
Orthodox Tradition, Oxford, 2000 (teza de doctorat) 692 .
2. Banu, E. Lucrarea Sfdntului Duh in opera Sfdntului
Simeon Noul Teolog, in „Studii Teologice" XXXII (1980), nr. 1,
p. 81-94.
3. Bria, Magistrand loan I., Simfirea tainicd a prezenjei
harului dupd Sfdntul Simeon Noul Teolog, in „Studii Teologice"
VIII (1956), nr. 7-8.
4. Fraigneau-Julien, B., Les sens spirituels et la vision de
Dieu selon Symeon le Nouveau Theologien, in „Theologie
hoistorique" 67, Paris, 1985.
5. Golitzin, Alexander, Hierarchy versus Anarchy?
Dionysius Areopagita, Symeon the New Theologian, Nicetas
Stethatos and Their Common Roots in Ascetical Tradition, in
„St. Vladimir's Theological Quarterly", nr. 2, 1994, p. 131-175.
6. Idem, Mistagogia - experienia lui Dumnezeu in
Ortodoxie, Ed Deisis, Sibiu, 1998.
7. Holl, Karl, Enthusiasmus und Bussgewalt. Eine Studie
zu Symeon sem Neuen Theologen, Leipzig, 1898.
8. Hussey, J.M., Symeon the New Theologian, in
„ Catholic Encyclopedia ", vol. 13, p. 875-876.
9. Ica jr., Drd. loan I., Teologie si spiritualitate la Sfdntul
Simeon Noul Teolog, in „Mitropolia Banatului" XXXII (1987),
nr. 3, p. 21-47.
10. Kambylis, Athanasios, Symeon Neos Theologos,
Hymnen (supplementa Byzantina. Texte und Untersuchungen),
Berlin - New York, 1976.
11. Krivocheine, Basile, In the Light of Christ. St. Symeon
the New Theologian : Life, Spirituality, Doctrine, translated by
Anthony P. Gythiel, Crestwood NY, 1986 (cf originalului
rusesc, ed. 1980).
12. Idem, In lumina lui Hristos. Sfdntul Simeon Noul
Teolog (949-1022): Viafa - spiritualitatea - invdidtura, trad, de
Pr. Conf. Dr. Vasile Leb si Ierom. Gheorghe Iordan din limba
franceza, cf. ed 1980, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1997.
692 Fragmente din carte:
http://books.google.ro/books?id=aJQxt2J7vTYC&dq=St.+Symeon+the+New+Teologian
+and+Orthodox+Tradition&printsec=frontcover&source=bn&hl=ro&ei=nfFKS9-
cBZSKnQOhmOjNCg&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=4&ved=0CB0Q6AE
wAw#v=onepage&q=&f=false.
128
13. Idem, Essence creee et essence divine dans la
theologie spirituelle de S. Symeon le Nouveau Theologien, in
„Messager de l'Earchat du Patriarche Russe en Europe
Occidentale", nr. 75-76, p. 151-170.
14. Lossky, Vladimir, Teologia Misticd a Bisericii de
Rdsdrit, trad., studiu intr. §i note de Pr. Vasile Raduca, Ed.
Anastasie, f.a.
15. Mary, S.S., St. Symeon the New Theologian and the
Way of Tears, in „Studia Patristica", 7 (1966), p. 355-361.
16. Miguel, P., Le conscience de la grace selon Symeon le
Nouveau Theologien, in „Irenikon", XLII (1969), nr. 3.
17. Moldovan, Doctorand Pr. Hie, Teologia Sfdntului Duh
dupd Catehezele Sfdntului Simeon Noul Teolog, in „Studii
Teologice" XIX (1967), nr.7-8, p. 41 8-43 1 .
18. Petit, L., La vie et les oeuvres de Symeon le Nouveau
Theologien, in „Echos d'Orient" 27 ( 1952), p. 163-167.
19. Petraru, Pr. Drd. Gheorghe, Cunoasterea lui
Dumnezeu dupd Sfdntul Simeon Noul Teolog, in „Ortodoxia"
XL (1988), nr. 3, p. 111-133.
20. Perczel, Istvan, Denys VAreopagite et sa posterite en
Orient et en Occident, Paris, 1996. Aici se gase§te art.: Denys
VAreopagite et Symeon le Nouveau Theologien, p. 341-356.
21. Picioru§, Masterand Dorin, Mdntuirea personald in
viziunea Sfdntului Simeon Noul Teolog, ms. comput, 30 p.
22. Idem, Transfigurarea viefii in lumina dumnezeiascd
la Sfdntul Simeon Noul Teolog, ms.
23. Popescu, Magistrand Dumitru, Faptele bune dupd
Sfdntul Simeon Noul Teolog, in „Ortodoxia" XIV ( 1962), nr.4,
p. 540-555.
24. Rossum, Jost Von, Pristhood and Confession in St.
Symeon the New Teologian, in „St. Vladimir's Theological
Quarterly" 20 (1974), p. 220-228.
25. Spidlik, T., Symeon le Nouveau Theologien, in
„Dictionnaire de Spiritualite" XIV (1990), col. 1370-1401.
26. Staniloae, Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru, Studii de
teologie ortodoxa, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991; p.
307-317: Legdtura personald cu Hristos in lumina infinitdiii
dumnezeiesti dupd Sfdntul Simeon Noul Teolog.
27. Idem, Semnificaiia luminii dumnezeiesti in
spiritualitatea si cultul Bisericii Ortodoxe, in „Ortodoxia"
XXVIII (1976), nr. 3-4, p. 433-446.
28. Idem, art. Lumina dumnezeiascd in descrierea
Sfdntului Simeon Noul Teolog, cuprins in vol. Iisus Hristos
129
Lumina lumii si indumnezeitorul omului, Bucuresti, 1993, p.
217-285.
29. Idem, Viafa si invaiatura Sfdntului Grigorie Palama,
ed. a Il-a, cu prefa^a revazuta de autor, in col. „Mari scriitori
cre§tini", Ed. Scripta, Bucuresti, 1993.
30. Stoina, Drd. Liviu, Desdvdrsirea crestind dupd
Sfdntul Simeon Noul Teolog, in rev. Studii Teologice XXXVII
(1985), nr. 5-6, p. 390-407.
31. Turner, H.J.M., St. Symeon the New Teologian and
Dualist Heresies - Comparisons and Contrasts, in „St.
Vladimir's Theological Quarterly", nr. 4 (1988), p. 359-366.
32. Varlan, F., Invaiatura despre mdntuire la Sfdntul
Simeon Noul Teolog, in „Ortodoxia" XXIII (1974), nr. 4, p.
624-633.
33. Ware, Kallistos, Tradition and Personal Experience
in Later Byzantine Theology, in „Eastern Churches Review", nr.
2 (1970), p. 131-141.
***
Literaturd, filosofie, spiritualitate diversd
1. Alighieri, Dante, Divina Comedie, in trei volume:
Infernul, trad, de Eta Boeriu, studiu introductiv, tabel
cronologic, note §i comentarii de Alexandru Balaci, Ed.
Minerva, Bucuresti, 1982;
Purgatoriul, trad, de Eta Boeriu, note §i comentarii de
Alexandru Balaci, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982;
Paradisul, trad, de Eta Boeriu, note §i comentarii de
Alexandru Balaci, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982.
2. Blaga, Lucian, Trilogia cunoasterii. Eonul Dogmatic,
vol. I; „Trilogia cunoasterii. Cunoa§terea luciferica", vol. II;
„Trilogia cunoasterii. Cenzura transcendenta", vol. Ill, Ed.
Humanitas, Bucuresti, 1993.
3. Camus, Albert, Strdinul. Ciuma. Caderea. Exilul si
impdrdfia, trad, din lb. franceza de Georgeta Horodinca, Olga
Marculescu, Irina Mavrodin, cu prefa^a de Romul Munteanu,
ed. I, Ed. Rao IPC, Bucuresti, 1993.
4. Idem, Fa}a si reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul
revoltat. Vara, trad, din lb. franceza de Irina Mavrodin, Mihaela
Simion, Modest Morariu §i introd. de Irina Mavrodin, ed. I, Ed.
Rao IPC, Bucuresti, 1994.
130
5.Claudel, Paul, Cinci mari ode, trad §i postfa^a de
Victoria Ana Tau§an, Ed. „Grai §i suflet - Cultura na^ionala",
Bucuresti, 1994.
6. Eliade, Mircea, Mefistofel §i Androginul, trad, de
Alexandra Cunrfa, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995.
7. Idem, Istoria credinielor §i ideilor religioase, in 3 vol.,
trad, din franceza de Cezar Baltag, Ed. Universitas, Chi§inau,
1992.
8. Heidegger, Martin, Repere pe drumul gdndirii, trad. §i
note introd. de Thomas Kleininger §i Gabriel Liiceanu, Ed.
Politica, Bucuresti, 1988.
9. Ionesco, Eugene, Cdldtorie in lumea morfilor, teatru,
vol. 5, trad. §i nota asupra ed. de Dan C. Mihailescu, Ed.
Univers, Bucuresti, 1998.
10. Leibniz, G.W., Monadologia, trad, de Constantin
Floru, studiu introd. de Dan Badarau, Ed. Humanitas, Bucuresti,
1994.
11. Merejkovski, Dmitri Sergheevici, Luther, in
romane§te de Anca Verjinschi, Ed. Biblioteca Bucure§tilor,
2001.
12. Nietzsche, Friedrich, Dincolo de Bine §i de Rdu, trad,
de Francisc Griinberg, ed. bilingva, Ed. Teora, 1998.
13. Noica, Constantin, Jurnal de idei, text stabilit de
Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Ple§u, Sorin
Vieru, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991.
14. Idem, Devenirea intru fiinfd, Ed. §tiin^ifica §i
Enciclopedica, Bucuresti, 1981.
15. Pascal, Etienne, Cugetdri. Text integral, ed.
Brunschvicg, trad, de Maria §i Cezar Ivanescu, Ed. Aion, 1998.
(cf. edition Hachette, Paris, 1 897)
16. Rilke, Rainer Maria, Rugdciunile, trad, de Mihail
Neme§, Ed. Anastasia, Bucuresti, 1998.
17. Idem, Exercifii de supraviefuire, versiune inedita a lui
Dinu Pillat, ed. ingrijita §i prefa^ata de Ileana Malancioiu, Ed.
Litera, Bucuresti, 1993.
18. Stanescu, Nichita, Fiziologia poeziei, proza §i versuri
1957-1983, ed. ingrijita de Alexandru Condeescu cu acordul
autorului, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1990.
19. §tefanescu, Paul, Magia neagrd, Ed. Saeculum
Vizual, Bucuresti, 2003.
20. Tereza de Avila, [Sf.], Drumul perfecfiunii, trad. §i
note de Christian Tama§, Ed. Ars Longa, Ia§i, 1995.
131
21. Trakl, Georg, Poeme, trad, de Mihail Neme§, prima
ed. bilingva, ingrijita de Simona Kessler Herausgeber, Ed.
Paideia, Bucuresti, 1991.
22. Valery, Paul, Poezii. Dialoguri. Poetica si estetica,
ed. ingrijita §i prefa^ata de §tefan Augustin Doina§, trad, de
§tefan Augustin Doina§, Alina Ledeanu §i Marius Ghica, Ed.
Univers, Bucuresti, 1989.
***
PS Sebastian Ilfoveanu 693 , Interviu la Radio Trinitas
Bucuresti, 26 octombrie 2007.
Contagiune duhovniceasca prin vie^ile Sfnuilor. Ne
sim^im atra§i, uni^i de catre Sfin^ii romani. Sim^im nevoia sa. ne
atingem de Sf. Moa§te ale Sfin^ilor.
Secretul mdntuirii se vede in Moa§tele Sfin^ilor.
Practica impar^irii Sfmtelor Moa§te alaturi de practica
pastrarii lor intregi.
Trebuie cinstite ca expresii ale sfinjeniei izvorata din
sfinjenia lui Dumnezeu.
„Personal 1-am sim^it pe Sfantul Dimitrie ca pe un
reper. . .". Ne lipsesc modelele de Sfin^i in via^a noastra.
Bucure§tiul e un oras. „agitat §i inghesuit".
Dezamagit de reporterii care nu in^eleg venirea la Sfmtele
Moa§te. Europa are nevoie de comportamentul si dragostea
noastra fa^a de Sfin^i.
„Romanul simte nevoia de comuniune cu Sfhnii lui
Dumnezeu".
„Sfin^ii ni-1 fac pe Dumnezeu mai aproape": PFP Daniel.
Coada pelerinilor a ajuns pana la intersec^ia cu 11
septembrie.
Ce o fi in inima acestor tineri care stau la coada sarutarii
Sfantului Dimitrie?
A^teptarea dragostei pentru Sfin^i, credin^a care iube§te.
Ar trebui sa §tim minunile cu oamenii.
Urcam trupe§te §i suflete§te spre Patriarhie.
Ierarhii greci care au adus Sf. Moa§te ale Sfantului loan
Gura de Aur: noi, ierahii, avem multe de inva^at de la
credincio§i.
' CV-ul sau: http://www.episcopiaslatinei.ro/episcop/biografia/.
132
„Anum4i cre§tini ne intrec in virtu^ile lor"...Sfm^enia nu
tine numai de pregatirea teologica sau de neamul nobil...ci {ine
de sufletul curat §i de in^elepciune.
Se creeaza un dialog intre Sfinfi §i credincio§i. „Sfantul
alearga din om in om, din pelerin in pelerin §i dialogheaza cu
fiecare", cu fiecare, care a§teapta randul sa sarute Sfmtele
Moa§te.
Credin^a ne intare§te §i ne spore§te puterile limitate.
Credin^a ne face mai longevivi.
Secretul rabdarii sta in credin^a lor. Rabdarea la coada
depa§e§te logica celor care privesc de pe margine.
Credin^a e mai presus decat ra^iunea §i decat mentalitatea
lumii seculare de acum.
Mesajul catre pelerini: sa se foloseasca in via^a prin jertfa
aceasta.
***
Fac. 11, 1, in LXX, vorbe§te despre faptul ca to^i aveau o
singura buza.. . In edrfiile romane§ti e vorba de o singura limba.
Insa, ca §i in : buzele mele voi deschide, buza se refera la
o revelare a inimii pe buze, la o revarsare a iubirii inimii pe
buze.
Voi deschide buzele §i inima mea ca sa ma rog Jie,
Doamne! Nu lasa buzele mele ca sa graiasca faradelegea!
Insa, avem §i buza oalei, buza dealului... Afirmsi\ii de o
mare plasticitate, de o mare fine^e. . .
Entuziasmul tinerilor este unul revigorant. De multe ori
ma umplu din frumuse^ea lor, din puterea lor de a crede, din
aspira^iile lor. Daca exista ceva plin de insufletire...atunci e
vorba de credin^a in faptul de a face ca lucrurile sa existe.
Teodora Trandafir 694 §tie sa se puna in cuvinte cu multa
inteligen^a §i fara sa i§i piarda din feminitate. O feminitate care
§tie sa rada fara asperita^i porcoase, facile.
9 A se vedea: http://www.clubulbucuriei.ro/teo.
133
Doru Octavian Dumitru 695 : „Laptele e proaspat...Acum
trei ore era. . .iarba!".
Aglomera^ia din urbea noastra ne face sa ne sim^im
stresati?
Suntem tentaji sa catalogam drept oameni sociali pe cei
care par sa nu aiba inhibrfii? . . .
Pana unde vom merge cu experimentele gen Laura
Andresan 696 [Madalin Voicu vorbea despre Gaura Andresan; cu
tot trivialul...exista un adevar dureros, pentru ca ea pare a fi
numai... producatoare de infidelitafi], in a ne dezvalui
intimita^ile picante?
Sa nu ne mai fie rusine ca suntem curvari, prosti,
nesim^i? !
Cred ca sharingul de intimitate va capata din ce in ce mai
mult amploare.
Cum trebuie sa fie un blog? Muncit. . .cu inspira^ie.
CMD 697 -ului ii place sa se infoaie degeaba. Nu articolele
mari ii sperie pe cititori 698 ...ci articolele fdrd personalitate, fara
verva, fara daruire. Un blog trebuie sa aiba o diversitate
spontand si nu aranjatdl 699
Pentru mine blogul e ceva foarte serios, asumat iar tu esti
propriul tau senior editor, adica redactor sef, cenzor si corector.
Un blogger autentic face cat o intreaga tipografie.
695 Un interviu de la Radio Lynx: http://trazneata.radiolynx.ro/2008/03/07/doru-octavian-
dumitru-la-radio-lynx-video-foto/.
696 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Laura_Andre%C5%9Fan.
697 Marius David Cruceru...sau Cruceru Marius David.
698 Asa spunea ca avem noi: articole mari. Ca si cand ne-ar fi injurat...si nu ne-ar fi
subliniat productivitatea.
699 Sa aiba diversitatea adusa de fiecare zi, de lucrurile pe care simti sa le faci si poti sa le
faci, in fiecare zi, la nivel online.
134
Blogul e o tiparnrfa proprie, cea mai rapida,
imediata... adica o tipografie de 24 de ore, un job cu regim full
time.
Cine se sperie de blog se sperie, de fapt, de impoten^a sa
ideatica §i mediatica.
Daca vrem sa fim dialogici trebuie sa fim imedia^i,
direct, instan^i. Cine nu e dialogic ramane consumator de
dialog interior afloat in sisteme de citire diferite, de tip blog,
revista, carte...
Cred ca ideea de carte trebuie sa sufere transformari
ample. Iar tipografiile trebuie sa cam lase nasul in jos, daca mai
vor sa aiba via^a lunga, ca §i televizorul...sau sa se transforme
in altceva.
La televizor po^i sa schimbi canalul...dar nu po^i sa
produci cobnut. Pentru oamenii care creeaza con^inut, viitorul
cred ca trebuie sa fie ceva, un spa^iu virtual foarte generos, un
spa^iu web intre blog §i site.
Avem nevoie de siteuri in sistem blogging, de siteuri in
care sa scriem rapid §i cu un beckup de mii de giga.
Viitorul nu suna roz in materie de informa^ie/informare.
A§tept democratizarea bibliotecilor tradrfionale, adica
translarea lor pe net, online... §i apoi vom vorbi de studii
aplicate.
Adica, daca as. avea toate bibliotecile faculta^ilor din lume
§i ale institutelor de cercetare la clickul drept...atunci am putea
vorbi despre competent, ingenuitate §i rapiditate informatica,
despre competence reale.
Pentru ce mergem §i tanjim dupa bibliotecile occidentale?
Pentru ca sunt populate masiv, sunt digitalizate §i cu democratic
a informa^iilor in interior.
Nu mergem a§adar, in mod neaparat, pentru oameni, ci
pentru cdrii. Daca am avea car^ile acasa...am putea sa facem
studii la scara planetara, conferin^e, festivita^i...ale inteligen^ei
§i ale comunicarii.
Cui ii e frica si de ce de democratizarea informa^iei? Daca
a§ avea toata biblioteca insititutului de cercetare cutare, in
format word, pdf, adica pentru tot omul, pentru tot
ceta^eanul. . .ca^i giga ar fi?
§i cat m-ar interesa pe mine, care vreau sa ma specializez
in nu §tiu care segment. . .biblioteca lor?
Eu cred ca le e frica de pierderea prestigiului, a unui
prestigiu inchipuit.
135
Ne-am plictisi repede de informa^ia unui Oxford gonflat,
daca 1-am avea intr-un singur hard, cum ne plictisim de miile de
giga de muzica, filme §i jocuri.
Eu nu am reveren^a in fa^a unor institute §i a unor
faculta^i, in care, la o carte, lucreaza 300 de oameni.
Pentru mine, cu adevarat uluitor, e eel care face o carte
singur... care o scoate din el §i care se epuizeaza enorm de mult
in comparable cu un intreg sector academic de activitate .
De ce ne e teama de frumuse^e, de frumuse^ea genuina,
cople§itoare a increderii cuiva in persoana noastra?
Imaginea nu mai informeaza . . . ci tinde sa te absoarbd.
Culorile tari sunt preferate in locul celor spalacite. E semn ca nu
mai avem sensibility prea mari la un ambiental gandit cu
mintea §i cu inima noastra.
Cand vorbe§ti reveren^ios cu cineva innobilezi pe omul
din fa^a ta §i te innobilezi §i tu. Te innobilezi cu aten^ie, cu mai
multa cumpanire, cu delicatete, cu o precizie a formularilor de
dialog...
Dar cand vii cu tu din prima... eel din fa^a ta devine un
minus, un sub tine decat tine.
Tu este inferiorizant.
Eu este egoistic, orgolios.
Noi exprima smerenie, pentru ca accept ca e§ti in
convivialitate cu al^ii.
Dar daca vorbe§ti de ei, de ei privind de sus, ei sunt un alt
tu, un tu spus cu sictir, cu un sictir arogant care te
depersonalizeaza.
Apelez la tu, numai cand trebuie sa dau peste bot cuiva,
sa rectific ceva.
Prefer pe dumneavoastra, pe dumneata, pe mata.. .
Cu mata ma simt eel mai bine, cand el este in varsta.
Dialogul trebuie sa creeze intimitate, o intimitate din ce in
ce mai mare.
136
Dar nu dialogul in sine, ci impreunarea la nivel adanc, a
sufletelor, prin marturisire de ganduri, crezuri §i sentimente,
dintre noi.
Eu aflu despre tine ceea ce ma impline§te sau ma
impline§te ceea ce te bucura §i te ajuta. Daca te ajuta pe tine ma
ajuta §i pe mine.
Uneori ma poate ajuta sau, de cele mai multe ori, lucruri
care cred, in mod, initial ca nu o sa-mi placa. Inva^ din ce nu imi
place. Inva{ din lucrurile de care nu pot sa scap. Inva^ §i ma
. . .bucur. De ce nu m-as. bucura?!
Reactia pre§edintelui Iliescu la jignirea pre§edintelui
Basescu. . .a fost prompta. Nu se face. . .
Europarlamentarele acestea mi se par ca au cea mai
nepregatita campanie electorala dintre toate.
Nu §tii cine sunt?, ce vor?, de ce?...daca iese ceva.
Strategii corecte, viabile?
Ce pot, cu ce te pot ajuta europarlamentarii...de§i sunt
sine qua non pentru UE?
Prea multa u§urin^a in declara^ii §i in dorin^a de a fi ale§i
pentru un fotoliu. Exista mul^i bani in joe. E sigur asta!
Iar se schimba bordurile? ! Am trecut pe strada aceea §i nu
avea nevoie de a§a ceva... La noi bordurile bune se arunca §i
...ne vin altele tot la fel de bune. Cel mai enervat e sa vrei sa
gase§ti un veceu §i sa nu dai de niciunul 700 .
Sa te fereasca Dumnezeu sa ai probleme cu urinatul...ca
s-a ales vai §i amar de vezica ta urinara!
Indiscrete, spectacular... mizerie, afi§e, urme de vechi cu
urme de nou, un amestec de uluire §i stupefac^ie la un loc.
Se supraliciteaza enervant de mult ideea ca religia,
supersti^iile, anomaliile se vand, prind la public.
700
Ma refer la orasul Bucuresti.
137
De aceea, §i online, §i pe sticla...toata lumea se da cu
cuvantul in preo^i, in comuni§ti, in papu§ile mapek in Cantarea
Romaniei...
E prea mult ridicol in aceste demersuri.
Ne-am inva^at cu multe lucruri. Ne inva^am intr-un mod
cople§itor de repede. A face pronosticuri despre viitor e ca §i
cum ai face pronosticuri despre locul unde va cadea un fulg de
nea, care acum e la 2000 de metrii inal^ime.
***
138
Citirea e unul dintre modurile de a te sfinfi
-702
Referinfe de teologie ortodoxd romdneascd
Coman, Pr. Prof. Dr. loan G., Sinoadele ecumenice si
importanfa lor pentru viafa Bisericii, in Ortodoxia, XIV (1962),
nr. 3, p. 291-325.
Idem, Sinoadele ecumenice ca expresie a universalitafii
Bisericii, in Studii Teologice, Seria a Il-a, XIX (1967), nr. 1-2,
p. 3-22.
Floca, Arhid. Prof. dr. loan, Canoanele Bisericii
Ortodoxe: note si comentarii, Edrfia a Il-a, Sibiu, 1993.
Ramureanu, Pr. Prof. Dr. loan, Pr. Prof. Dr. Milan §esan,
Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Istoria Bisericeascd Universald,
vol. I, Ed. IBMBOR, Bucure§ti, 1987.
LiviuStan, Pr. Prof. Dr., Despre receptia de cdtre Bisericd
a hotdrdrilor Sinoadelor ecumenice, in Studii Teologice, Seria a
Il-a, 1965, nr. 7-8, p. 395-401.
Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Hristologia Sinoadelor,
in Ortodoxia, XXVI (1974), nr. 4, p. 573-579.
701 Un articol editat la nivel online in data de 29 octombrie 2007.
702 Bibliografia de fata e preluata si nu intocmita de catre noi.
139
Valdman, Pr. Drd. Traian, Problema sinodului ecumenic
in Sfintele canoane, in Studii Teologice, Seria a Il-a, XXV
(1969), nr. 1-2, p. 36-46.
Valcu, Virgil, Convocarea Sinoadelor ecumenice,
MMS 703 LV (1979), nr. 7-8, p. 478-491.
Dobrescu, Nicolae, In chestia modifwarii Legii Sinodului.
Ldmuriri canonice-istorice asupra sinodului si asupra
organizaiiunii bisericesti din Biserica Ortodoxd, Bucuresti,
1909.
Dragusin, Constantin, Legile bisericesti ale lui Cuza
Voda si lupta pentru canonicitate, Studii Teologice, 1957, nr.l-
2, p. 86-103.
Izvoranu, Stelian, Sinoadele de sub regimul legilor lui
Cuza, in Biserica Ortodoxd Romdnd, 1960, nr.7-8, p. 658-682.
Pacurariu, Mircea, Cancelaria Mitropoliei Ungrovlahiei
si slujitorii ei, din 1831 pdnd azi, in Glasul Bisericii, 1959, nr.
5-6.
Idem, Istoria Bisericii Ortodoxe Romdne, vol. 3, Editura
Institutului Biblic §i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane,
Bucuresti, 1992.
Stefanescu, Melchisedec, Studiu despre ierarhia si
instituiiunea sinodald in Biserica Ortodoxd a Rdsdritului in
genere si despre ierarhia si instituiia sinodald in Biserica
Ortodoxd Romdnd, Bucuresti, 1883.
Serbanescu, Nicolae, Mitropoliei Ungrovlahiei, in
Biserica Ortodoxd Romdnd, 1959, nr. 7-10, p. 722-826.
Abrudan, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Diac. Prof. Dr. Emilian
Cornitescu, Artheologie biblicd pentru facultdiile de teologie,
Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1994.
Carstoiu, Arhim. Lect. Dr. Justinian, Profeiii mesianice,
Bucuresti, 1999.
Neaga, Pr. Dr. Nicolae, Hristos in Vechiul Testament.
Insemndri pe marginea textelor mesianice, col. Seria teologicd,
nr. 27, Tipografia Arhidiecezana, Sibiu, 1944, 149 p.
***Studiul Vechiului Testament, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1985.
Coman, Pr. Prof. Dr. Constantin, Erminia Duhului, Ed.
Bizantina, Bucuresti, 2003.
Preda, Lect. Dr. Constantin, Propovaduirea apostolicd -
structuri retorice in Faptele Apostolilor, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 2005.
Rev. Mitropolia Moldovei si a Sucevei.
140
loan Gura de Aur, Sf., Comentariu la Epistola I catre
Corinteni a Sf. Ap. Pavel, Bucuresti, 2005.
Braniste, Pr. Prof. Dr. Ene, Liturgica speciald, Ed.
Nemira, Bucuresti, 2005.
Vintilescu, Pr. Prof. Dr. Petre, Liturghierul explicat, Ed.
IBMBOR, Bucuresti, 1998.
Necula, Pr. Prof. Dr. Nicolae D., Tradifie si innoire in
slujirea liturgica, vol. I si II, Ed. Episcopiei Dunarii de Jos,
Galati, 1996 si 2001; vol. Ill, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2005.
Idem, Parohia - spafiu de activitate pastoral-misionard a
preotului, in Glasul Bisericii, an LVII (2001), nr. 1-4, pp. 60-
77; (republicat in Anuarul Facultdiii de Teologie Ortodoxd
Patriarhul Justinian, Editura University, Bucuresti, 2001, p.
499-515).
***Statutul pentru organizarea si funciionarea Bisericii
Ortodoxe Romdne, in Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romdne -
extras, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2003.
*** Regulamentul pentru determinarea atribuiiilor
Patriarhului si pentru funciionarea organelor centrale
deliberative, administrative si executive din Patriarhia
Romdnd: Sfdntul Sinod, Sinodul Permanent, Adunarea
Nafionald Bisericeascd, Consiliul National Bisericesc,
Administrafia Patriarhald si institute anexe, in Legiuirile
Bisericii Ortodoxe Romdne, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1953.
*** Regulamentul pentru alegerea, funciionarea si
dizolvarea organelor deliberative si executive in parohiile,
protopopiatele si eparhiile din Patriarhia Romdnd, in Legiuirile
Bisericii Ortodoxe Romdne, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1953.
Floca, Arhid. Prof. Dr. loan N., Drept canonic ortodox,
legislate si administrate bisericeascd, vol. II, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1990.
Idem, Impedimente la cdsdtorie si la cununie, in
Mitropolia Ardealului, 1989, nr. 1.
Idem, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note si comentarii,
Edrfia a Ill-a, Sibiu, 2005
Dura, Pr. Prof. Dr. Nicolae, Impedimente la cdsdtorie in
lumina celei de-a doua Coferinie panortodoxe preconciliare, in
Mitropolia Banatului, 1985, nr.1-2.
***
141
Arhimandritul Sofronie 704 , Vom vedea pe Dumnezeu
precum este (Ed. Sofia, Bucuresti, 2005) 705 :
Orice dar de la Dumnezeu nu este altceva decat flacara
iubirii 706 .
Harul nu devine lucrator in noi decat atunci cand
descoperim in noi esenfa infernala a pacatului, dupa care
707
urmeaza cunoa§teri §i descoperiri dumnezeie§ti .
Mintea care lucreaza inchipuiri nu este potrivita pentru
70S 70Q
teologie . Dumnezeu e Smerenie . Dumnezeiasca dragoste a
lui Hristos se de§arta in slujirea intregii omeniri, de la Adam
pana la eel din urma om care se va na§te 710 .
Pocaint.a adevarata §i totala: Fericitul Sofronie vorbe§te
711
despre deznddejdea harului §i sfdnta urd de sine .
Iadul pocain^ei §i iadul iubirii 712 .
711
Ma rugam cu cuvantul suspinurilor inimii mele . Sfantul
plans 714 .
Prin smerenie §i pocain^a adevarata recunoa§tem ca
suntem nimic §i, in acela§i timp, ne aducem lui Dumnezeu ca
nimic din care Ii este propriu Lui sa creeze 715 .
Harul deznadajduirii, sfanta ura, deznadajduita
nadejde 716 .
Pocain^a pana la ura de sine aduce in noi dragostea lui
Dumnezeu. Dragostea de Dumnezeu pana la ura de sine, cea
poruncita de Hristos, duce duhul omului in intinderile
dumnezeie§tii ve§nicii, cf. Lc. 11, 26-27 §i 33; In. 12, 25; Mt.
16, 25. Dragostea aceasta este o trasatura a Dumnezeirii.
Cand puterea acestei iubiri atinge inima omului, atunci o
deschide pana la nesfar§it, ii da bucuria de a imbra^i§a in
717
dragoste toata faptura, intreaga lume .
Ura§te-te din dragoste de Dumnezeu §i vei imbntfi^a in
-7 1 Q
dragostea ta tot ce fiin^eaza .
704 Fericitul Sofronie Saharov: http://ro.orthodoxwiki.org/Sofronie_%28Saharov%29.
705 Notele la carte ii apartin Prof. Lie. Dr. Gianina Piciorus.
706 Idem, p. 22.
707 Idem, p. 31.
708 Idem, p. 38.
709 Idem, p. 36.
710 Idem, p. 45.
711 Idem, p. 34-35.
712 Idem, p. 44-45.
713 Idem, p. 48.
714 Idem, p. 65.
715 Idem, p. 179.
716 Idem, p. 241.
717 Idem, p. 304.
718 Idem, p. 305.
142
Acea ura despre care vorbe§te Domnul Dragostei este
7 1 Q — 790
deplinatatea dragostei kenotice a lui Dumnezeu .
Prin iubirea duhovniceasca, Cel Iubit devine fiint.area
noastra. Ii este propriu dragostei a stramuta viat.a in Acela pe
Care II iube§ti, pana la a uita de sine .
Sfantul Siluan 7z2 spunea ca trebuie sa pazim pana la
starlit tot ce ne-a invat.at vreodata harul 723 .
Fericitul Sofronie vorbe§te de mai multe tipuri de lumina,
pe care le-a §i experiat:
1. lumina inspiratiei artistice, care izvora§te din
contemplarea frumusetii acestei lumi;
2. lumina contemplarii filosofice a sensurilor lumii, care
se poate preschimba in experientl mistica;
3. lumina cunoa§terii §i a cercetarii s^iintifice, care poate
sa ne fie de folos;
4. lumina aratarilor demonice, care este falsa; in sfar§it,
5. lumina fara-de-inceput, a harului dumnezeiesc, lumina
necreata, care face sa paleasca toate celelalte lumini ca stelele in
fa^a soarelui 724 .
Omul este zidit cu potentialul de a purta in sine Viat.a
• • -725
necreata a Dumnezeirn .
Primind infierea, harul indumnezeirii, omul
enipostaziaza 726 insu§irile dumnezeie§ti: ve§nicia, dragostea,
lumina, fcrfelepciunea, adevarul. El devine dumnezeu dupa har,
797
dar nu §i dumnezeu al celorlalte fapturi .
Harul pomenirii mortii. Aceasta experient.a mi-a dat sa-mi
traiesc ie§irea in nefiintl ca pe o stingere a intregului cosmos in
mine. Cu moartea mea, murea intregul neam omenesc, cu toate
suferin^ele §i bucuriile sale, cu toate nazuin^ele §i cunoa§terile,
ba chiar §i Insu§i Dumnezeu, §i El moare in mine §i pentru
mine. Intreaga fiint.a facuta §i nefacuta se pierde in haul ce fara
de fund al intunericului uitarii.
O asemenea stare insemna contemplarea absolutului sub
semnul minus. Insa cand a venit lumina necreata, dand marturie
719 Smerite.
720 Idem, p. 306.
721 T i
Idem, p. 306.
721 Idem, p. 318.
22 Sfantul Siluan Athonitul: http://siluan.trei.ro/.
723 Idem, p. 319.
724 Idem, p. 225.
725 Idem, p. 274.
726 Personalizeaza, le are in sine.
727 Idem, p. 275.
143
duhului meu ca eram in afara stapanirii mor^ii, atunci tot ceea ce
murise in mine, a inviat impreuna cu mine 728 .
Asemanarea cu Dumnezeu a persoanei umane este in
dragoste, pentru ca Dumnezeu este Dragoste 729 .
Duhul lui Dumnezeu ne face sa insetam de mantuirea
tuturor oamenilor 730 .
Dumnezeu Se descopera persoanei umane, principiului
personal din om, caLumina §i ca Dragoste 131 .
Sfin^ii, in El, vad intreaga lume, ca §i cum ar fi
pretutindeni 732 .
Dragostea dumnezeiasca, venind in oameni, ii face nu
numai nemuritori, prin harul Sau, ci §i ca §i cum ar fifara-de-
inceput, pentru ca Iubirea este din ve§nicie 733 .
Omul-persoana este un oarecare centru, in stare a
cuprinde in sine nu numai mul^imea realita^ilor cosmice, ci §i
intreaga deplinatate a fiin^arii dumnezeie§ti §i omene§ti. In sine
insa§i, persoana este o valoare netrecatoare, mai mare decat tot
restul cosmosului 734 .
Acel foe pe care El 1-a aruncat pe pamantul inimilor
noastre (cf. Lc. 12, 49) s-a aprins in sangele nostra prin
imparta§irea cu Sangele Sau 735 .
In con§tiin^a mea precumpane§te experien^a
contemporana, iar nu cea din vechime. Ea a inceput atunci cand
inca nici nu facusem cuno§tin^a cu scrierile Sfm^ilor Paring.
Insuflata de acela§i Duh, Care purcede de la Dumnezeu,
coincisese in multe privin^e cu scrierile Parin^ilor nevoitori, dar
se §i deosebea in ceea ce prive§te condrfiile vie^ii din lumea de
„ ;736
azi .
Atat cre§tinii, cat §i necredincio§ii sunt chema^i acum sa-
§i largeasca viziunea min^ii §i sa depa§easca cadrele stramte ale
instinctelor na^ionale sau culturale, §i sa cugete in dimensiunile
intregii omeniri.
Mi§carile spre independent [insularizare, ghetoizare -
n.n.] sunt potrivnice voii lui Dumnezeu §i fac parte din istoria
-7 T -7
paradoxals a omenirii cazute .
728 Idem, p. 266-267.
729 Idem, p. 281.
730 Idem, p. 284.
731 Idem, p. 298.
732 Idem, p. 307.
733 Idem, p. 292.
734 Idem, p. 281.
735 Idem, p. 324.
736 Idem, p. 338.
737 Idem, p. 339.
144
Lumea intreaga, in caderea sa, se judeca cu Dumnezeu,
invinuindu-L pentru suferin^ele sale. Se judeca patimas. in
neputin^a ei, ca urmare a caderii de la dragostea Lui. [Imi
amintesc aici de A. Camus, care spunea ca nu poate sa creada in
Dumnezeu, pentru ca nu poate sa in^eleaga de ce sufera un
copil. In acest fel a incercat sa se justifice toata intelectualitatea
umanista, socialist-comunista §i atee, pentru necrednrfa sa. -
n.n.]
Insa Iisus, Dumnezeul eel dintru inceput, in Ghetsimani §i
pe Golgota, a indreptdfit pe Dumnezeu-Facatorul, iar Omul
Hristos Iisus (I Tim. 2, 5), tot acolo indreptdfe§te, inaintea
Judeca^ii lui Dumnezeu-Tatal, §i Omul-omenirea 738 .
Altfel, 28 oct. 2007 739 .
Andrei Ple§u: „Romania lor a fost §i istoria noastra".
Romania lor, Romania care a fost. . .sub regimul comunist.
Invitatul: lupt pentru o tara mica, pentru ^ara mea §i a
prietenilor mei.
A descoperit Paltini§ul. . .la minele meu.
Invitatul nu imi da senza^ii serioase.
Nu crede ca se va schimba prea mult ^ara noastra.
Un proiect hedonist: proiectul traducerii.
Treaba lor!
Titlul unui blog italian, aflat pe locul 72, pe 28 oct. 2007,
in top wp 100 italian: Molto rumor e per nulla; titlu' care
traduce, in mod perfect, expresia romaneasca: Mult zgomot
pentru nimic.
domenica = duminica; a = la; e = §i; ottobre= octombrie;
di = de; ieri sera= ieri seara; amicizia = amici^ie, prietenie;
noche [noce] = noapte
738 Idem, p. 350.
739 Emisiune TV, pe Realitatea TV, moderator: Gabriel Liiceanu, invitat continuu: Andrei
Plesu. Emisiunea a durat doar un sezon...
145
our own citiziens; a warm welcome
Pe o pancarta, pe care o tinea in mana un islamist
extremist scria: Behead those who insult islam! = Sa li se taie
capul la toft cei care insulta islamul!
global warming
Two months is a long time: o expresie sexuala, de§i nu
pare. Adica pot eu sa stau fara sex, daca e plecata prietena/sotia
mea in alta ^ara sau e bolnava?
la mia dilemma; vive sempre nel mio cuore = traie§te
ve§nic in inima mea; manifestacion; amiga = prietena;
fascinada = fascinata [in portugheza].
***
Referinfe de limbd §i literaturd romdnd
*** Enciclopedia limbii romdne, coord. Marius Sala,
Bucure§ti, Univers Enciclopedic, 2001.
Avram, Mioara, Gramatica pentru toft, Bucure§ti, Ed.
Humanitas, 1997.
Bidu-Vranceanu, Angela, Calara§u, Cristina, Ionescu-
Ruxandoiu, Liliana, Manca§, Mihaela, Pana-Dindelegan,
Grabriela, Diciionar de stiinie ale limbii, Bucure§ti, Ed. Nemira,
2001.
740
O lista bibliografica preluata.
146
Bidu-Vranceanu, Angela, Structura vocabularului limbii
romdne contemporane, Bucure§ti, 1968.
Bidu-Vranceanu, Angela, Forascu, Narcisa, Modele de
structurare semanticd (polisemie, sinonimie, antonimie,
cdmpuri), Timi§oara, 1984.
Constantiescu-Dobridor, Gheoghe, Gramatica limbii
romdne, Ed. Didactica §i Pedagogica, Bucure§ti, 2001.
Co§eriu, Eugen, Introducere in lingvisticd, Cluj, Ed.
Echinox, 1995.
Co§eriu, Eugen, Lecfii de lingvisticd generald, Chi§inau,
Arc, 2000.
Coteanu, I., Bidu-Vranceanu, Angela, Limba romdnd
contemporand, II, Vocabularul, Bucure§ti, 1975.
Diaconescu, I., Sintaxa limbii romdne, Bucure§ti, 1995.
Dimitriu, C, Gramatica limbii romdne explicatd. Sintaxa,
Ia§i, 1982.
Dirul, A., Schiie de gramatica funciional-semanticd a
limbii romdne, Chi§inau, 2002.
Ionescu, Emil, Manual de lingvisticd generald, Bucure§ti,
1992.
Irimia, D., Gramatica limbii romdne, Ia§i, 1997.
*** Limba romdnd contemporand. Fonetica, fonologia,
morfologia, Ion Coteanu (coord.), Bucure§ti,1985.
Pana Dindelegan, Gabriela, Teorie si analizd
gramaticald, Bucure§ti, 1992.
Rosseti, Alexandru, Lazaroiu, Aurelian, Introducere in
fonetica, Bucure§ti, 1982.
Rosetti, AL, Istoria limbii romdne. I. De la origini pdnd
la inceputul secolului al XVII-lea, Bucure§ti, 1986.
Vasiliu, E., Sanda Golopen^ia Eretescu, Sintaxa
transformaiionald a limbii romdne, Bucure§ti, 1969.
Lingvisticd generald
*** Antologie de texte de lingvisticd structurald,
Bucure§ti, 1977.
Benveniste, E., Probleme de lingvistigue generate, I-II,
Paris, 1966-1974. 06maa nHHTBHCTHKa, Moscova, 1974.
Co§eriu E., Sincronie, diacronie si istorie, Bucure§ti,
1997.
Graur, Alexandru, Wald, Lucia, Scurtd istorie a
lingvisticii, Bucure§ti, 1973.
147
*** Filosofia limbajului din Antichitate pdnd in secolul al
XVIII-lea, Bucuresti, 1983.
*** Introducere in lingvisticd, Bucuresti, 1972.
Iordan, Iorgu, Lingvistica romanicd. Evoluiie, curente,
metode, Bucuresti, 1962.
*** Istoria lingvisticii romdnesti, Iorgu Iordan (coord.),
Bucuresti, 1978.
*** Lingvistica integrald. Interviu cu E. Co§eriu realizat
de N. Saramandu, Bucuresti, 1996.
*** Lingvistica modernd in texte, Maria Iliescu, Lucia
Wald (red. resp.), Bucuresti, 1981.
Manoliu Manea, Maria, Structuralismul lingvistic,
Bucuresti, 1973.
Saussure de, F., Curs de lingvisticd generald, Ia§i,
Polirom, 1998. / Cocciop, O. J\q, TpyABi no 5i3BiK03HaHHK>,
Moscova, 1978.
*** Tratat de lingvisticd generald, Bucuresti, 1971.
Vraciu, Ariton, Lingvisticd generald si comparatd,
Bucuresti, 1980.
Wald, Lucia, Slave, Elena (red. resp.) Ferdinand de
Saussure, Scoala Genevezd, Scoala sociologicd, Direciia
Funciionald, Scoala Britanicd, Bucuresti, 1985.
BajiJin, III., Odujan jiunzeucmuKa u eonpocu
(ppanuy3CKozo H3UKa, Moscova, 1958.
Bypcte, 3., Ocnoeu pojuancKozo R3biK03HanuR, Moscova,
1952.
*** Odujee R3biK03Hanue. OopMbi cyujecmeoeanuR.
0ywa}uu. Hcmopun R3bwa, Moscova, 1970.
*** Odujee R3biK03Hanue. BnympenRR cmpyKmypa
R3bma, Moscova, 1972.
*** Odujee R3biK03Hanue. Memodu jiunzeucmunecKux
uccjiedoeanuu, Moscova, 1973.
*** LIpajKCKuu jiumeucmuuecKuu KpyjtcoK, Moscova,
1967.
Tpy6eiiKOH, H. C, M36paHHbie mpydu no (punojiozuu,
Moscova, 1987.
Vocabular. Semanticd
*** Antologia de semanticd, Bucuresti, 1976.
Bahnaru, V., Mutaiii de sens: cauze, modalitdii, efecte,
Chisinau, 1988.
148
Bidu-Vranceanu, Angela, Forascu, Narcisa, Cuvinte si
sensuri, Bucure§ti, 1988.
Buca, M., Evseev, L, Probleme de semasiologie,
Timi§oara, 1976.
Corlateanu, N., Melniciuc, I., Lexicologia, Chi§inau,
1992.
Eremia, A., Contribuiii la studiul formdrii cuvintelor in
limba moldoveneascd, Chi§inau, 1979.
Evseev, I., Semantica verbului. Categoriile de aciiune,
devenire si stare, Bucure§ti, 1974.
Iorgu, Iordan, Toponimie romdneascd, Bucure§ti, 1963.
Sarbu, Richard, Antonimia lexicald in limba romdnd,
Timi§oara, 1977.
§erban, V., Evseev, L, Vocabularul romdnesc
contemporan. Schifd de sistem, Timi§oara, 1978.
Tullio de Mauro, Introducere in semantica, Bucure§ti,
1978.
Pana-Dindelegan, G., Reflectii asupra modalitdiii
contextuale de analizd a sensului (cu referire speciald la verb),
Limba romana, no. 2.
Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a
limbilor naturale, Bucure§ti, 1970.
Vin^eler, Onufrie, Probleme de sinonimie, Bucure§ti,
1983.
Bepe>KaH, C, CeManmunecKaH SKeueajienmHocmb
jieKcunecKux edunuij, Chi§inau, 1973.
Fonetica §i fonologie
Corlateanu, N., Zagaevschi, VI., Fonetica, Chi§inau,
1993.
Rosetti, Al., Lazarescu, AL, Introducere in fonetica,
Bucuresti, 1982.
Stan, I., Despre sistemul fonologie al limbii romdne //
Cercetdri de lingvisticd, 1973, nr. 1.
Idem, Sistemul fonologie al limbii romane literare //
Cercetari de lingvistica, 1979, nr. 2.
Vasiuliu, Em., Fonologia limbii romdne, Bucuresti, 1965.
Idem, Problema fonemului in lingvistica actuald, in
Elemente de lingvisticd strucurald, Bucuresti, 1967, p. 81-89.
149
Gramaticd
Barbuda, I., Cicala, A., Constantino vici, E., Cotelnic, T.,
Dirul, A., Gramatica uzuald a limbii romdne, Chi§inau, Ed.
Litera, 2000.
Berceanu B. B., Sistemul gramatical al limbii romdne
(reconsiderare),BucmQ§ti,Ed. §tiin^ifica, 1971.
Coteanu, I., Gramatica de baza a limbii romdne,
Bucuresti, 1982.
Coja, I. Preliminarii la gramatica rafionald a limbii
romdne. Gramatica articolului, Bucuresti, 1983.
*** Gramatica limbii romdne, vol. I, Bucuresti, 1954,
vol. II, Bucuresti, 1956.
Manoliu-Manea, Maria, Gramatica comparatd a limbilor
romanice, Bucuresti, 1971.
Marin, V., Elemente de stilisticd gramaticala, Chi§inau,
1988.
Matca§, N., Probleme difwile de analizd gramaticala,
Chisinau, 1978.
Robu, VI., Iordan, I., Limba romdnd contemporand,
Bucuresti, 1978.
Morfologie
Caragiu Mario^eanu, Matilda, Sintaxa gerunziului
romdnesc, SG, II, 1957, p. 61-89.
Idem, Moduri neper sonale, SCL, XII, 1962, nr. 1, p. 29-
43.
Campeanu, E., Substantivul. Studiu stilistic, Bucuresti,
1975.
Ciompec, Georgeta, Morfosintaxa adverbului romdnesc.
Sincronie si diacronie, Bucuresti, 1985.
Diaconescu, Paula, Structurd si evoluiie in morfologia
substantivului romdnesc, Bucuresti, 1970.
Edelstein, Frieda, Sintaxa gerunziului romdnec,
Bucuresti, 1973.
Gu^u Romalo, Valeria, Articolul si categoria determindrii
in limba romdnd actuald in ELS
Gu\u Romalo, Valeria, Morfologia structurald a limbii
romdne, Bucuresti, 1968.
150
Iordan, Iorgu, Gu^u Romalo, V., Niculescu, Al., Structura
morfologicd a limbii romdne contemporane, Bucure§ti, 1967.
***Limba romdnd contemporand, vol. I, Ion Coteanu
(coord.), Bucure§ti, 1974.
Manoliu Manea, Maria, Propuneri pentru o noud
clasifware aflexiunii adjectivelor din limba romdnd, LR, 1961,
nr. 2.
Manoliu Manea, Maria, Schiid de clasifware a
adjectivelor, ELS.
Manoliu Manea, Maria, Genitivul pronumelui personal in
limba romdnd, ELS, Bucure§ti, 1967.
Manoliu Manea, Maria, Sistematica substitutelor din
romdna contemporand standard, Bucure§ti, 1968.
Nica, Dumitru, Teoria pdrfilor de vorbire. Aplicaiii la
adverb, Ia§i, 1988.
Sateanu, Cornel, Timp si temporalitate in limba romdnd
contemporand, Bucure§ti, 1980.
Trandafir, Gh., Categoriile gramaticale ale verbului in
romdna contemporand, Bucure§ti, 1973.
Sintaxd
Carabulea, Elena, Clasifwarea propozitiilor dupd scopul
comunicdrii /Limba romdnd, 1962, nr.4, pp. 375-386.
Caric, loan, Introducere in semantica propozifiei,
Bucuresti, 1991.
Ciobanu, A., Sintaxafrazei, Chi§inau, 1984.
Idem, Sintaxa si semantica, Chi§inau, 1987.
Idem, Sintaxa practicd (cu elemente de analizd
transformaiionald) , Chi§inau, 1991.
Coja, I., Preliminarii la gramatica rafionald a limbii
romdne. Gramatica articolului, Bucuresti, Ed. §tiin^ifica §i
Enciclopedica, 1983, 286p.
Cra§oveanu, D., Sintaxa propozifiei si a frazei, TUT,
Timi§oara, 1974.
Diaconescu, I., Infinitivul in limba romdnd, Bucuresti,
1977.
Idem, Probleme de sintaxd a limbii romdne actuale,
Bucuresti, 1986.
Idem, Probleme de sintaxd. Construct si analizd,
Bucuresti, 1989.
151
Doca, Gheorghe, Limba romdna, (Vol.) I. Structuri
fundamentale, TUB, Bucure§ti, 1991; II. Structuri
morfosintactice si lexicale, TUB, Bucure§ti, 1993.
Edel§tein, F., Sintaxa gerunziului romdnesc, Bucure§ti,
1972.
Gabrea, Maria, Observaiii asupra clasificdrii
propozifiilor dupd scopul comunicdrii, LR, 1962, nr. 1, p. 49-
53.
Gutu-Romalo, V., Sintaxa limbii romdne. Probleme si
interpretdri, EDP, Bucure§ti, 1972.
Hazi §tefan, Predicativitatea: determinare contextuald
analiticd, Cluj-Napoca, 1997.
Hoar^a-Lazarescu, Probleme de sintaxa a limbii romdne,
Ia§i, 1999.
Manoliu Manea, Maria, Elemente de sintaxa comparatd
romanicd, Tipologie si istorie, Bucure§ti, TUB, 1977.
Manoliu Manea, Maria, Gramaticd, pragmasemanticd si
discurs, Bucure§ti, Ed. Litera, 1994.
Martine, Andre, Syntaxe generale, Paris, 1970.
Mircea C, Sintaxa limbii romdne, Gala^i, 1996.
Neam^u, G. G., Predicatul in limba romdna. O
reconsiderare a predicatului nominal, E§E, Bucure§ti, 1986.
Pana Dindelegan, Gabriela, Refleciii pe marginea 'teoriei
cazurilor', in SCL, nr. 1, 1972.
Pana Dindelegan, Gabriela, Sintaxa limbii romdne.
Partea I. Sintaxa grupului verbal, Bucure§ti, 1976.
Pana Dindelegan, Gabriela, Sintaxa transformationald a
grupului verbal in limba romdna, Bucure§ti, 1974.
Pana Dindelegan, Gabriela, Sintaxa si semanticd. Clase
de cuvinte si forme gramaticale cu dubld naturd, Bucure§ti,
TUB, 1992.
Radulescu, Marina, Relafia sintacticd dintre subiect si
predicat, LR, XXIX (1980),nr. 1, pp. 12-26.
Secrieru, Mihaela-Lenu^a, Nivelul sintactic al limbii
romdne, Boto§ani, 1998.
§erban, Vasile, Sintaxa limbii romdne. Curs practic,
Bucuresti, 1970.
Idem, Teoria si topica propozifiei in romdna
contemporand, Bucuresti, 1974.
§erbanescu, Andra, Intrebarea. Teorie si practicd, Ia§i,
Polirom, 2002.
Teodorescu, Ecaterina, Propozifia subiectivd, Bucuresti,
E§, 1972.
152
Tugulan, Lidia, Sintaxa propozifiei, Partea I-II, TUT,
Timi§oara, 1975.
Istoria limbii §i dialectologie
Caragiu Mario^eanu, Matilda, Compendiu de
dialectologie romdna (nord si sud-dundreand) , Bucure§ti, 1975.
Coteanu, I., Structura si evolufia limbii romdne (de la
origini pdnd la 1960), Bucure§ti, 1981.
Coteanu, I., Sala, Marius, Etimologia si limba romdna,
Bucuresti, 1987.
*** Curs de gramaticd istoricd a limbii romdne,
Chisinau, 1991.
Cvasnii Catanescu, Maria, Limba romdna. Origini si
dezvoltare, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1996.
Dimitrescu, Florica (coord.), Istoria limbii romdne.
Foneticd. Morfosintaxd. Lexic, Bucuresti, 1978.
Ghe^ie, Ion, Baza dialectald a romdnei literare,
Bucuresti, 1975.
Ghe^ie, Ion, Introducere in studiul limbii romdne literare,
Bucure^ti, 1982.
Ghe^ie, Ion, Introducere in dialectologia istoricd
romdneascd, Bucure§ti, 1994.
Istrate, G., Limba romdna literard, Minerva, 1970.
Ivanescu Gh., Istoria limbii romdne, Ia§i, 1980.
Rosetti, Al., Cazacu, B., Onu, Liviu, Istoria limbii
romdne literare. I. De la origini pdnd la inceputul secolului al
XlX-lea, Bucure§ti, 1971.
Sala, Marius, De la latind la romdna, Bucure§ti, 1998.
Sala, Marius, Introducere in etimologia limbii romdne,
Bucuresti, 1999.
***Tratat de dialectologie romdneascd, Craiova, 1984.
Sociolingvisticd
*** Sociolinguistique: territoire et objets. Sous la
direction de Henri Boyer, Lausanne, Paris, 1996.
Benji P. T., CoijuojiumeucmuKa. L\enu, juemodbi u
npodjieMbi, nep. c amn, MocKBa, 1980.
153
KpBiCHH J1.IL, CoijuojiumeucmimecKue acneKmu
u3yueHun coepeMeHHOzo pyccKozo R3bwa, MocKBa, HayKa,
1989.
*** Hoeoe e jiumeucmuKe, b. 7, CoijHOJTHHTBHCTHKa,
MocKBa, 1975.
CrenaHOB T. B., Tunonozun H3UKoeux cocmohhuu u
cumyaijuii e cmpanax poMcmcKou penu, MocKBa, 1976.
***
eoprn = sarbatoare, in Ies. 10, 9.
Intunericul sim^it [Ies 10, 21], o avanpremiera a
intunericului Iadului, unde intunericul e resim^it de om ca
realitate interioara.
In VUL, la Ies. 10, 22, avem tenebrae horribiles =
intuneric ingrozitor, infricosator.
Acesta e intunericul Iadului: intunericul infricosator al
singurata^ii, al non-comunicarii, al nefericirii intime!
Grumble = a bodogani, a bombani, a murmura din cauza
nemultumirii personale, a protesta nedeslusit.
Grumbler = carcotas, carciogar, om vesnic nemul^umit.
De ce a intarit Domnul inima lui faraon tot timpul [Ies.
11, 10]? Pentru ca faraon nu credea si nu suporta sa faca voia
Domnului.
Eu injunghii, eu omor = o<\>a(<j). Dic^ionarul zice sa sfada,
a te sfadii, adica a te certa, vine din slav. suvada, svada. Dar de
ce nu ar veni sfada al nostru de aici, atata timp cat cearta este o
rupere a linistii, o moarte a relabel, o incetare a unei legaturi de
prietenie, de amicrfie?
Ma sfadesc cu el si il omor, ii omor sufletul, ii omor
increderea in mine. Cearta este o crima impotriva altuia.
154
Cearta nedreapta e o crima impotriva lini§tii lui. Eu zic cu
cuvantul §i... cuvantul nedrept omoara, atinge, love§te,
strive§te...
Doamne, zi numai cu cuvantul §i se va tamadui sluga
meal Cuvantul care binecuvinteaza §i cuvantul care blestema.
De fapt nu cuvantul face una sau alta, ci adancul din
mine, pozi^ionarea mea fa^a de altul.
§i oasele lui sa nu le zdrobi^i [Ie§ 12, 10], ale mielului
pascal. Animal tipologic, pentru ca vorbe§te de Mielul lui
Dumnezeu, Caruia, pe cruce, nu I S-au zdrobit oasele.
Misusage [en] = abuz, folosire incorecta a ceva
customary = obi§nuit, uzual, zilnic
customary tare = tara uzuala, inconsecven^a frecventa
Inconsequens, -ntis [lat] = inconsecvent, nestatornic. In
fr. Inconsequent: schimbator, instabil, inconstant.
A fi constant, constante majore, constatativ, constatator,
con§tiincios, con-§tiin^a, a §tii impreuna, a impreuna §tiin^a mai
multora, a fi impreuna cu §tiin^a de sine §i de Dumnezeu, a fi al
§tiin^ei, al fi al con§tiin$ei.
Con§tientizare, a§ezare, pozrfionare, con-lucrare, con-
cordie, acord al multor inimi, vorbirea din multe inimi,
concordat, cordial, dintr-o inima deschisa...
to cj)upa|j,a, -octoc; = framantatura. In Ie§. 12, 34; Rom. 9,
21; 11, 16; I Cor. 5, 6; Gal. 5,9.
Framantatura painii este aluatul, eel format din rodul
multor spice.
Faramituri / firimituri [in limbaj popular: firmituri].
Firimitura. Farame de paine.
Col^uri de paine. Corful painii: eel mai bun, crocant,
a§teptat.
Da-mi un coll de paine, maical O bucata de paine. O
parte, ceva din paine.
155
Paine la bucata. O bucaiica de pdine vs. o bucatd de
pdine. Saracul vrea mereu o bucatd de pdine §i nu o bucaiica de
pdine. Bucaiica de pdine e pentru copii cu mofturi.
npo(j)uA,aKr|, de la TTpo^ulaaoco = eu imi pazesc fa^a, eu
previn. Preveiuie, profilaxie.
Ies. 12, 42: noaptea cand Domnul a scos pe Israel din
Egipt a fost o noapte de veghe / de veghere/ de priveghere
pentru El. O noapte de prevedere.
O noapte de aten^ie.
Privegherea este: vezi sa nu te afunzi in somnul uitarii de
sufletul tau! Vezi sa nu ui^i de mantuirea ta!
Sa nu se uite la trup, cdci este trecdtor... ci sa aibd grijd
de suflet, sa privegheze la suflet, ca el este nemuritor.
Privegherea este un summum al aten^iei la cele care
trebuie cu adevarat, care conteaza cu adevarat pentru noi.
Voi priveghea la mantuirea mea. Voi fi atent. Voi fi prin
veghere. De veghe, de paza, de aten^ie. Voi fi cu ochii in patru.
Constanta vizuala a aten^iei.
Aten^ia, de§i e o participare a intregului om, ea se
exprima prin ochi.
Sa ai ochii larg deschisi, atenii, spre nevrednica mea
maid, Doamne, Dumnezeul meul
Sau: Grdbeste de ne ajutd Prea Sfdntd Ndscdtoare de
Dumnezeu, nddejdea tuturor necdjiiilor si a celor scdrbiii!
Cei plini de scarba, de durerea pacatelor noastre. Scarbele
din noi sunt durerea pentru pacatele noastre, injosirile
demonilor prin pacatele noastre, nefericirile pentru virtute.
***
156
Sf. Simeon Noul Teolog
Via}a, cf. SC 51, editata in 1957 de R.P. Jean Darrouzes.
Ne ocupam de introducerea editorului, care spune multe
enormita^i, a§a, de felul sau.
Cu Sfantul Simeon s-a petrecut un caz rar, ca a avut drept
biograf pe Sfantul Nichita Stithatul, ucenicul sau 741 .
Biografia Sf. Nichita, crede editorul J. Darrouzes, nu e
nici pe departe obiectiva sj nici nu areprecizia dorita 742 .
Ea nu indica cadrele §i etapele principale ale vie^ii
„marelui mistic" .
Sf. Simeon s-a nascut la 949 d. Hr. in Galatia Paflagoniei,
dintr-o familie de mici nobili provinciali 744 .
El a venit de foarte tanar la un unchi din Constantinopol,
care era func^ionar imperial. A fost instruit. Unchiul sau moare
in 963 §i Sf. Simeon vrea sa intre in Sf. Manastire Studion.
Are primele contacte cu Sf. Simeon Evlaviosul 745 , care
devine Parintele sau duhovnicesc.
Ramane insa in lume pana in 977, adica intra in manastire
la 28 de ani. II cunoa§te pe Sf. Simeon Evlaviosul la varsta de
14 ani. In 976 merge acasa la tatal sau, ca sa regleze situa^ia
fmanciara a familiei, ca sa poata intra, in mod definitiv, in
mohanism. E primit in 977 de egumenul Petru §i e dat in grija
Sfantului Simeon Evlaviosul 746 .
741 Idem, p. 7.
742 Ibidem.
743 Ibidem.
744 Ibidem.
745 Ibidem.
746 Idem, p. 8.
157
Nu a fost agreat, dupa parerea autorului, de catre
1 Al
comunitate . Dar Sf. Simeon Evlaviosul a recomandat pe Sf.
Simeon NT egumenului Antonie de la Sf. Mamas .
Antonie a fost eel care a binecuvantat hirotonia lui intru
preot in 980, deci la 3 ani de la calugarirea sa.
Pu^in dupa aceea, Antonie moare §i Sf. Simeon devine
stare^ul Sf. Man. Sf. Mamas, prin decretul imparatului Nicolae
Hrisoverghi* 749 §i cu incuviin^area patriarhului. Face fa^a
intrigilor calugarilor sub patriarhul Sisinie [996-998] .
Dificultati intre 1003-1009 751 .
Este exilat in 1009 la intrigile fostului mitropolit al
Nicomidiei, §tefan .
Deci la 32 de ani de monahism §i la 32 + 28 = 60 de ani
de via^a este exilat. Ajunge la Chrysopolis [Scutari], pe coasta
Asiei §i se opre§te intr-un loc numit Palukiton, inchinat Sfintei
Marina 753 .
Este reabilitat intr-un tarziu de patriarh. Adoarme in
semi-singuratate la 12 martie 1022, deci la 13 ani de exil format
§i, mai apoi, asumat, §i la 73 de ani de via^a.
Opera. El a compus Cateheze la Sf. Mamas, pentru ca
aceasta era uzan^a studita, a studrfilor 754 .
A scris imne, exegeze, scrisori. Dupa demisia sa el a scris
discursurile ascetice §i capitolele despre virtu^i §i vicii care nu
sunt inca traduse, sunt in PG. Sau o parte sunt acolo.
Dupa adormirea Sf. Simeon, Parintele Sau, Parintele
nostra Simeon a stabilit o slujba a acestuia de cinstire, formata
din imne, panegirice §i o via^a intocmita de catre el .
In anii de exil, Sf. Nichita men^ioneaza ca el a scris, cu
precadere, imne 756 .
Un pasaj din mss. Mosquensis 417 [Vladimir] da date
precise despre opera sa 757 .
747 Ibidem.
748 Ibidem.
749 Ibidem.
750 Ibidem.
751 Ibidem.
752 Idem, p. 9.
753 Ibidem.
754 Idem, p. 10.
755 Ibidem.
756 Ibidem.
757 Ibidem.
158
*** Dictionnaire Theologie Catholique, 14, 1939, col.
2941-2959: Symeon le Nouveau Theologien, art. semnat de J.
Gouillard.
*** The Writings of St. Symeon the New Theologian in
„Orietalia Christiana Periodica" 20, 1954, p. 298-328.
In mss. Bodleian Cromwel exista o alta impar^ire a
car^ilor 758 .
In Marcianus 494 apar versuri 759 .
Cf. Mosquensis 417 avem 34 de Cateheze. In PG 120, ed.
Pontanus, cf. Monac. 177, vorbeste despre Cuvdntdri.
Cuvdntdrile in mod alfabetic le gasim in Vatican Reg. 21 760 .
Capitolele le gasim in Paris 858 iar Imnele in Paris
suppl. gr. 103 761 . Exista fragmente catalogate de critica textuala
drept incerte.
Capitolele sale au cunoscut trei edi^ii pana acum 762 .
Traducerea Capitolelor a Sf. Nicodim Aghioritul, care a aparut
in Filocalia greacd, ed. Venecia 1782, e socotita de editorul
francez drept defectuoasd, dar nu si textul Ps. 120 763 .
Prima edrfie este a lui Migne, a doua in Filocalia gr. iar a
treia este in greaca vulgara a lui Dionisie de Zagora 764 .
A ~ -7 £ C
Insa nici ea nu este o ediiie critica . Un alt manuscris:
Alexandrinus Patriarch 212 766 .
Sf. Mamas a fost Sf. Mucenic 767 .
Manuscrisul Laudianus 21 din sec. 14 a fost folosit de
Pontanus pentru a tipari Capitolele in PG 120 .
Charles Diehl, Le tresor et la bibliotheque de Patmos ou
commencent du Xllf siecle in Byzantin Zeitschrift, I, 1982,
517p.
Distingem 5 familii de manuscrise:
1) primare: Xenophon 36 si Atheniensis 2612: 100 + 25+
100 Capitole;
758 Ibidem.
759 Ibidem.
760 Idem, p. 11.
761 Ibidem.
762 Idem, p. 12, n. 2.
763 Idem, p. 12.
764 Idem, p. 13.
765 Ibidem.
766 Idem, p. 14-15.
767 Idem, p. 14.
^ Idem, p. 16-17.
768
159
2) a doua familie : Vatoped 605, Ottoban. 436, Canonic
15, Vindob. Theol. 274, Baroc. 69. In manuscrisele de rangul
doi, Dialogul dintre un scolastic si Simeon e atribuit Sf. Diadoh
al Foticeei 769 ;
3) a treia familie are doua direc^i; manuscrisele se
reproduc unele pe altele;
4) a patra familie: sunt catalogate in zona impreciselor .
Scorial UIII2, din p.d.v. al corecturii, a fost considerat textul de
baza al acestei edrfii 770 ;
5) a cincia familie: vorbesc de 101 + 25 + 102 Capitole.
Exista §i o a 6-a serie: seria manuscriselor izolate. Ele
sunt recente §i incomplete §i autorul nu se pronun^a asupra
lor 771 .
77?
Concluziile despre manuscrise : sunt foarte degradate .
Dupa marturia Sf. Nichita cele 225 de Capitole au fost
scrise inainte ca Arsenie sa urmeze egumenatului Sf. Simeon la
Sf. Mamas, adica in 1005 sau pu^in dupa aceasta data .
Editorului i se pare plauzibila data compunerii celor 225
de Capitole, pe care el a preconizat-o 774 .
Concordance intre Capitole §i Cateheza 28, Discursul etic
4 [cap. I, 86, 87-92, 98, 93, 94 (95, 96), 97, 99, 61, 76], Disc,
etic 10.
Autorul se intreaba daca nu cumva capitolele au fost
adancite in alte lucrari ale sale 775 .
Avem in Capitole: despre renunfare 1, 14-20; ascultare
de Pdrintele duhovnicesc 1, 24-31; simbolul mdrii 2, 11-14;
imaginea soarelui 2, 23-25 .
777
Autorul reamarca unitatea lucrarii .
„Stilul lui Simeon datoreaza foarte pu^in retoricii §i era
foarte sec [a desseche]/[ascQtic, n.n.] pentru contemporanii
77 S
sai'" . El e simplu, clar §i direct §i folose§te un minimum de
77Q
efecte literare .
769 Idem, p. 22.
770 Idem, p. 23.
771 Idem, p. 24.
772 Idem, p. 26.
773 Idem, p. 28.
774 Ibidem.
775 Ibidem.
776 Idem, p. 29.
777 Ibidem.
778 Ibidem.
779 Ibidem.
160
Dupa parerea noastra, simplitatea stilului sau se datoreaza
experierii directe a con^inutului celor pe care le transmitea.
Sfantul Simeon se referea la experience directe, la
experience vie^ii sale duhovnice§ti, pe care le scrie smerit §i
direct, din el, din persoana sa.
Intr-o marturisire atat de profunda si de personala
divaga^iile sunt de prisos. Ceea ce importa pentru Parintele
nostru e concizia datelor §i transmiterea cat mai proprie a
experien^ei sale duhovnice§ti.
„Simeon este un om sincer, care are in vedere
780
zidirea/edificarea [altora] §i nu gloria literara" .
Autorul catolic vede mult pitoresc[?] in opera Sf.
Simeon 781 .
Simbolul inotatorului.
„Ceea ce impresioneaza eel mai mult la Simeon este
aceea ca el nu este numai un teoretician al vie^ii duhovnice§ti,
ci a§a cum spune Nichita in centuriile sale, el este un mis tic care
789
se inspira din experien^a sa profunda" .
Vocabularul sau nu atrage mult aten^ia unui specialist
atent . El se raporteaza la un index sumar de termeni
doctrinari . De aceea Sf. Simeon nu a incercat sa fie un
-7QC
inovator in domeniul limbajului teologic .
Insa se remarca important pe care o au in limbajul sau
teologic „impresiile vizuale" [noi am spune imaginile vizuale]
in exprimarea cunoa§terii 786 . Termenii care au in vedere lumina
787
§i vederea sunt proprii studi^ilor .
Sf. Simeon sj-a insusjt in vocabularul sau teologic
788
aproape jumatate din ace§ti termeni .
Autorul romano catolic remarca perifrazele verbale
compuse de la vb. yivtaQon [a cunoa§te, a percepe]: kv yv6oei,
kv 06a)pi.a|, kv |iur|aei...YLvea0oa sau eivoa: expresii care
78Q
precizeaza modul cunoasterii .
780 Idem, p. 30.
781 Ibidem.
782 Ibidem.
783 Ibidem.
784 Ibidem.
785 Ibidem.
786 Ibidem.
787 Ibidem.
788 Idem, p. 31.
789 Ibidem.
161
Nu adopta o gramatica clasica §i nici nu corecteaza
aparentele incorectitudini, fara sa se refere la contextul vie^ii
contemporane 790 .
Invafatura sa. Sfantul Simeon Noul Teolog adopta „un
ton impersonal, oferind experien^a sa foarte intima ca pe un
obiect sau fenomen pe care putem sa-1 observam §i sa-1 studiem,
7Q 1
fara sa manifeste vreodata amabilita^i in ceea ce-1 prive§te" .
Insa, spune autorul romano-catolic, notele i se par „putin
dezlanate" §i observa ca „absen^a unor construct logice nu
7Q9
indica neaparat un manual de viafa spirituala" .
El nu se straduie§te sa ne „expuna rational §i didacticist
principiile desavar§irii, nici nu reclama o cale monahala
inedita" 793 .
La prima vedere, putem recunoa§te, in mod imediat, o
credin^a „angajata traditional §i no^iuni curente ale spiritualita^ii
orientale" 794 . Insa, ceea ce reprezinta originalitatea sa este zelul
inimii sale 195 .
In Cateheze apar ecouri ale polemicilor sale, pe cand in
Capitole se refera la principii oricand valabile 796 .
Aici avem „un duh nou in a trata principiile §i a prezenta
7Q7
via^a spirituala ca pe o experience . E tratata „ca un act vital
§i nu ca pe o teorie" 798 .
Criteriile de apreciere ale vie^ii creatine el §i le ia din
propria sa experienia duhovniceasca 799 .
Sunt rare momentele cand citeaza din Sfin^ii Paring §i Sf.
Scriptura .
Citable sale dovedesc ca acelea se pliau pe sufletul sau
eminamente poetic §i imaginal [imaginal, in loc de imaginativul
sau], lucru care il distinge de comentatorii §i compilatorii
bizantini 801 .
790 Idem, p. 32.
791 Ibidem.
792 Ibidem.
793 Ibidem.
794 Ibidem.
795 Idem, p. 33.
796 Ibidem.
797 Ibidem.
798 Ibidem.
799 Ibidem.
800 Ibidem.
801 Idem, p. 34, n. 2.
162
Una dintre afirma^iile simeoniene cele mai frecvente se
refera la unirea cu Dumnezeu .1 Pe aceasta a primit-o de la
Hristos §i a pastrat-o prin Duhul 803 .
Pentru Sf. Simeon „harul nu este numai darul lui
Dumnezeu trimis in inima noastra, ci §i con§tiin^a acestei
prezen^e, o intuire a Treimii dumnezeie§ti, o sim^ire a luminii
spirituale" 804 .
In ceea ce inseamna modul cunoa§terii lui Dumnezeu el
atinge fondul teologiei dionisiene, adica a teologiei vederii lui
Dumnezeu a Sf. Dionisie Areopagitul [sec. 1 d. Hr.].
In cele 25 de Capitole, intre primele §i ultimele o suta,
gasim cunoa§terea negativa, intunericul dumnezeiesc §i
simfurile duhovnice§ti interioare .
Vederea duhovniceascd nu are niciun intermediar, ci
inima se umple de lumina 806 . Vederea lui Dumnezeu insa nu e o
cadere in panteism 807 .
Toate afirma^iile simeoniene pornesc de la faptul ca are
convingerea profunda a faptului ca in el este harul lui
Dumnezeu . Harul este criteriul sfinieniei §i nu un privilegiu
. .,809
gratuit .
Autorului i se pare ca cele 225 de Capitole au fost create
nu unitar ci in mai multe perioade §i ca ele „au fost puse in
pagina in ultima parte a vie^ii sale" 810 .
Cele 225 de Capitole „merita aten^ia noastra, nu pentru
formele sale literare, nici pentru gustul pentru inedit, ci d.p.d.v.
al experien^ei unei inimi, care a atins perfec^iunea cre§tina.
Simeon nu este numai un pdstrdtor a celor din vechime, ci el
insu§i este o sursd, care imboga^e^te tradrfia cre§tina" 811 .
Sfatul nostru
Daca vrei sa cite§ti o introducere romano-catolica la un
Sfant, mai intai trebuie sa i^i cau^i nervi tari.
In al doilea rand ai nevoie sa nu pui la inima stilul distant,
rece, terfelitor al autorilor la adresa Sfantului.
802 Idem, p.
34.
803 Ibidem.
804 Idem, p.
35.
805 Ibidem.
806 Ibidem.
807 Ibidem.
808 Ibidem.
809 Ibidem. Adica fara
consistenta / realitate personala,
interioara.
810 Idem, p.
36.
811 Ibidem.
163
§i in al treilea rand: sa nu cam crezi ceea ce spun ei ca
sunt nereguli, pana nu vezi, cu inima ta, textele.
Sunt sfaturi de precau^ie. De nu §tiu cate ori m-au ingrozit
criticii literari ai textelor Sfmte §i cand m-am dus la texte nici
pomeneala de nebuniile pe care mi le prezisesera.
In Scrisoarea 29, 4, a Dumnezeiescului Augustin se
vorbe§te despre faptul ca era ajutat de catre un slujitor ca sa
citeasca din Sf. Scriptura. Adica acela ii aducea manuscrisele
car^ilor scripturale din care el citea/cita.
***
164
Fascinanta reintoarcere
812
In Scrisoarea 7, II, 5, Sfantul Augustin de Hippo
folose§te sintagma pddure de imagini, ca sa indice multitudinea
de imagini, intrate, prin sim^uri, in memoria noastra.
Scrisoarea a fost trimisa in anul 389 d. Hr. lui Nebridiu,
prietenul sau.
El ii spune acestuia, ca nu putem avea imagini in mintea
noastra, daca ele nu au trecut, mai intai, prin sirrrfurile noastre.
Complexion [engl.] = ten, culoarea fe^ei, infati§are,
aspect, trasaturi personale.
Complexion water = lo^iune de fa^a / ten. Suna aiurea rau
expresia!
Dar, de aici a.vem...complexul frumusetii. Pentru ca
frumuse^ea cea mai curtata la ora actuala sta in. ..aparenfa fe^ei.
Lucrezi la apren^e §i nu mai ai complexe.
Dar, daca la§i complexionul a§a cum este, apar
complexele, frustrarile provocate de minusul de
frumuse^e. . .aparenta.
812 Articol editat la nivel online pe data de 30 octombrie 2007.
165
Fondness = dragoste, caldura, cordialitate//credulitate,
naivitate//pofta, apetit. Adica: te bazezi pe context cand traduci!
LXX, Fac. 11, 9: „Pentru aceasta s-a numit numele
aceleia Sighisis lAmestecare*, caci acolo a amestecat Domnul
gurile* de pe intregul pamant §i de acolo i-a impra§tiat Domnul
Dumnezeu pe ei pe fa^a intregului pamant".
In ed. rom. se trece in loc de Sighisis: Babilon, adica
sintagma ebraica, denaturata, a ceea ce insemna: poarta lui
Dumnezeu iar in loc de guri: limbile.
Insa, §i gurile amestecate, §i limbile vorbesc despre
apari^ia dialectelor speciale, ca dorin^a a lui Dumnezeu, prin
care pedepse§te omenirea plina de superbie.
Diversitatea, conform Scripturii, e o consecin^a a
pacatului.
Unitatea este harisma Cincizecimii, a Bisericii.
Spargerea unita^ii firii umane prin pacat e urmata de
spargerea unita^ii lingvistice prin amestecarea limbilor de la
cap. 1 1 din Facerea.
A Q 1 -7
In PL 14, la comentariul la Hexaemeron, Sfantul
Ambrozie aminte§te de fluviul Dunarea:
,J)anubius de occidentalibus partibus, Barbarorum atque
Romanorum intersecans populos, donee Ponto ipse
condatur" 814 .
Pu^in mai incolo Sfantul Ambrozie vorbe§te despre
oceanele pe care Scriptura le nume§te tot mari:
„Nam et Oceanum mare dicimus, et Tyrrhenum, et
Adriaticum, et Indicum, et Aegyptium, et Ponticum, et
Propontidem, et Hellespontum, et Euxinum, Aegaeum Ionium,
Atlanticum" 815 .
813 PL = Patrologia Latina, pe care o gasiti la nivel online aici:
http://www.documentacatholicaomnia.eu/l 8 1 5-
1 875,_Migne,_Patrologia_Latina_0 1 ._Rerum_Conspectus_Pro_Tomis_Ordinatus,_MLT.
html.
814 PL 14, col. 151A.
815 Idem, col. 161B.
166
„Germinet terra herbam, et subito terrarum germina
pullularunt, et diversae rerum species refulserunt" 816 .
In ceea ce-1 prive§te pe pullularunt este un perfect
sincopat de la pullulo, pullulare, pullulavi, pullulatus = a
germina, a create, a zamisli; a scoate o noua fiin^a; a scoate
afara.
lata ce inseamna denumirea organului sexul masculin, in
varianta neao§a, latina = organul prin care se zamislesc
oamenii! Deci vine din latina §i nu e un cuvdnt obscenl
„Curvata enim erat anima ejus, quae inclinabatur ad
terrena compendia, et coelestem gratiam non videbat" .
Curvata vine de curvo, curvare, curvavi, curvatus, tranz.
= a se apleca, a se indoi, a se curba, garbov.
Curva este §i cea care se apleaca, care se denatureaza
pentru a face sex dar §i cea care se umile§te pentru bani.
Din aceste doua cuvinte [pula §i curva] socotite astazi
obscene, in^elegem ca in popor s-au pastrat denumiri latine
vechi, care astazi nu-§i mai gasesc injelesul. Care nu mai sunt
cunoscute dupa radacina lor lingvistica.
Pentru Intrarea in Ierusalim: „Cu dafin sunt incoronate
capetele victorioase, iar ramurile de palmier sunt {mute in maini
pentru a cinsti pe cineva" 818 .
Sfantul Ambrozie spune ca nu Noe a fost autorul viei, ci
alplantarii ei .
„cui est honor, laus, et gloria, perpetuitas a saeculis, et
nunc et semper, et in omnia saecula saeculorum. Amen." ,
apolisul car^ii a treia.
„Vivo autem jam non ego, vivit autem in me Christus" 821
(Galat. II, 20): Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste intru mine.
Cancer vine din latina §i inseamna: boala, tumoare.
Ciconia = barza .
AM curiozitate depreciativa pentru barbat: pullus, pulla,
pullum = negru, colorat negru iar pullus, pulli = pui de gaina 824 .
Sfantul Ambrozie spune ca Sfantul Moise a fost un
filosof erudit in toata filosofia egipteana, dar cand Dumnezeu 1-
816 Idem, col. 174B.
817 Idem, col. 177A.
818 Idem, col. 178C.
819 Idem, col. 1 86D. Pentru ca autorul intregii creatii e Dumnezeu.
820 Idem, col. 188A.
821 Idem, col. 204C.
822 Idem, col. 215C.
823 Idem, col. 228D.
824 Idem, col. 232A.
167
a chemat, el s-a lepadat de filosofie §i a imbraji§at revela^ia lui
Dumnezeu .
Formica, formicae = furnica 826 .
825 Idem, col. 245A.
826 Idem, col. 247C.
168
Ascultdri smerite
827
•828
Protosinghelul Savatie Ba§tovoi , fila video, interviu, 1.
0. 36 minute.
„co§marul asumarii de sine"
Vrem legi, porunci, pentru ca sa nu ne asumam viafa
responsabila cu Dumnezeu.
Sa ne vedem pe noi ca sa-L vedem pe Dumnezeu.
Sa spovedim ceea ce descoperim in noi inline §i sa ne
rugam ca sa nrfelegem §i alte pacate ale noastre
Sa spovedim ceea ce ne mustra, ceea ce consideram noi
ca epacat.
Numim, vorbim despre pacate pe care nu le-am smrfit.
Aveam sa spun ceva anume lui Dumnezeu.
Glasul lui Dumnezeu striga in inimile botezate. Trebuie
sa simfim ce e pacatul. Glasul lui Dumnezeu e de multe ori
smintitor pentru noi.
Ceea ce te mustra aceea trebuie sa §i spovedesti. Exista,
spunea el, §i o spovedanie care te infumureaza. De aceea trebuie
Articol editat la nivel online pe data de 31 octombrie 2007.
Ultimul sau blog pe care si 1-a asumat: http://savatie.wordpress.com/.
169
sa spui ceea ce te doare cu precadere, ceea ce te doare foarte
mult.
Ceea ce nu ne mustra acele lucruri sunt iertate.
„Rugaciunile noastre sunt, in marea lor majoritate,
spovedaniF '. Trebuie sa spovedim un gand, doua, crede
parintele Savatie, dar foarte des.
Este pentru cercetarea deasa a duhovnicului. Impietrirea
inimii: o urmare a parasirii vie^ii duhovnice§ti. Marturisirile
sunt usuratoare de suflet.
Sa nu ne provocam lacrimi de unii singuri!
Cine i§i parase§te duhovnicul se impietre§te.
„Mai aproape de duhovnic, mai aproape de rugaciune,
mai aproape de Dumnezeu".
Lenea care te duce la deznadejde.
duh de mare trandavie, desfranare §i de§ertaciune
„duh de trandavie uciga§a". Ne ingrdsdm cu toate
de§ertaciunile.
Ironia perverte§te puterea cuvantului? Hristos a ironizat
pe oameni uneori. Ironie mdntuitoare. Insa exista ironia brutd,
care de§arta cuvantul de sens. Aceea devine numi o simpla
ironie.
Indepartarea de rau pentru a face binele. Pierdem timpul
la televizor, crede el. Care e fmalitatea?
„Fii stapan pe timpul tau!".
Mintea are flexibilitatea §i puterea de a umbla. Mintea e
din sufletul nostru §i acolo e sufletul nostru. Mintea se muleaza
dupa ceea ce vede sj traie§te.
„prostia televizoarelor"
„fara amestec cu oameni de§er^i"
Confort psihologic, duhovnicesc.
Prietenia duhovniceasca cu oameni duhovnice§ti.
Impra§tierea min^ii e descompunere, putrezire a duhului nostru.
- De ce nu mai cautam pe Sfantul Duh?
- Pentru ca ne-am amestecat cu lumea. Am adus lumea in
Biserica §i nu am dus Biserica in lume 829 .
Cre§tinismul e mai rascolitor. Sa nu cadem in auto-
suficien^a!
Biserica nu trebuie sa se adaptezel
829 Eu cred ca nu II cautam, pentru ca nu ne-a spus cineva, pentru ca nu ne-am intalnit cu
cineva care II are in el. Pentru ca nu ne-a imbiat nimeni sa-L dorim.
830 Eu cred ca trebuie sa ne adaptam limbajul, modul in care vorbim, in care prezentam
comoara Bisericii.
170
Trebuie sa accept ca nu poti sa faci anumite lucruri. Daca
nu poti sa faci asta, nu huli! Sa nu hulim pe Sfantul Duh, daca
nu putem sa ne nevoim ca Sfintii!
Am inceput, atentiona el, sa vorbim despre Sf. Euharistie
ca despre un pericol. Multi cred ca se vor indraci daca se
QO 1
imparta§esc des. Lucru fals .
Trebuie sa rabzi, sa porti durerea de a fi spionat de catre
altii pentru ca faci lucruri bune.
Noi nu avem confort duhovnicesc ca Parintii no§tri.
De unde scoatem acum 40.000 de Mucenici daca vine o
pngoana?
Ispita de a te deosebi de ierarhi, de frati. „Traim un timp
in care nu suntem lipsiti de Sfinti'' 833 .
E o vreme a cernerii 834 .
Azi e vremea lui sa faci ce vrei. Se ingaduie lucruri
pentru care mai de mult faceai pu§carie.
Daca taiem televizorul vedem ca avem mai mult timp de
rugacmne .
„Ii va trezi suspinul acesta in inima lui".
Fa o jumatate de minut rugaciune din toata inima!
Trebuie sa cuno§ti pe Hristos ca sa te bucuri.
Fa ceea ce iti cere duhul tau!
Citim prea putin Epistolele Sfintilor Apostoli 837 .
Fa o in^elegere cu Dumnezeu, un legamant. Sa alegem ce
ni se potrive§te de la Sfinti. Sa mergem cu mai multa
indrazneala in via^a!
Am mo§temt o uscaciune , care nu ne este propne. Sa
ne intoarcem la Evanghelie, la Sfin^ii Paring! Ortodoxia nu se
termina cu o carte.
831 E un mare adevar!
832 Eu cred, in comparable cu parintele Savatie, ca nici nu ne inchipuim cat de mulji Sfinti
se pot na§te la o eventuala prigoana. Nu po{i sa cuno§ti latenjele oamenilor, pana cand nu
le vezi, pana cand nu ii pui in postura de Marturisitori ai Bisericii.
833 E foarte adevarat!
834 Aici cred ca se exagereaza mult. Cernerea e in orice clipa §i in orice veac. Nu cred ca
acum traim vremuri deosebite din punctul de vedere al ispitelor.
835 §i in domeniul tehnologiei exageram prea mult. Daca omul vrea televizor acum, in
clipa asta, se uita. Daca vrea sa se roage, poate sa fie mama televizorului, ca nu are chef
de televizor. Exageram prea mult, ne infrico§am prea repede, repudiem prea repede
elementele prin care avem contact cu lumea noastra, a§a cum e ea, cu pacatele §i bunele
ei.
836 Da, acesta e un sfat dumnezeiesc! Avem nevoie de rugaciuni din toata fiinta,
cople§itoare, adevarate urlete, mugete catre Dumnezeu. §i pe ele le putem face §i la
televizor, §i la serviciu, §i invajand, §i bandu-ne cafeaua... pentru ca rugaciunea e a duhului
nostru, nu a buzelor noastre! Adica rupi cateva minute, secunde pentru vorbirea, din toata
inima, cu Dumnezeu.
837 Din Noul Testament.
838 In ceea ce priveste invatatura ortodoxa dar si viata noastra eclesiala.
171
Libertatea de a face referiri la ceva.
Traim intr-o lume in care trebuie sa dam imediat replica.
Ne trebuie un duhovnic pe bucuria inimii noaste.
- De ce Sfinti sunteti mai alegat?
- Mai intai de Sf. Ap. Pavel, pentru dragoste, §i de
Sfantul loan Gura de Aur, prin Liturghie, dragoste §i iconomia
cu pacato§ii. Apoi de Sfantul Simeon NT, de Sfantul Moise
Arapul etc. M-au ajutat in toata via^a mea. Fara ei nu §tiu ce as.
fi facut.
- Dar de Sfintii contemporani? De cine va simt.it.i legat?
- De Sf. Siluan 839 , de Fer. Sofronie 840 , de Fer. Selafiil 841 .
Relatia mea cu ultimul e sminteala pentru unii.
Intalnirea cu Fer. Selafiil e cea mai mare binecuvantare
pe care mi-a dat-o Dumnezeu.
Nu vrea sa spuna pe cine cinste§te, dintre oamenii
duhovnice§ti ai momentului.
Cand Domnul scoate poporul lui Israel, cu mdna tare §i
cu bra} inalt din Egipt, nu ii calauze§te sa mearga spre filistiimi/
filisteni [Ie§. 13, 17], pentru ca filistiimii i-ar fi atacat.
Cu alte cuvinte, nu trebuie sa sari din apele Botezului,
deodata, §i sa devii predicator peste noapte, propovaduitor al
839 Sf. Siluan Athonitul.
840 Fericitul Sofronie Saharov.
841 Parintele sau duhovnicesc, cu care a facut o carte de interviuri.
A se vedea la nivel online: http://savatie.wordpress.com/2008/07/17/viata-parintelui-
selafiil/ si http://savatie.wordpress.eom/2008/07/l 9/pomenirea-parintelui-selafiil-la-noul-
neamt/. Imaginea infra, cu mormantul acestuia, e preluata din ultimul articol citat in
aceasta nota.
172
voii lui Dumnezeu, pentru ca demonii te insula §i te fac sa te
crezi mare.
Ci, a§a precum Domnul a facut ca poporul sa ocoleasca §i
sa mearga prin pustiu, spre Marea Ro§ie [13, 18], tot la fel §i noi
trebuie sa trecem prin durerea ascezei, a curajirii de patimi,
despar^indu-ne de concept omene§ti cazute, pentru ca inima
noastra sa vada minunile lui Dumnezeu, care se vor face cu noi.
Sfar§itul v. 18 citat ne vorbe§te despre un lucru foarte
semnificativ: in al cincilea neam, a cincia generate de israelii a
ie§it din Egipt.
Dupa 5000 de ani, Hristos vine §i rascumpara pe poporul
Sau, il scoate din robia diavolului §i a literei, pentru libertatea
intru Duhul Slant.
Moise §i poporul lui Israel pleaca din Egipt cu oasele lui
Iosif [to ooto Icoorict)] [ Ie§. 13, 19], cu Sfintele sale Moa§te, in
momentul cand i-a cercetat Dumnezeu §i pentru care ii
cerceteaza, ca pe ni§te iubitori de Paring, ca pe ni§te implinitori
ai cuvintelor Domnului §i ai fagaduin^elor cu Parin^ii lor.
De ce ierarhia Bisericii primare slujea Sfanta Liturghie pe
mormintele Sfm^ilor Mucenici, deasupra Sfintele lor Moa§te §i,
pana astazi, noi avem in Sfanta Masa a Sfantului Altar, Sfmte
Moa§te de Sfin^i Mucenici?
Pentru ca ei, Sfin^ii Mucenici, erau certitudinea credin^ei
ortodoxe, intarirea ei.
Pentru ca Sfin^ii Mucenici erau stalpii de rezisten^a ai
Bisericii §i dovada sfin^eniei credin^ei ortodoxe.
Pentru ca to^i aveau un singur gand, o singura credin^a, un
singur Botez, o singura Biserica.
Pentru ca Sfin^ii Mucenici exprimau insa§i starea
vijelioasa a credin^ei, barba^ia crednrfei, asprimea §i sfin^enia ei,
non-capitularea in fata pacatului §i a falsificarii credin^ei.
173
Inceput de noiembrie cu.
Tdnase de la Sfdntul Munte Athos
.Parintele Petroniu
842
Detalii despre via^a sa §i lucrari teologice ale sale .
Parintele Petroniu Tanase de la Schitul romanesc
Prodromu din Sf. Munte Athos , fila video, interviu. Parinte
foarte in varsta.
Proptelele pdcatului: ne^tiin^a, uitarea, nepasarea, adica
identice cu cele ale Sf. Marcu Ascetul.
Sf. Paring §i Sf. Scriptura sunt pietrele fundamentale ale
Ortodoxiei.
„sa nu ne luam dupa toate vorbariile"
Inva^atura ortodoxa nu este invechita. Invatatura ortodoxa
nu trebuie acomodata in niciun fel.
„puzderii de proroci mincino§i, de secte..."
Nu suntem din animale 844 .
Toate au un rost §i suntem condu§i de o Putere 845 , pe
Care nu o intelegem. §tiin^a se uime§te de ce descopera.
Noi punem aici zarzavaturi, semin^e. Din farama de
saman^a pe care noi o semanam iese o planta anume. Cum de
843
Articol editat la nivel online pe 1 noiembrie 2007.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Schitul_Prodromu. Imagini de acolo:
http://www.flickr.com/photos/bubbus/192667627/.
844 Conform teoriei evolutiei.
845 De Dumnezeu.
174
§tie buruiana asta sa faca un asemenea lucru? Acolo, in samar^a
aceasta, este inscris programul ei de dezvoltare.
Toate sunt facute cu rost, cu socoteala...cu o
ra^iune. . .Lumea a fost facuta cu un rost al ei. Sunt multe pe care
Dumnezeu nu ni le-a descoperit, pentru ca nu le putem
cuprinde.
Pentru om a fost pregatita Impara^ia , pentru ca el a fost
facut dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu.
Pacatul prim al omului a avut consecin^e dramatice.
Menirea principals a omului e desavar§irea, sfin^enia.
Omul are poten^e, puteri, pe care poate sa le ridice la un
nivel superior. Trupul nostra trebuie patrans de Duhul. Trebuie
sa-1 induhovnicim.
Orice gand al omului produce o prefacere in om. Ne
orientam spre rau sau in bine. Omul, fikrfial, e orientat spre
bine. Pacatul deterioreaza puterile suflete§ti §i trape§ti.
Chemarea omului este asemanarea cu Dumnezeu.
Inainte de Hristos, oamenii sim^eau ca trebuie sa faca
ceva cu ei. Diavolul exista, sta in oameni. De aceea e
rastalmacita credin^a cea dreapta. Despar^irile in Biserica nu s-
au vindecat nici astazi. Dragostea e in func^ie de adevar, de
credin^a. „Nu poate sa existe dragoste fara de adevar".
Inva^atura lui Hristos e sfanta §i dumnezeiasca, nu se
inveche§te, nu e imperfecta, nu e incompleta.
Trebuie sa realizam ceva cu fiin^a noastra. Daca sunt
student, atunci studiez pentru a-mi atinge scopul meseriei.
Hristos a realizat in Sine idealul desavar§irii noastre.
Hristos nu a avut pacat, dar in rest a fost ca un om. El a realizat
persoana pe care trebuie sa o realizam §i noi.
Trebuie sa ne uitam la savan^i, la speciali§ti, la Sfnui
pentru ca sa atingem perfectiunea.
Trebuie sa ne asemanam cu Cel Caruia Ii purtam numele.
Insa, in realitate, suntem surogate, nu cre§tini adevdrafi. Cand
ai vazut un om L-ai vazut pe Dumnezeu. Dar omul trebuie sa II
reflecte pe Dumnezeu. Trebuie sa citesc ca sa vad ce trebuie sa
fac ca crestin.
Dumnezeu ne poarta de grija.
Trebuie sa citim Noul Testament §i sa nu vrem sa ne
inecam in materie.
Sa folosim lucrarile cu cumpatare §i pentru trebuin^a pe
care o avem. Sa facem economii la bani. Sa o taiem cu luxul.
Hrana e pentru sanatate §i putere de munca.
846 Imparatia lui Dumnezeu.
175
Mancarea cumpatata da o via^a mai lunga.
Supraalimentarea e daunatoare.
Sa respiram pe Dumnezeu cum respiram aerul. Lumea s-
ar reintoarce in neant, daca Dumnezeu S-ar retrage o secunda
din lume. Plantele §i copacii ne dau tocmai substan^a de care
avem nevoie.
Materia e variata §i nu e la intdmplare. Exista in ea
ra^iuni duhovnice§ti pentru omul credincios. Egoismul a afectat
rela^iile dintre oameni. Rela^iile dintre oameni nu sunt
intamplatoare. Daca nu sunt atent la rugaciune II dispre^uiesc pe
Dumnezeu.
Poporul roman nu a facut palate, monumente de animale
ci Biserici. Ele sunt expresia credinjei noastre, a unor „suflete
frumoase".
Avem un trecut frumos, o credin^a puternica. Ele sunt
izvorate din contactul omului cu cadrul natural. Credin^ele
straine nu au nicio legatura cu pamantul meu.
Sa nu primim credin^e straine! Sa nu primim gandurile
ereticilor! Sa nu discutam cu ereticii, pentru ca ne intinam! Ei
ne vatama, ne pagubesc suflete^te.
Biserica a fost foarte ingaduitoare in istorie, nu a
persecutat pe nimeni. Noi nu dorim prozelitismul. Prozelitismul
este interzis.
„Televizorul este o unealta de murdarire a oamenilor". Sa
renun^am la televizor! Sa aruncam televizoarele 20 de milioane
de oameni §i sa vedem ce se intampla! 847
Copiii trebuie educa^i. Bunatatea e un ca§tig. Libertatea
nu inseamna ca omul poate sa faca tot ce vrea. Ci trebuie sa
facem ceea ce trebuie. Asta e libertatea: a face ceea ce trebuiel
Prin materia Sfintelor Taine vine darul lui Dumnezeu.
Puterea Sfintelor Taine amplifica puterea omului.
Este intrebat despre catedrala mantuirii neamului, despre
oportunitatea ridicarii ei. §i parintele in^elege ca e vorba despre
ridicarea unei cladiri mai reprezentative. Insa, spune el, noi nu
avem catedrale ci numai Biserici modeste.
Mare^ia este legata §i de slava de§arta. Sf. Sofia a fost
refuzata de Dumnezeu; nu i-a trebuit.
Daca nu-mi cere cineva parerea nu e treaba mea! 848
847 E o exagerare acest lucru, pentru ca devenim anacronici. Nu trebuie sa dispretuim
tehnologia si confortul momentului, cum nu am aruncat nici tehnologia si confortul
trecutului (masina, telefonul fix, avionul, gazele si apa curenta, lumina electrica,
frigiderul, aragazul, radioul etc.), ci trebuie sa intelegem, care e raportarea cea mai
autentica la toate acestea.
176
Steaua e ca omul. Omul are cinci puncte. Ea este simbolul
omului infipt in materie, care 1-a inlocuit pe Dumnezeu. Dar
omul rastignit este omul care e intarit in virtute §i pe acesta nu-1
mai atrage nimic [in sensul de a-1 corupe u§or, n.n.].
Toate distrac^iile sunt pagubitoare. Nu ar trebui acceptate
de catre noi. La sfar§itul omului, tot ceea ce a facut, va ie§i in
exterior. Pacatele facute in taina vor fi cunoscute de catre to^i la
Infrico§ata Sa Judecata.
„In cartea existen^ei noastre e inscris tot ceea ce am facut
noi".
Ne vom cunoa§te vie^ile reciproc 849 .
modelarile bune
§i pacatele mai u§oare au lasat o forma urata in fiin^a
noastra. Exemplele negative sunt por^ile prin care vrajma§ul
ne stapane§te.
Omul care ^ine la fiin^a lui, §i care vrea sa creasca frumos,
acela nu-§i permite sa se distreze. Cine ia in serios via^a lui nu
i§i permite a§a ceva. Faptele bune ale omului vor straluci ca
ni§te podoabe de mare pre{. Nu trebuie sa mergem astazi cu
rugaciunea §i maine cu distraciia.
Putreziciunea lemnului e ca putrezirea omului. Un om
putrezit, numai de catre Hristos poate fi creat din nou!
Minunea e o re-creare a unei fringe. Nu mai avem putere
de rezisten^a impotriva raului. „Orice pogoramant e foarte
pagubitor".
Omul trebuie sa se reintoarca in sine din afara.
„Civiliza^ia nu e facuta pe masura omului". Omul nu se mai
manifesta corect. Pacatele sunt murdare.
Este net impotriva homosexualita^ii. Nu sus^ine opinia
cum ca §tiinfa e superioara religiei. §tiinja a pierdut criteriul
obiectivitajii.
Am ajuns sa nu mai socotim pacatele devieri, ceea ce ele
sunt, de la normalitatea omului, ci le socotim principii pozitive.
Oamenii pacato§i incearca sa-L corecteze pe Dumnezeu.
Homosexualii vor sa aiba drepturi §i mai multe ca sa ii
murdareasca pe to^i. Homosexualitatea este un pacat extrem de
grav. Desfranarea face eel mai mare rau omului, pentru ca il
murdare§te pe om pana in strafundul fiin^ei sale. Un astfel de
om i§i vede fericirea in propria lui stricaciune, decadere.
848 Insa, dupa parerea noastra, viitoarea catedrala patriarhala e o necesitate practica, dupa
cum, tot necesitaji practice sunt, in marele ora§e, Biserici de dimensiuni sporite pentru
numarul de credincio§i de astazi.
849 In viata vesnica.
850 Diavolul.
177
Omul int.elept i§i construieste casa pe stanca si „asa nu
pat^este nimica", in comparable cu omul nebun. Lumea de azi e
batuta de vanturi pentru ca nu mai are Evanghelia la baza. Iar
vdnturile sunt cugetarile eretice ale lumii noastre.
Romanii nu au vrut sa aiba o manastire proprie de-a
lungul istoriei pe Sfantul Munte Athos, ci au construit si au
intretinut Sfantul Munte.
Cactusii de la Sf. Munte si florile lor galbene.
Mobilierul unei grote pustnicesti e compus dintr-un
felinar, un pat, o masa, o candela si icoane.
La Schitul Prodromu, mai inainte, era o sihastrie cu
paraclisul Sf. loan Botezatorul. In 1754 a fost reinnoita Biserica
schitului. Au o placheta cu date despre schit.
In 1916, conform unui tablou, erau la Schitul romanesc
Prodromu din Sfantul Munte Athos 117 calugari. Acum s-au
facut imbunatatiri ale schitului enorme.
Intram in biblioteca schitului, unde exista foarte multe
or 1
carti rare si vechi. Gasim aici Noul Testament de la 1648 ;
Pravila de la Tdrgoviste [1652] ; Indreptarea Legii [1642] ;
Cazania Sfantului Varlaam ; Biblia de la 1688 . . .
Gasim aici un monument bibliofil unic, o istorie a
Manastirilor din Sf. Munte Athos, in 12 car^i, in romaneste, cu
frumoase si unice desene, facuta de un monah roman.
Cartea e in manuscris, e nepublicata si e un manuscris de
o frumusete incredibila, scris de mana, cu tot felul de viniete si
imagini unice. Manuscrisul in 12 car^i e legat in piele...Cand il
tiparim?
O alta unicitate pe care o gasim in aceasta prodigioasa
biblioteca monahala romaneasca este un volum format din
litere, din tot felul de tipuri de ini^iale de text.
851 A se vedea aici: http://www.cimec.ro/Carte/cartev/sl7_0018.htm, dar si aici:
http://www.bjbc.ro/bibliofilia-l/plonearticlemultipage.2006-03-07.4018130732/noul-
testament-balgrad-alba-iulia- 1 648/.
852 Idem: http://www.bibliotecamm.ro/miraj/Fisiere/indrept_legii.html.
853 Probabil se refera la Pravila lui Vasile Lupu, cu titlul: Cartea romaneasca de
invatatura, Iasi, 1646. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pravila_lui_Vasile_Lupu.
854 A se vedea articolele de prezentare ale Cazaniei scrise de Prof. Lie. Dr. Gianina
Piciorus:
1. http://sinaxis.wordpress.com/2008/03/12/%e2%80%9ecazania-sfantului-varlaam-al-
moldovei-i/.
2. http://sinaxis.wordpress.com/2008/03/14/%E2%80%9Ecazania-sfantului-varlaam-al-
moldovei-ii/.
3.http://sinaxis.wordpress.com/2008/03/16/%E2%80%9Ecazania%E2%80%9D-sfantului-
varlaam-al-moldovei-iii/.
4. http://sinaxis.wordpress.com/2008/06/27/cazania-sfantului-varlaam-al-moldovei-iv/.
855 O puteti downloada de aici: http://dorinfather.wordpress.com/2008/10/06/sfanta-
scriptura-editia-1688-reeditare-1988-cu-binecuvantarea-pfp-teoctist-al-romaniei/.
178
Adica prima litera a unui text era ornamentata in chip §i
fel cu flori, forme geometrice, chipuri de Sfm^i...Avem aici o
carte cu litere initiate. Multa minu^iozitate, lini§te §i create. E
uluitor!
Via^a monahala e o pregatire pentru ve§nicie.
Vrajma§ul nostra e duhovnicesc, e diavolul §i el este
„vistieral tuturor rauta^ilor". Romanii n-au cunoscut o alta
credin^a decat cea ortodoxa. Trebuie sa ne mandrim cu asta.
Impara^ia lui Dumnezeu se sile§te, pentru ea trebuie sa ne
silim, ca sa o dobandim. Vedem numai ceea ce ii place inimii,
trupului. Implinirea in Biserica e cea mai u§oara cale pentru
mantuire. Suferin^a e mantuitoare.
Preotul are har de la Dumnezeu. Iertarea §i sfatuirea
duhovnicului sunt absolut importante in via^a noastra. Iertarea
preotului te face Sfant. Sa ne spovedim cu smerita cugetare...§i
Dumnezeu ne iarta. Mantuirea omului este u§oara.
Trebuie sa aratam ca suntem romdni §i cre§tini. Trebuie
sa traim cu stricteje ascultand de inva^atura „celor 7 Soboare
Ecumenice".
Trebuie sa traim cre§tine§te, acum, cand pacatele sunt
in^elese ca nepacate. Trebui sa avem copii ca ni§te bujori.
Copiii sunt sanato§i §i framo§i din cauza Sfantului Duh.
Dumnezeu prime§te orice fapta buna, chiar §i semnul
Sfintei Craci facut cu smerenie.
„Merg pe jos, aceasta e bucuria mea, pentru ca mul^i
Sfin^i Paring au sfinjit pietrele acestea cu sudorile lor". Sunt §i
acum mul^i Sfin^i, dar mai ascun§i.
Sunt batran, bolnav. . .
Interviul a fost realizat de un cre§tin ortodox din
Bucure§ti la Sfantul Munte Athos.
179
Pdrintele Constantin Galeriu §i iubirea care
te cutremurd
Trei file audio
856
Prima: Despre iubire
Schizofrenia e o ruptura interioara. Orice gand rau, al
rauta^ii, dezbina. Bolile mintale se injeleg numai prin
Dumnezeu.
Noi avem privilegiul unic de a petrece cu El. Idropica:
boala de ficat, ciroza cea mai grea.
Noi am devenit bolnavi, pe cand El ne-a facut sanatosi.
„E1 Se facea cand vazut, cand nevazut 857 , pentru ca sa-L
cunoasca nu numai trupe^te, ci sa-L simta'
Trebuie sa sim^i chipul Lui luminos.
58 intru Duhul".
856
Articol publicat la nivel online pe data de 1 noiembrie 2007. A se vedea despre
vorbitorul nostru: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu.
857 Dupa invierea Sa din morti.
858 Sfmtii Apostoli.
180
Yoga aduce tulburari launtrice. Mantra este o rostire
ritmica a unei formule. Insa, orice alt nume, in afara chemarii
numelui lui Iisus, Dumnezeul nostru, alieneaza.
Iisus, adica Mdntuitorul. „Chemarea numelui lui Iisus
corespunde adancului din noi".
Numarul de 153 de pe§ti mari, de la pescuirea minunata, e
un numar simbolic.
A gustat ultima data cu ei...Iar Pes tele e Iisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru.
§i Domnul il ia pe Petru pe faleza §i il intreaba: „Simone,
fiul lui Iona [il intreaba pe numele lui vechi]...Ma iube§ti tu pe
Mine?" De ce il intreaba? Pentru a-1 chema din nou, pe Petru,
care cazuse, in randul Apostolilor.
Caci Sf. Petru, de§i se imparta§ise cu El la Cina, se
lepadase de El. De ce? Pentru ca Sfanta Imparta§anie nu ne
anuleaza libertatea noastra.
Oricand suntem liberi sa alegem §i oricand ispita ne lupta.
Nici Sfmtele Taine §i nici rugaciunea nu lucreaza in noi
automat, ci ca un dialog continuu. Hristos Dumnezeu ii reda lui
Petru, eel cazut, dar care s-a pocait, care a plans cu amar; ii reda
apostolia intru libertate.
§i il intreaba de trei ori pe Petru daca II iube§te. §i el Ii
raspunde afirmativ. De trei ori s-a lepadat Petru §i tot de trei ori
i se cere, de catre El, dragostea lui Petru. I se cere dragostea,
care e libertate.
,yA iubi inseamna a trdi viafa celuilalf.
Tu ii traie§ti durerile celui pe care il iube§ti.
Tolstoi 8 ' spunea: „iubirea exclude pofta". Nu pofta
implica iubirea! In pofta te ui^i pe tine. In iubire insa te ui^i la
celalalt. Placerea e a sim^urilor, pe cand a duhului nostru e
bucuria §i iubirea.
Stalin 860 a facut Seminarul Teologic §i tot a facut ce a
facut.
Ra^iunea Treimii e iubirea. O revolu^ie duce la libertarte.
Vorbe§te de eliberarea Indiei 861 . Prin iubire po^i salva o ^ara, un
popor.
„Taina apostoliei este a iubi".
,^4. iubi inseamna a-L aveape Hristos , \
859 Lev Nicolaevici Tolstoi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi.
860 Iosif Vissarionovici Stalin, nascut: Ioseb Djugasjvili (pentru ca era georgian):
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalin.
861 Care se leaga de numele lui: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mahatma_Gandhi.
181
Trebuie sa sim^i ca Sfanta Imparta§anie e Hristos §i ca El
e prezent in tine. Daca sim^i iubirea Lui lucrand in tine, II sim^i
pe Hristos, Dumnezeul tau! Esen^ial e sa sim^i ca Hristos te
iube§te. El te iube§te in iubirea Lui. Aceasta e taina
ultima... iubirea.
„noi, oamenii Religiei".
Ra^iunea umana i§i afla implinirea in Ra^iunea divina.
Cand ra^iunea umana se decapiteaza, cand se rupe de Dumnezeu
se trasforma in rationalism. De aceea ra^iunea umana e
considerate a fi una destructive in postmodernitate.
Cel dintai gand al profesorului de Religie este sa
propovaduiasca Revelatia. Trebuie sa se vada faptul ca cuvantul
sau e de la Dumnezeu.
Omul credincios are acces la Creatorul lumii. Vorbe§te cu
cei din sala. In sala era un student la chimie, altul la medicina,
altul la mecanica. . .Discuta cu ei. . .
Libertatea adevdratd de gandire, subliniaza el, este
libertatea credinfei.
Care sunt mijloacele de cunoastere ale §tiin^ei? §tiin^a
merge de la exterior spre interior, de la efect spre cauzd, de la
lumea sensibild spre cea inteligibild.
§tiinta folose§te o aparatura materiala §i nu spirituala. Ea
folose§te §ublerul 862 , eprubeta, retorta 863 . . .
Se observa faptul, ca atunci cand e vorba sa readucem la
via^a, pe pacien^ii in moarte clinica 864 , mijloacele noastre
§tinnifice nu sunt prea robuste pentru a percepe...sufletul.
Pentru ca secretul lumii cuantice . . .e dincolo de materie.
Omul are acces la Duhul lui Dumnezeu. Omul
credinmcios...Vorbe§te despre un prieten al sau, despre Aurel
Bro§teanu 866 ...
Parintele Galeriu vorbea la curs, acesta e un curs, ca la
predica. . .Punea mare accent pe modelul vorbirii §i mai pu^in pe
datele §i citatele bogate. I§i folosea foarte mult, in mod
expresiv, cu accente grave, dramatice, vocea sa.
Se intoarce la profesorul de Religie §i spune ca Religia
trece dincolo de timp. Aceasta trecere a Revela^iei peste timp
trebuie subliniata la cursuri de profesorul de Religie §i, in al
doilea rand, trebuie sa uneasca, profesorul de Religie, in lec^iile
sale, Revelafia cu iubirea; transmiterea datelor Revela^iei
862 A se vedea: http://dexonline.ro/search. php?cuv=%C8%99ubler.
863 Idem: http://dexonline.ro/search.php?cuv=retorta.
864 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Moarte_clinic%C4%83.
865 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83.
866 Poate ca se refera la acesta: http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_D._Bro%C5%9Fteanu.
182
dumnezeie§ti cu iubirea fa^a de elevii sai, cu con§tiin^a fa^a de
ei.
Nu poate fi lumina a min^ii, luminare a minfii fara iubire
§i nici iubire fara adevar.
Apeleaza la surse §i indeamna la faptul de a nu fi
superficial! in tot ceea ce facem.
A doua fila audio este intitulata: Iisus Hristos - Lumina
lumii
In Hristos, sufletul cre§tin simte ca petrece in lume §i are
raspunsuri la toate intrebarile existence care il traverseaza.
Depozrfia sa e marturisire.
Poruncile Vechiului Testament sunt lumina. Venirea lui
Hristos in lume a insemnat plindtatea luminii credinfei.
§i vorbe§te despre colegul sau de Teologie, despre
Parintele Dumitru Staniloae, care sublinia adeseori faptul, ca in
romana, cuvantul lume vine din latinescul lux §i ca lumea
inseamna lumina, ca lumea adevarata e cea plina de lumina
Treimii.
„Sfanta Ortodoxie": o expresie foarte draga Sfin^iei sale,
pe care o repeta ca pe o marturisire de credin^a, de fidelitate fa^a
de credin^a §i Biserica Ortodoxa ecumenica.
Nu exista sfdr§it al lumii, ca sfar§it al luminii!
In cazul substantivului lume avem de-a face cu o realitate
profunda §i cu una derivata, superificala.
Sfar§itul lumii este o rasturnare a raului, o purificare a
lumii. Lumina lumii lui Hristos. Lumea se va umple de lumina
lui Hristos cea ve§nica. Avem lumina fizicd, lumina a minfii §i
lumina cereascd.
Zilele crea^iei nu sunt zile solare, pentru ca soarele apare
abia in ziua a 4-a. Cuvantul yom = ziua, din lb. ebraica, are o
semnifica^ie mai mare, ca §i aceea defrate. Acest yom inseamna
ziua, timp, perioada.
Lumina necreata. Sf. Grigorie Palama a murit pentru
marturisirea luminii divine.
Comuni§tii ii acuzau pe preo^ii ortodoc§i §i spuneau ca
sunt oligofreni, ca sunt handicapafi. De ce? Pentru ca credeau
ca exista lumea, o alta lume, in afara de materie, de ceea ce se
vede.
183
Insa Cuvantul a fost de la inceput. Cuvant = Ra^iune =
Sens. Tratatul de Teologie Dogmatica Ortodoxa al Parintelui
Staniloae are atata for^a, pentru ca a dezvoltat Revela^ia ca
logica, ca fiind ra^ionala.
Cuvantul pe care il aud acum a fost spus seara. Hristos §i
cei 12 Ucenici.
La Paneia, la izvorul Iordanului, i-a pus la incercare: Cine
spun oamenii ca sunt Eu? Era acolo, unde ii intreba asta, o
statuie a lui Pan, a zeului Pan. §i Petru I-a raspuns: Tu e§ti
Hristosl Adica Hristos, Unsul lui Dumnezeu, Mesia.
Parintele Galeriu era exhaustiv §i de aceea extraordinar de
fascinant, de unic. Sfm^ia sa dezvolta cuvintele, cuvintele cheie.
Ramanea pe ele, le punea in fa^a ta cu toata taria §i
gravitatea lor; {i le imprima in suflet.
Misxarile sale §i ale glasului sau erau imprimatoare de
sens §i de for^a dumnezeiasca, de trairea sa sfanta, in fiin^a ta, a
ascultatorului.
De aceea prelucra in continuu, divaga, era atent la public,
comunica cu el, se lua de o idee care vedea ca prinde, era
colo...
Mul^umea cand ii aduceai paharul de apa, te includea §i
pe tine in predica, te punea in fa^a lui foarte firesc §i facea din
tine, intr-o clipa, un partener de discutie.
Starea sa de a trai era o stare pe deplin teologala. Pe mine,
personal, m-a inspirat in fiecare clipa, prin fiecare
gest...prezen^a sa, persoana sa, cuvintele sale... pentru ca era o
fascinate in mi§care. El jubila vorbind.
Se extindea cu putere in fa^a ta, cu o tarie ca un vulcan,
care te lasa fara replica, fara contiguitate a ideilor.
Biserica e intemeiata pe Hristos §i de aceea Iadul §i nici
timpul nu o biruie.
Vorbe^te despre trei locuri scripturale, in care se vorbe§te
despre ceva care nu poate fi atins.
1. pomul vie^ii: e chipul lui Dumnezeu din om §i acest
chip al lui Dumnezeu din om este indestructibil. El, chipul Lui
in noi, e „pus in vistieria adancului nostra".
2. Sfantul Iov. Spune Scriptura, Dumnezeu in Scriptura,
ca Satana sa nu se atinga de el, de Iov. Cum a§a, ca Satana sa fie
printre Ingerii lui Dumnezeu?
Insa acolo, in cartea Iov, nu e vorba de un consiliu ceresc,
la care, sa fi participat §i Satana.
184
Sarmanul Iov: era atat de bolnav §i atat de plapand! Dar,
in Iov 19, el spune: „§tiu ca Mantuitorul meu e viu!". Taina lui
Iov e mare. E taina Dreptului suferind!
Aici se vede diferen^a: „Dumnezeu incearca [pe om,
pentru ca sa il clarifice, sa il lamureasca interior n.n.], pe cand
diavolul ispite§te [ca sa il omoare pe om n.n.]!".
Incercarile lui Dumnezeu ne consolideazd §i nu ne
dardmal Dumnezeu este numai Da, numai Aminl Pe cand
faptura este §i Da §i Nu. De mine depinde sa spun Da sau Nu,
adica sa aleg.
Virtus, vir = barbate.
Mi-a pus cineva intrebarea: cum raspunde un om
schizofren in fat.a lui Dumnezeu? Insa „Dumnezeu nu comunica
cu suprafa^a, ci cu adancul din noi". Adancul se treze§te,
adancul din noi. . . §i el desparte.
3 . Biserica: por^ile Iadului nu o vor birui.
Dumnezeu a facut „trupescul nostru". „Sufletul nostru e
haric".
Crea|ia nu poate produce sufletul omului iar sufletul nu
este o functie a creierului.
Constiinia nu e produsul ci cauza creierului, a spus un
laureat al premiului Nobel .
Omul e unic. „Fiecare om e un unic": o expresie care ii
placea foarte mult.
Omul e unic §i unificator. Amprentele digitale ale omului
sunt unice. Sufletul nostru e unic §i unificator. Iar sufletul cere o
viziune unitara §i totalizatoare a lumii.
Eu cred ca a sosit vremea ca teologii sa stea la masa cu
,••868
savan^n .
Majoritatea bolilor psihice se nasc din contradic^ii
launtrice. Cel care a facut bomba atomica 869 a spus la un
moment dat: „Pacatul a intrat in §tiin^a".
„mici excursuri".
Pe Tabor li s-a spus ca Fiul Omului va muri. Ii pregatea
pentru Crucea §i Invierea Lui.
Vorbele as tea ne zguduie, ne deruteazdl, Ii spune Petru,
atunci cand Ii spune sa nu Ii fie Lui acestea....Dar Hristos ii
spune ca cuvintele lui nu sunt de la Dumnezeu.
Satan = vrajma§.
867 Nu stim la cine se refera.
868 Si noi credem, cu multa tarie, acest lucru.
869 Nu stim la cine se refera.
185
Avea programe predicatoriale vaste Parintele Constantin.
El predica mult mai vast decat puteau sa suporte credincio§ii
sai. I^i obosea mintea cu atatea minuni, cu atata teologie
colosala.
„Moisi si Hie"
Crucea §i Invierea Lui.
Filosofiile apusene s-au nascut din dorin^a de a comunica
cu Dumnezeu, pentru ca acolo, in Occident, nu se vorbea de
vederea luminii divine §i de un contact direct cu slava lui
Dumnezeu, cu Dumnezeul eel viu.
Sfanta Treime Se reveleaza.
VT §i NT se intalnesc pe Tabor.
Lumina Invierii straluce§te anticipativ pe Tabor.
„Inve§nice§te clipa, Doamne!", cerea, cu alte cuvinte
Petru pe Tabor.
Dumnezeu i-a dat lui Petru pe Tabor „clipa eternita^ii".
Mantuitorul trebuie sa coboare la copilul bolnav iar Petru II
vroia numai pentru El. „Taborul e o marturie a veacului 870 , a
luminii eterne, inca de aici".
Adam a murit cand a pacatuit §i n-a murit. A murit atunci
cu sufletul §i mai apoi cu trupul. Moartea a inceput mai intai in
suflet.
„Moartea in pacat e o nemurire agonizanta".
Exista o inviere spirituals §i o alta a trupurilor.
„Aici primim arvuna invierii".
on i
Tolstoi spunea: „tribunalul ' lui Dumnezeu e cugetul
tau".
„Dupa ce m-am spovedit, parca zburam", spunea cineva.
Exista doua mor^i §i doua invieri.
Vocafia pascala afapturii: a treia fila video de 3.05.24
minute.
Am ascultat numai 31.00 minute in timp ce am mancat de
pranz. Mi-am luat notice dupa.
Prima zi a lumii e primul Pa§ti: e trecerea de la nefiin^a la
fiin^a.
In Treime estre un etern Pa§ti.
Sacrifwiu inseamna a face sfdnt, a sfm^i.
870 Ce va sa fie.
871
Locul unde te judeca Dumnezeu e constiinta ta.
186
Iubirea e mereu un Pa§ti, o trecere de la tine la altul, o
asumare a altuia.
187
Danion Vasile §i mdrturisirea credinfei
Drd. Danion Vasile 872
873
mormant .
Interviu de la Radio Reintregirea; 36: 06 minute.
Sfantul Iustin Popovici a avut lumina dumnezeiasca la
-874
Ecumenismul = panerezia moderna
„repere de orientare"
Ortodoxia a rezistat prin Marturisitori.
Sfantul Grigorie Palama a fost un puternic luptator
impotriva ereziei.
Erezia, din ea, am gustat. Daca iube§ti pe eretici, le spui
adevarul!
Sfantul Ilarion Troitid 875 spunea: Hristos nu a venit sa
aduca o noua invafatura ci sa indumnezeiasca omul.
„Erezia e rupere de adevar".
S-a indragostit de dogmele Bisericii citind Dogmatica
Parintelui Staniloae.
„ne imparta^im din adevar"
„Nu e mantuitoare amestecarea adevarului cu minciuna".
Diavolul aduce argumente rationale prin care pune la indoiala
inva^atura Bisericii. N-ai cum sa-L min^i pe Dumnezeu!
Cand crezi nu te temi de nimic.
72 Aici e blogul sau: http://www.danionvasile.ro/blog/. Articolul de fata a fost editat la
nivel online pe data de 2 noiembrie 2007.
873 Adica cineva a vazut o vedenie la mormantul Sfantului Iustin Popovici.
De aici puteti downloada una dintre cartile sale, in traducere romaneasca:
http://www.scribd.com/doc/2575976/Sfantul-Justin-Popovici-Omul-si-Dumnezeul-Om-
Abisurile-si-culmile-filozofiei.
874 Numai ca Danion Vasile a preluat formula Sfantului Iustin, fara nuantele de rigoare si
a extremizat-o in luarile sale de pozitie de la nivel public.
75 Gasiti aici una dintre icoanele sale: http://colectieicoane.blogspot.com/2009/10/sf-
noul-mucenic-ilarion-troitki.html.
188
Pr. Iulian de la Prodromu 876 : calea Bisericii inseamna sa
fiiprigonit .
„Daca nu riscam nu ca§tigam nimic".
Repere creatine. Ele exista chiar daca nu le vedem. Avem
Avem astazi „o libertate murdara".
Judecata societa^ii e un drum al pieirii.
§irul Sfin^ilor nu se va taia pana la sfar§itul lumii. Vedem
in Biserica o contiuitate a sfmfeniei extraordinary.
Mdntuire inseamna sfinfenie.
„Rugaciunea e piatra de temelie a vie^ii duhovnice§ti".
Trebuie sa ne gasim un duhovnic iscusit. Superman e
duhovnicul meu. Duhovnicul moare pentru ucenicii sai. Trebuie
sa te ridici din fiecare cadere.
Exista o sete nebuna de a citi vie^ile Sfm^ilor ca pe un
roman. Trebuie sa dore§ti sa traie§ti la nivelul tau! Hristos e in
noi §i vrea sa fim altfel.
Fara un cretinism triumfal!
Ne-a distrus privitul la televizor.
Mi-e greu de multe ori.
Cere sa fie pomenit in rugaciune de catre ascultatori.
Danion se pierde de multe ori in entuziasmul sau, da
semne de neaten^ie. . .de prindere cu totul in discu^ie.
Vorbe§te pasional, cu accente dramatice, ilustreaza mult,
citeaza asemenea...dar nu da semne de noutate teologica, de
studiu asiduu, ci numai de citiri fragmentare, disparate,
u§oare. . .eel mai adesea.
Insa, pentru ca vizeaza un public sub-mediu §i mediu in
cuno§tin^e teologice §i experien^a. . .are multa priza la segmentul
tanar de ascultatori... pentru ca vine cu un limbaj simplu, direct,
percutant pentru oamenii, care nu au nevoie de delicateturi
lingvistice...
Am intalnit tineri, mai ales tinere care 1-au citit [§i noi 1-
am citit, nu e nicio problema!]...§i i-am intrebat in ce constd
entuziasmul lor.
§i mi-au spus ca stie sa vorbeasca pe placul lor, pe
gdndul lor... Insa doreau sa imi spuna, cu alte cuvinte, ca
limbajul sau e foarte apropiat de eel al revistelor tinere§ti pe
care ei le citisera, le citesc...§i nu le face mari probleme in a-1
in^elege...
876 Cu care vorbitorul nostru a facut un interviu-carte. Poate fi downloadata de aici:
http://www.danionvasile.ro/carte.php?id=l.
77 Insa e o mare diferenta intre a fi prigonit la propriu, prin inchisoare, pierderea locului
de munca, raniri corporale etc. si alta e...sa te crezi prigonit, din cauza ca cineva iti
contrazice elanurile extremiste.
189
Daca parintele Savatie 878 ca§tigase un segment de cititori,
care priza la imbinarea culturii cu viaia duhovniceasca §i la
traseul sau interior uluitor de rapid, pe deplin providentiat, spre
Ortodoxie, Danion se adreseaza unui segment de cititori, care
imbina in a§tepatarile sale comunul §i senzafionalul
postmodernitatii cu mirenismul eclesial, cu o participare a
tinerilor la viat.a Bisericii §i care sunt incantati de exotismul
vietii lui Danion, care, ca fost yoghin, incita la o anume pliere
pe problematica sa.
O alta fila audio, de 37: 16 minute.
Biserica e divino-umana.
„Homosexualitatea e calea spre lad".
Vorbe§te despre doctoratul sau pe care §i-l face in Grecia.
Cre§tinii ortodoc§i sunt smintiti de marile scandaluri din
Biserica. Era vorba de un grup de episcopi greci, depu§i din
treapta, in acele zile.
Oamenii cad in pacat pentru ca noi nu traim sfant.
Biserica produce §i sminteala.
Care sunt marile convertiri ale momentului? Madonna s-a
apucat de Cabala 879 , Richard Gere 880 e adepatul credin^elor
orientale...Prin^ul Charles 881 insa...se indreapta spre Ortodoxie,
dar mass-media indreapta camera in alta parte.
Mass-media propovaduie§te impotriva lui Hristos.
Despre marturii din Africa §i de la mahomedani.
Hristos ne cheama la o marturisire jertfelnica.
Minunile apostolice din Zair, ale Sfantului Cosma.
„Oricine cauta mantuirea o poate afla in Biserica".
Numai harul lui Dumnezeu poate birui paganismul.
„dracul-vrajitor"
„Trebuie sa alegi intre banuf §i Hristos".
„Hristos vine sa vindece".
5/5 Bastovoi.
79 Imagini de la vizita sa in Israel: http://www.pbase.com/yalop/inbox.
880 Richard Tiffany Gere: http://ro.wikipedia.org/wiki/Richard_Gere.
881 Prinjul Charles de Wales (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor):
http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles,_Prin%C5%A3_de_Wales.
Despre relatia sa cu Romania, un articol in Cotidianul:
http://www.cotidianul.ro/printul_charles_transilvania_este_probabil_in_sangele_meu-
45391.html si doua file video, aici: http://www.youtube.com/watch?v=pNdotJPVFnU si
aici: http://www.youtube.com/watch?v=kMTAD8MCiTk.
190
Arhimandritul Meletie face rugaciune pentru a birui
puterea draceasca a pastorului protestant. N-a putut face minuni
false pentru ca ortodoc§ii s-au rugat in Biserica. Insu§i Hristos a
stat impotriva pastorului protestant. Descrie o minune care s-a
intamplat intr-o ^ara africana.
Am ascultat... doar pana la 15: 22 minute.
Cred ca s-a format un orizont de a§teptare prea ingust al
oamenilor de la conferen^iarii Bisericii noastre romane.
Vorbim despre morala, despre derapaje, despre
evolutionism, despre homosexualitate, despre UE, despre
comunism §i Sfin^i Mucenici, despre ecumenism §i erezie...dar
pierdem din vedere tabloul total al vie^ii §i al teologiei Bisericii.
Cand propovaduim §i despre dogmele Bisericii, despre
via^a duhovniceasca a Bisericii, despre via^a liturgica, despre
teologia icoanelor, despre Sfintele Moa§te, despre vie^ile
Sfin^ilor, despre acrivica munca a Sfin^ilor cu limbile straine, cu
§tiin^a, cu filosofia, cu cultura, cu via^a de sfinjenie?
Cand ii ducem pe oameni direct in nauntrul rugaciunii
isihaste, a teologiei pnevmatice a Sfhnilor, in miezul modului
de a fifiinfe teologicel
Da, se cauta conferin^e §i car^i u§oare, articole
frugale. . .pentru ca sa nu munce§ti prea mult larealizarea lor.
Dar acestea nu ^in la nesfar§it. Nu ne tine de foame...
Teologia Bisericii e eel mai serios lucru cu putin^a §i
trebuie discutate ultraserios problemele adanci ale teologiei si
ale vietii noastre ortodoxe si nu partizan si nu extremist.
Cred ca marram prea mult pe futilitate, pe u^urin^e
verbale. . ..lucruri care o sa ne coste.
191
Introducerile „critice" la operele Sfdntului
Simeon Noul Teolog din SC
Sf. Simeon Noul Teolog, Parintele nostru si stdlpul
Bisericii si Parintele Sau, Sfdntul Simeon Evlaviosul
SC. 96, vol. 1, Cateheze 1-5. Vol. editat in 1963.
Introducerea este a arhiepiscopului ortodox Vasile
Krivocheine.
Catehezele reprezinta „via{a interioara §i experien^a
009
duhovniceasca din inima noastra" .
Ele sunt „o veritabila autobiografie misticd, unica intre
toate genurile literare ale literaturii bizantine crestine" .
Idem, p. 15.
Ibidem.
192
Sf. Nichita, crede autorul nostru, „a diminuat elementul
QQA
dramatic din dezvoltarea duhovniceasca a lui Simeon" .
Nichita „a slabit originalitatea personalitatii sale, a vrut sa
QOC
faca o icoana asemenea tuturor celorlalti Sfinti" .
Sf. Simeon Noul Teolog se na§te in 949 in Galatia
oor
Paflagoniei din Asia Mica .
Viat.a sa coincide cu domnia lui Vasile II
Bulgaroctonul 887 [976-1025] 888 .
Studiaza in Constantinopol. Unchiul sau se numea
Vasile 889 .
Vorbe§te despre tinere^ea sa in Cat. 22, 22-27 89 °; in
Mulfumire 2, 6-35; mMulfumire 1, 72-78 si 1, 78-80 891 .
Intalnirea sa cu opera Sf. Marcu Ascetul .
Cat. 22 e vazuta de autorul nostru drept o catehezd
confesiva, adica 21-22 §i 1, 2 Euharistia.
Introducerea e caracteristica arhiepiscopului Vasile,
pentru ca el da citatii extinse din opera Sf. Simeon, ca §i in
cartea dedicata acestuia, pe care o avem §i in romana.
Manastirea Sf. Mamas e in vecinatatea Studionului. Sf.
Mamas si Sf. Vasilicos au fost sarbatorrfi aici, in mod initial, la
2 septembrie, apoi la 30 iulie 893 .
Xerocercos sau Xylocercos e astazi Belgrad Kapou 894 .
M. Christou a avansat adormirea Sf. Simeon la anul 1037,
pe cand I. Hausherr in 1022 895 .
Conflictul cu §tefan, fost al Nicomidiei: 1003-1010 §i
ajunge la Sfanta Marina intre 1009-1022 .
Karl Holl, Enthusiasmus and Bussgewalt beim
griechischen Monchium, Eine Studiez zu Symeon dem Neuen
Theologen, Leipzig, 1898.
Paul Maas, Aus de Poesie des Mystikers Symeon
(Beitrage zur Geschichte des Christlichen Altertums zbd der
884 Idem, p. 16.
85 Ibidem. Noi credem ca Sfantul Nichita Stithatul a dat o viaja a Sfantului Simeon Noul
Teolog, intr-o maniera personala, fara a eradica vreo alta abordare. El a spus viziunea sa
despre el, despre Parintele sau, care nu trebuie sa insemne o evidenfiere rafionalista,
distanta si absolutista a Sfantului Simeon.
886 Idem, p. 17.
887 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_al_II-lea_Bulgaroctonul.
888 Ibidem.
889 Ibidem.
890 Idem, p. 18, n. 2.
891 Idem, p. 18, n. 3, 4 si 5.
892 Idem, p. 19-20.
893 Idem, p. 32, n. 2.
894 Idem, p. 32-33.
895 Idem, p. 55, n. 1.
896 Idem, p. 58.
193
Byzantinischen Literatur), Festgabe Albert Ehrhard, Bonn,
1922.
Catehezele au fost scrise intre 980-1005 §i, mai precis,
intre 995-998 897 .
In Cateheza 4, Sf. Simeon Evlaviosul e adormit deja, pe
cand Cateheza a 10-a e scrisa la maturitate .
Concordan^a: ed. Zagoraios §i opera Sf. Simeon NT 899 .
PG. 120, Catehezele 900 .
Cateheza a doua 901 vorbe§te despre spiritualitatea
hristocentrica a Sf. Simeon.
SC nr. 104, vol. 2, Cateheze 6-22, editat in 1964.
Introducerea tot de arhiep. Vasile Krivocheine. O
introducere nesimnificativa.
SC nr. 133, vol. 3, Cateheze 23-34, ed. 1965.
Tot a arhiepiscopului Vasile; nesemnificativa...numai ca,
la final, avem un indice scriptural foarte important, cu textele
scripturale simeoniene citate in Cateheze 902 .
Avem la p. 382 un alt indice interesant, indice de texte
colaterale.
Al treilea indice interesant al car^ii este acela de nume .
SC, nr. 122, Tratate teologice §i etice, torn. I, 1-3
teologice §i 1-3 etice, ed. in 1966 de Jean Darrouzes.
Nu §tim, din viafa scrisa de Sf. Nichita, cand a scris Sf.
Simeon, in mod precis, tratatele teologice §i etice 904 .
897 Idem, p. 165.
898 Idem, p. 166.
899 Idem, p. 191-192.
900 Idem, p. 194-199.
901 Idem, p. 246-247, n. 1.
902 Idem, p. 359.
903 Idem, p. 384 sq.
904 Idem, p. 7.
194
Cf. n. 2, p. 7, editorul francez estimeaza compunerea
acestor tratate intre 1000 si 1009. Aceeasi idee si in p. 8.
El apara teologia mistica 905 .
Dupa Sf. Nichita ostilita^ile impotriva lui Simeon au
inceput in 1003 si s-au terminat prin exilarea sa in 1009. Iar, in
1005, el i§i da demisia din stare^ie in favoarea ucenicului sau, a
Sf. Arsenie 906 .
In acea perioada, Sf. Simeon scrisese Capitolele, o
lucrare in versuri care il viza pe §tefan, fost al Nicomidiei,
Prima apologie si doua scrisori din cele ramase posterita^ii, cf.
Viafa, p. 97, 107, 131, 132-134, din ed. I. Hausherr 907 .
In timpul exilului sau si dupa reabilitarea sa, Sf. Simeon
scrie A doua apologie, care a fost citita in sinodul
constantinopolitan si in prezen^a patriarhului 908 .
Dupa reabilitarea si stabilirea lui la Sf. Marina, compune
Imne, cf. Viafi, p. 145, Idem ed. cit. ant. 909 .
Piese importante din Imne au fost compuse inainte de
1009, adica din perioada scrierii Tratatelor teologice §i etice 910 .
Cu toate ca Sf. Nichita 1-a denumit pe Sf. Simeon
dypoqiaTCK;, cf. Viafa, p. 186 [130, 10] 911 , cu toate acestea, Sf.
Simeon se dovedeste un perfect cunoscator al Scripturii, mai
Q 1 9
ales al Evangheliilor si al Epistolelor pauline .
Maniera sa de acumulare teologica nu e livresca si nici
§tiin}ifica .
Cunostea, in mare parte, pe Sfin^ii Paring si pe Sfin^i, si
avea o bogata cunoastere dobandita prin rugaciune si
contemplate, sub ingrijirea Sfantului sau Parinte, Sf. Simeon
Evlaviosul 914 .
Acuza^ia de mesalianism la adresa Sf. Simeon nu are
funadamente reale 915 .
Autorul, ca si al^i de§tepfi, neaga faptul ca Sfantul
Macarie eel Mare este autorul dumnezeiestilor sale Cuvinte
905 Idem, p. 8.
906 Idem, p. 9.
907 Idem, p. 9, n. 2.
908 Idem, p. 9.
909 Idem, p. 9, n. 4.
910 Idem, p. 10,1.
911 Idem, p. 23, n. 3.
912 Idem, p. 23.
913 Ibidem.
914 Ibidem.
915 Idem, p. 26. Pentru noi ea e fantasmagorica cu totul. E o rautate venita din partea unor
oameni, care nu avusesera habar de vederile dumnezeie§ti, dar doreau sa fie teologi cu tot
dinadinsul.
195
mistice, pe care noi le avem in vreo doua, trei edrfii in
a -916
romana .
E o moda, demonica la culme, sa ii negi pe Sfhni, sa le
spui cum ar fi trebuit sa fie, cand ei sunt luminile lui Dumnezeu
iar noi, ni§te biete paia^e.
Tratatele teologice ale Sf. Simeon, in ceea ce prive§te
stilul lor, sunt pentru autorul romano-catolic doar ni§te mostre
de „jargoane teologice, cu repetrfii penibile, cu marturisiri ale
pacatelor, cu ra^ionamente slabe, care nu dovedesc nimic" 917 .
Adica sa stam §i sa ne uimim de cat de critic a fost marele
editor francez...care nu a vazut in Sf. Simeon nimic
de§tept. . .dar i-a dedicat vreo 6 edi^ii critice.
Satanism pe fa^a! Nedisimulat...in edrfii critice, mai
degraba negaiioniste.
Continuam: „E1 nu se simte bine in cadrul teologiei
Q 1 Q
speculative §i acest lucru se resimte in cuvintele sale"" .
Simeon facea prea pu^in caz de retorica 919 .
Vocabularul sau e, in mare parte, biblic §i, mai ales, nou-
testamentar 920 .
Neglijeaza inielesul literal pentru accepiiuni personale .
El dezvolta viziuni particulare .
„...nu vrem sa spunem ca are mania comparator
referitoare la fericire" . Este execrabil modul cum e prezentat
aici Sf. Simeon.
Are, spune autorul, care pare venit dintr-o jungla a
in^elegerii vie^ii duhovnice§ti: „imagina^ie poetica §i
contemplativa", care nu exclude realismul 924 .
Autorul spune ca Sf. Simeon neglijeaza imaginile
tradi^ionale, inseparabile de limbajul mistic, ca lumina, soarele,
marea §i include alte elemente .
Insa face comparable cu basileul pe tronul sau, cu
me§te§ugarul care face vase etc. 926 .
916 De aici puteti downloada: http://arhiva-
ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28PSB%203
4%29%20Sfantul%20Macarie%20Egipteanul%20-%20Omilii%20duhovnicesti.pdf.
917 Idem, p. 71.
918 Ibidem.
919 Idem, p. 72.
920 Idem, p. 74.
921 Ibidem.
922 Ibidem.
923 Ibidem.
924 Idem, p. 75. Adica sa privim de unde invatam mefistotelismul teologic sau demonismul
interpretarilor teologicel
925 Ibidem.
926 Idem, p. 75-76.
196
097
Limba folosita de Simeon e limba epocii sale .
Adica am in^eles de ne-am omorat!...
SC, nr. 129, vol. 2, Tratate teologice §i etice, ed. 1967.
Tot de Darrouzes. Nimic important in introducerea sa.
Indexul scriptural la p. 461-474.
Indexul autorilor cita^i, p. 475-476.
Index de nume proprii: p. 477-480.
Indice grecesc analitic, p. 481-517.
Erata, p. 518-519: e o surpriza a editiilor critice inchinate
Sfantului Simeon. Credeam ca ei nu...gresesc niciodata.
SC, nr. 156, Imne, 1-15, vol. 1, text de Johannes Koder,
ed. 1969.
Koder a avut ca teza de doctorat Istoria Imnelor Sf.
Simeon 928 .
J. Paramelle spune ca Imnele „au un farmec monoton §i
un ritm slab" 929 .
Adica dam din lac in pu\ cu comentatorii no§tri! Nu am
gasit nicio subliniere corecta, viguroasa, generoasa in
introducerile astea extrem de necritice, extrem de necorecte.
Daca te apuci sa faci o edrfie critica §i ajungi pana la
urma la concluzia, ca autorul pe care 1-ai editat, dupa ani de
munca textuala e un tembel, e un natang...inseamna ca ti-ai
gre§it §i autorul §i cartea.
In introducerea protestantului Koder, binein^eles, ca Sf.
Dionisie Areopagitul e bagat la pseudo 930 , unde el nu a fost §i
nu va fi niciodata in Biserica lui Dumnezeu.
Sf. Simeon are 58 de Imne §i 10.700 de versuri 931 , in cele
trei volume critice din SC.
Edi^ia Zagoraios [Z] „nu e critica, nici completa §i nu
raspunde, in mare parte"... cu alte manuscrise de la Sf. Munte
Athos 932 .
927 Idem, p. 76.
928 Idem, p. 7.
929 Idem, p. 10.
930 Idem, p. 19.
931 Ibidem.
197
Cine §tie cat e de adevarat sau de fals acest enunj?!
Edrfia Z., spune autorul protestant, a omis Imnele 10, 15,
21 §i 53 .
J. Pontanus a tradus 38 de Imne, cf. PG 120, 321-688 §i
709-712 934 .
Pontanus a tradus un mass, mediocru §i a scos pasajele
care i s-au parut §ocante [?!] din Imnele simeoniene . Un alt
baiat pudic la culme, cand e vorba sa spuna adevarul!
M. Lot-Borodine, Hymnes et discours, in Vie Spirituelle,
t-.XXVII-XXXVIII, 1931.
Nu s-au pastrat scoliile la Imne .
Nu se poate preciza prea bine data alcatuirii Imnelor .
Insa Imnul 21 e datat in jurul lui 1003 . Imnul 7 e scris
la pu^in dupa adormirea Sf. Simeon Evalaviosul 939 . La fel §i
Imnul 37, pentru ca deplange moartea Parintelui sau 940 . La fel
Imnul 10 941 .
In perioada egumenatului, Koder situeaza Imnele 19, 14
[la finele egumenatului] §i in 1005: Imnele 15, 43, 46. Imnul 43
e din timpul revoltei de la manastire [995-998].
Imnul 56 e in relate directa cu Sf. Simeon Evlaviosul, dar
el a adormit 942 . Imne in care i§i prezinta via^a §i evenimente
decisive: 2, 43; 14, 30; 18, 12-55*; 22, 119 943 .
Evenimente de dupa adormirea Parintelui sau [986-987]:
Imnul 10 si 37 944 .
Despre exlilul sau in 4, 93 945 , lucru care permite datarea
Imnului 4 dupa anul 1009 946 . Imnul 5 e dupa 980, cand el devine
preot §i inainte de adormirea Sf. Simeon Evlaviosul
[986/987] 947 .
Tablou liric: Imnele 10 §i 57, marea polemica: Imnul 21,
apel la credincio§i: 7m«w/ 58 948 .
932 Idem, p. 20.
933 Ibidem.
934 Idem, p. 22, 5.
935 Idem, p. 22.
936 Idem, p. 68.
937 Idem, p. 74.
938 Idem, p. 75.
939 Ibidem.
940 Ibidem.
941 Ibidem.
942 Idem, p. 76.
943 Ibidem.
944 Ibidem.
945 Ibidem.
946 Ibidem.
947 Idem, p. 77.
948 Idem, p. 78.
198
El explica simplu, spune autorul 949 , lucru pe care nu il
admit in niciun fel. Ceea ce lui i se pare simplu mie mi se pare
de-o sfintenie §i de-o greutate inimaginabile.
Pentru ca ce spune Simeon nu sunt povesti pe care le po^i
inva^a pe de rost, ci sunt vedenii dumnezeiesti, pe care le ai
numai dupa ce te cunLfe§ti de patimi. Ca le spui mai concis, ca
le spui in 10 car^i: nu asta conteaza! Conteaza ca, mai intai sa le
aL.si apoi sa scrii despre ele.
Comentatorii no§tri se uita la limbaj, la forme poetice,
baga totul in normalitatea unui cap, care sta la masa de scris,
intr-o mare biblioteca §i crede ca Imnele §i intreaga opera a
Dumnezeiescului Simeon a fost scrisa la caldurica.
Nu, frate Koder, a fost scrisa la frig, cu multe privatum §i
cu o mare sfintenie! Ceea ce dumneata nu ai deloc. . .
Imne dialogice in cea mai mare parte a lor: 15, 17, 18, 22,
23, 53, 58 950 .
El nu recurge la cuvinte rare sau desuete 951 §i nici la
forme analogice .
Autorul, ca sa fie pu^in filolog, spune ca se remarca la Sf.
Simeon o totala confuzie intre forma de viitor a verbului §i
subjonctivul aorist §i ca, incerca tot timpul sa construiasca
viitorul regulat al verbelor neregulate , adica era paradoxal
rau pentru Koder.
Deci, ce face Sfantul nostra pentru Koder? Incurca
viitorul cu trecutul medio-pasiv, uitand ca formulele profetice
vechitestamentare, de unde e aceasta moda in limbajul
duhovnicesc ortodox, spune despre o profile de viitor ca s-a
intamplat deja.
Adica, vorbim profetic, vorbim despre viitor §i n-o sa
punem forma: se va intdmpla, vorbim de profe^ie la trecut, ca §i
cand s-arfi intamplat deja.
§i iara§i, de ce ar fi vrut Sfantul Simeon sa reguleze
formele neregulate ale verbelor, decat pentru a exprima
subtilita^i teologice, care lui Koder ii scapa cu totul?
949 Ibidem.
950 Ibidem.
951 Idem, p. 79. Un lucru bun si pentru astazi si pentru totdeauna: sa scrii in mod explicit
si pe intelesul contemporanilor.
952 Ibidem.
953 Idem, p. 80.
199
Tree peste Imne vol. 2, §i merg la Imne III, SC 196, 41-
58, ed. 1973, la care au lucrat Koder, Paramelle §i L. Neyrand.
Nimic la introducere.
La spatele car^ii: index scriptural, p. 313-328.
Indice de nume: p. 329-330.
Indice la cuv. grece§ti: p. 331-329: eel mai mare index
realizat la edrfiile simeoniene.
Indice de autori cita^i la note, p. 393-394.
Paralela cu inceputul Imnelor, p. 395-396.
Concordan^a Imnelor intre textul actual, Pontanus din PG
§i Zagoraios [Z], p. 397-398. ..§i intre Zagoraios §i Codici la
final
Decep^ie totala!
O scriitura hatra 954 , fara personalitate...dupa o munca
imensa de catalogare, traducere §i editare a textelor simeoniene!
Atata rautate varsata asupra unui om, cu care au stat de
vorba zile intregi, prin textele lor §i...nu 1-au auzit deloc, nu s-
au indragostit deloc de el, cand inima mea 1-a citit doar §i e
plina de iubirea §i frumusetea lui!
Adica niciun sentiment, nicio noble^e, nicio gentile^e.
Tragi cu mitraliera §i atat! Cam a§a se inva^a sa scrii
critic...
Mai degraba critica asta §tiin^ifica vine tocmai din
murdaria interioara a interpreter neavenrfi, care nu vor sa se
sfm^easca apropiindu-se de Sfnui, ci sa-§i bata joe de ei.
954
Cu sensul de: rautacioasa, neserioasa, duplicitara.
200
Ultimele insemndri ale Sfdntului loan de
Kronstadt in tdlmdcirea lui Adrian Tanasescu
Sf. loan de Kronstadt, Ultimele insemnari, trad, din lb. ru.
de Adrian si Xenia Tanasescu- Vlas, Ed. Sofia si Cartea
Ortodoxa, Bucuresti, 2006, 127p. , format mic, pe care il prinzi
in mana. Cartea e cf. ed. Lodia, Moscova, 2003 955 .
Carte dupa insuflarea harului pe care a avut-o: cuvant
prefa^ator.
§iretenia vrajmasilor Bisericii: „Pune-le capat: sa moara
odata cu acesti oameni toata nazuin^a lor cea vicleana!" 956 .
siretenia, tulburarea : cuvinte care exprima alegerea
autorului, modul in care el discerne sensurile cuvintelor.
La un moment dat i-am spus lui Adrian ca el
personalizeaza textele, ca il simji cum traduce, in cefel traduce
si ca acesta e un lucru bun.
Daca nu personalizezi textele pe care le traduci, ele nu
tree prin tine cu adevarat ci numai prin cunoasterea ta periferica.
Despre indracirea lumii noastre 959 .
„munte ale necredin^ei" 960
957
958
Articol editat la nivel online pe data de 7 noiembrie 2007.
' Idem, p. 7.
Ibidem.
Intr-o anume perioada i-am fost prieten si duhovnic traducatorului nostru, atat lui, cat
si intregii sale familii, de aici intimitatea cu sine.
' 59 Idem, p. 8.
201
Slujirea cu evlavie in fat.a oamenilor 961 .
Sfantul loan, Parintele nostru, insista pe nejudecarea
oamenilor, indiferent daca sunt vii sau morti 962 .
Despre cunoa§terea stricaciunii oamenilor de catre
duhovnici: „Noi, preotii duhovnici, §tim acest lucru mai bine
i a, • • ,,963
decat oncme
„Nu este necuviin^a pacatoasa §i uraciune a pacatului in
care sa nu cada omul" 964 .
Despre izbavirea de sporirea diavoleasca in noi 965 .
Despre cum sa te comporti fatl de conducatorii biserice§ti
§i lume§ti, care pacatuiesc §i care ne-ar sminti la o adica.
R: „Daca \am\ sau orice carmuire indeob§te, fie ea
lumeasca sau duhovniceasca, gre§esc in multe privint.e §i calca
legea din slabiciune sau din lipsa de caracter, nu ii dispre^ui, nu
ii defaima, ci roaga-te Domnului" 966 .
El S-a intrupat de dragul nostru 967 .
„pacatul lesnicios" 968
Ferice§te, Dumnezeiescul loan, pe eel care s-a intarit fara
clintire in Dumnezeu 969 .
Lui Adrian ii place cuvantul noima. II repeta de multe ori,
apare §i in p. 16, §i e vorba de infeles, de sens, de telos, de
esent.a lucrurilor.
Samavolnicia cuibaririi in noi a patimilor 970 . Patima intra
in fortl §i ea ne ocupa.
„Eu vreau via^a adevarata, dumnezeiasca, proprie fiin^ei
zidite dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu, Dumnezeul
meu!" 971 . §i eu, Preadumnezeiescule!
„uria§a nebunie de bunavoie" 97
Q-7T
lume preacurvara §i pacatoasa, hraparet,
„prosteasca, obraznica visare §i trufie de a fi deopotriva
cu Dumnezeu" 974
960 Ibidem.
961 Idem, p. 9.
962 Idem, p. 10.
963 Ibidem.
964 Ibidem.
965 Idem, p. 11.
966 Idem, p. 12.
967 Idem, p. 13.
968 Idem, p. 14. Care se face foarte usor.
969 Idem, p. 15.
970 Idem, p. 17.
971 Idem, p. 18.
72 Ibidem. E vorba de pacat, de patima.
973 Idem, p. 20.
974 Idem, p. 22.
202
„Daca m-ar parasi bunatatea lui Dumnezeu, as. ramane
Q-7C
om vechi, cu totul in pacate" . A§a este!/
Preotul in posturi 976 .
Dumnezeu §i crea^ia Sa 977 .
„Toti i§i lauda credin^a ca fiind dreapta, dar <irep? nu este
eel care se lauda, ci eel pe care il lauda Dumnezeu" 978 .
§i Dumnezeu I§i lauda Sfin^ii facand din trupul lor mort
un trup care miroase a mir, care face minuni, vindeca neputin^e
§i emana multa dragoste, caldura duhovniceasca.
Daca cadavrul ramane cadavru, Sfintele Moa§te devin
frumuse^i, care emana via^a §i bucurie.
Cine se lauda cu Sfin^i sa ne arate moa§tele lor! Daca
cadavrul lui Luther miroase frumos, atunci ne vom ruga
lui. . .Dar miroase. ..frumos?!
„Cand credin^a noastra in Sfintele icoane §i Biserica este
de acest fel, oare voi, ereticii luptatori impotriva Icoanelor, ve^i
arunca in ele cu piatra osandirii clevetitoare? Noi avem
dreptate, iar voi sunte^i nedrep^i §i mincino§i" 979 .
In gura Sf. loan aceste cuvinte suna autentic, pentru ca el
§tie ce spune. Dar, daca un cre§tin al nostru, preia aceste cuvinte
§i are un discurs de acest gen, oriunde §i oricand, e patetic.
Eram la un moment data intr-o librarie ortodoxa §i vine o
doamna ortodoxa §i il intreaba pe librar, daca are cartea nu §tiu
care, pentru ca ea „este hrana pentru suflet".
A sunat ca nuca in perete cererea ei!
Cartea era, cu adevarat, o hrana pentru suflet. Insa, daca
preiei o expresie citita, care nu se integreaza la momentul
potrivit in discursul tau, care nu e nici pe departe unul patristic,
unul al unui om profund duhovnicesc, nu faci decat sa pari fals.
Adica falsificam cuvintele Sfnuilor, cand le folosim cand
nu trebuie, cum nu trebuie §i, mai ales, ca sa fim pedan^i.
Cum sa sune bine o expresie luata dintr-un panegiric
mortuar, la o predica la Cununie? Sau, cum sa sune bine un
neologism, preluat urechist, intr-un context lingvistic plin de
normalita^i plate?
Daca ii spui prietenului tau: „Am nevoie de tine acum.
Sunt intr-o situate disperata...Nu mai am bani ca sa platesc
intretinerea §i trebuie sa ma ajuti"... mesajul e curat, e disperat,
e credibil.
975 Idem, p. 24.
976 Idem, p. 24-25.
977 Idem, p. 25-26.
978 Idem, p. 28.
979 Idem, p. 32.
203
Dar daca i-ai spune: „Te rog, la modul impardonabil...sa
urgentezi venirea ta la mine, pentru ca sunt intr-o situate riscant
de neprevazuta", nu ai nicio credibilitate, pentru ca pedanteria
are locul ei iar disperarea cere imediatete.
gramme 980
QQ 1
Maica ta duhovniceasca: Biserica .
„trebuie sa traie§ti in chip prevazator, sa gande§ti §i sa
sim^i in chip sanatos" 982 Trebuie sa ai perspective §i sa sim^i
autentic gesturile §i cuvintele tale.
sufletul = adevarata noastra boga^ie
Sfm^ii sunt „minti cere§ti" 984 .
nor
aplecarea spre patima
„putoarea pacatului" 986
Mt. 16, 18 e talcuit gre§it de catreteologia romano-
catolica, pe el stabilindu-se atat primatul cat §i succesiunea
petrina cat §i infailibilitatea papala: toate ni§te erezii sfidatoare.
§i autorul nostru spune: ca din talcuirea gre§ita „vin
multe rataciri ale lor 987 , mai ales nalucirea cum ca papa este
vicarul lui Hristos pe pennant" .
Sfantul loan a atacat acerb papalitatea §i pe Tolstoi 989 ,
alaturi de secta ioanita, care il diviniza pe el §i credeau ca
Sfantul loan de Kronstadt e intruparea lui Hristos pe pamant.
In. 10, 9: „Hristos e u§a cea gandita".
lara§i noima .
Iara§i impotriva pretinsului primat papal 991 .
„Am fost prin sate §i am vazut cum traiesc ^aranii: ce
saracie peste tot, ce zdren^e cu petice fara numar! Ce fe^e
istovite!...Ce chipuri necajite!" 992 . O fresca a saraciei din sec. al
19-lea, din Rusia. §i acum e la fel. . .in multe locuri ale lumii. . .
„Stihia de via^a a sufletului tau se afla in Biserica
Ortodoxa" 993 .
980 Ibidem.
981 Idem, p. 33.
982 Idem, p. 34.
983 Idem, p. 35.
984 Idem, p. 37.
985 Idem, p. 38.
986 Ibidem.
87 Ale romano-catolicilor.
988 Idem, p. 41.
989 Idem, p. 47.
990 Idem, p. 42.
991 Idem, p. 44.
992 Idem, p. 45.
993 Idem, p. 49.
204
Traducatorul nostru merge, de multe ori, pe ideea
arhaizarii limbajului, acolo unde vrea sa indice o anume
adancime a textului.
Intr-o alta discu^ie cu Adrian i-am spus ca excesul de
arhaizare [el folose§te pe Egipet in loc de Egipt, pe Moisil
Moisei in loc Moise, pe acest noima, gdlceava, etc.] face
traducerile sale sa nu mai aiba cursivitate, pentru ca ingreuneaza
cititul.
E bun, un astfel de mod de a traduce, pentru specialist,
pentru initial dar nu pentreu mar ele public.
Am observat ca parintele profesor lea jr., de la un timp, a
trecut la o pronun^ata neologizare a traducerilor sale, la variante
multiple de cuvant in fraza, intre bari, ceea ce e un lucru bun.
Insa, daca neologizam prea mult textul iara§i ne
indepartam prea mult de esen^a textelor, de cadenza lor proprie.
Cred ca trebuie sa {inem calea de mijloc intre excesul de
arhaism sj excesul de neologism.
Sa imbinam vechiul cu noul intr-o prospe^ime proprie.
Adica, sa ne imprimam personalitatea in personalitatea
Sfantului pe care il traducem, ca lucrurile sa aiba vivacitatea lor,
prospe^imea lor, unicitatea lor.
Daca oricine poate traduce un text sau daca fiecare
traducem la fel, cuvant cu cuvant, un text, la ce rost mai are sa
mai traducem o mie de in§i?
Eu savurez unicitatea traducerii, personalitatea traducerii
§i apoi con^inutul traducerii.
Nu ma uit la gre§eli, nu ma intereseaza din ce limba e
tradus textul, nu cred in faptul ca din greaca e mai bund
traducerea decat din sparga 994 sau ca, daca scriu in franceza sunt
intraductibil in poloneza.
Traducerea reala are unicitatea ei, provocarea ei...fapt
pentru care vezi ca nu a tradus textul un robot. . .ci un om, care a
ales un sens §i nu altul, care a pus totul intr-o sintaxa proprie,
care a vrut sa fie asa §i nu asa...§i asta inseamna traducere:
unicitatea diversitdfW.
Cand Adrian a vorbit de stihia de viafd a sufletului
nostru, cred ca s-a referit la duhul de viafd, la modul particular
§i esen^ial prin care e§ti, intru Duhul, in Biserica lui Dumnezeu.
„Mahnirea ma apuca pentru acei oameni care nu citesc
deloc Cuvdntul lui Dumnezeu, ci doar ziare §i literatura
lumeasca" 995 .
994 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sparg%C4%83.
995 Idem, p. 49.
205
Nu cred ca Sf. loan a folosit in original Cuvdntul ci
cuvdntul, in fraza citata supra. Asta e o maniera neoprotestanta,
care vor sa induca, in mod fals, ideea, ca un cuvant al lui
Dumnezeu, o zicere este identica cu Cuvantul, cu persoana Sa.
Persoana lui Hristos nu Se reduce la cuvintele Sale fa^a de
noi, pentru ca persoana Sa este sursa inepuizabila a cuvintelor
Sale catre noi.
A scrie Cuvdntul lui Dumnezeu §i a in^elege prin asta
Sfdnta Scripturd, inseamna a reduce persoana lui Hristos la
Scripturd, lucru imposibil.
Daca II inlocui pe Hristos cu Scriptura, atunci iei
Scriptura §i faci ce vrei cu ea, pentru ca Scriptura fara Hristos in
mod viu, in noi, §i de Duhul, Care sa ne lumineze Scriptura e
doar o carte lasata la discre^ia ori§icui.
De unde atatea secte, daca toji in^eleg, in mod direct, de
la Duhul, cele ale Scripturii? §i de unde atatea antagonisme in
sanul aceleiasj organiza^ii religioase, daca to^i sunt mdnaji de
Duhul? Cum concorzi neordnduiala multor opinii cu unitatea
Duhului Sfant?
Cum vezi unitatea in diversitate, daca diversitatea nu te
reintoarce la unitate, la un mod unitar de a sim^i rela^ia ta cu
Dumnezeu. Dumnezeu ne spune multe prin Scriptura, prin
Biserica, prin oameni, in inima noastra, in tot ceea ce vedem. . .
Dar ca sa ajungi la El nu trebuie sa te opre§ti nici la
Biserica, nici la Scriptura, nici la vazutul Tainei, nici la litera,
nici la soare, nici la tine, ci trebuie sa fii ridicat, de catre El, la
cele pe care ochiul nu le vede in mod autonom.
Daca spui: Cuvdntul lui Dumnezeu §i in^elegi prin asta un
fragment: Mt. 5, 5, spre exemplu, araji ca nu §tii sa faci
distinc^ie intre cuvant §i persoana.
Cand ierarhia ortodoxa cite§te Sfanta Evanghelie, in
introducerea melodica, cantata, strigam: „din Sfanta Evanghelie
de la Matei citire".
Adica e ce a spus Matei despre El. Cand Dumnezeu
Cuvantul vorbea, Se revela Sf. Proroci, El le spunea: „Cuvantul
Domnului zice. . .", pentru ca sa arate cine zice §i nu ce zice.
Pentru ca: „A fost Cuvantul Domnului catre. . .".
Da: Fiul lui Dumnezeu le-a vorbit lor: lui Isaia, lui
Avacum, lui Iona!
Insa El, persoana Lui le-a vorbit §i nu vorbele Lui sunt
El. Vorbele sunt de la El, sunt ale Lui, prin ele II in^elegem pe
El, cuvintele Lui spun despre El.
206
Dar noi nu ramanem la cuvintele Lui ca sa le idolatrizam,
ci ele, cuvintele Lui, implinite in via^a noastra, ne unesc cu El.
De aceea sa nu facem din cale un scopl
„Pentru placerile de bunavoie la tinere^e vin durerile de
nevoie la batranete" 996 . Un adevar dureros.
u 997
sarguitor
Confesiunea de la 70 de ani: pasajul fundamental al
cartii 998 .
Un alt apendice al confesiunii 999
A inceput sa il foloseasca si el pe economie in loc de
iconomie . . .Enervant lucru!
Economie de pia^a sau de gang?
Parintele profesor lea jr. a tradus odata, la o carte a
Sfantului Iustin Popovici, titlul: animal indumnezeit, ca definite
a omului, in loc defiin0 indumnezeitd.
Zcoov-ul e si animal dar e si fiinfa, mai intai: fiintd vie.
Insa, trebuie sa alegem contextul unde sa nu apara ironia, ca
omul sa se gandeasca la omul animallfiinid indumnezeitd, ca la
maimu^a carc.poate pretinde... sfinfenie. Apar multe lucruri,
care nu pot fi suportate de un cititor de acum.
„cumplitul catolicism" 1001
Hristos, „ineaca prin har toata faradelegea" in Botez 1002 .
„rodul oprit" 1003 . E marca tanasesciana!
Sec 19, Rusia: „Orasenii se ineaca in boga^ie, satul se
ineaca in saracie. Cei ce traiesc la \a.m sunt niste mucenici,
oameni pururea necajrfi. Dintre acestia mul^i vor fi cei dintai in
veacul ce va sa fie" 1004 .
Cronologia bisericeasca spune ca suntem in al 8-lea
mileniu de la facerea lumii 1005 .
„Romano-catolicii au lepadat Proscomidia, si prin
aceasta au descdpdfdnat Biserica, rupand legatura invederata a
Bisericii vazute, luptatoare, cu Biserica nevazuta, triumfatoare,
ca in locul lui Hristos sa ii dea alt cap-un om" 1006 .
996 Ibidem.
997 Idem, p. 50.
998 Idem, p. 52-53.
999 Idem, p. 55.
1000 Idem, p. 56.
1001 Ibidem.
1002 Idem, p. 57.
1003 Idem, p. 58.
1004 Idem, p. 59.
1005 Idem, p. 60.
1006 Idem, p. 63.
207
Nu m-as. fi gandit niciodata sa-1 folosesc pe descdpdfdnat
pentru decapitarea Bisericii catolice de Capul Hristos. Cred ca
e o alegere extraordinary, expresiva pentru limba romana, acest
cuvant!
In teologia ortodoxa recenta, in limbajul teologic, am
eliminat sintagmele Biserica luptdtoare §i Biserica
triumfdtoare, pentru ca dadeau ideea ca sunt doud Biserici cu
legatura discutabila intre ele.
Parintele profesor Dumitru Popescu §i parintele profesor
§tefan Buchiu sunt de parere ca trebuie sa vorbim despre
aspectul nevdzut §i aspectul vdzut al Bisericii [preluand ideea
staniloesciana a experierii cu multiple trepte], care prive§te
Biserica, prin prisma unui om duhovnicesc, care poate sa treaca
de la ce se vede, prin har, la ce nu se vede, fara sa separe aceste
lumi, care se intrepatrund reciproc.
Adica Sfin^ii §i Ingerii sunt printre noi, ne ajuta, ne
calauzesc, Treimea e cu noi, insa, ca sa vedem prezen^a lor cu
noi, trebuie sa ne induhovnicim continuu, ca sa sesizam aceasta
compenetrare, co-existen^a reala a noastra cu Ingerii § i cu Sfin^ii
si cu Dumnezeu.
De aceea, in multe minuni ortodoxe, apar la slujbe Sfnui
§i Ingeri, care slujesc cu preo^ii §i ei par ca noi de§i nu sunt
dintre noi.
Acest afi impreund a celor care nu se vad de catre noi, cu
noi, care ne vedem unii pe al^ii, este exprimat mai bine prin
acest vazut-nevazut al Bisericii.
Neajunsul sintagmei propuse de catre cei doi paring
profesori numni anterior, e acela, de a nu vedea separate ci
distincte nevazutul §i vazutul Biserici, pentru ca ne intoarcem la
aceea§i problema de care vrem sa fugim, pentru ca are o
coloratura teologica romano-catolica.
Admonestarea intelectualilor care au parasit in^elepciunea
dumnezeiasca 1007 .
Spune Sf. loan, ca in fiecare om, chiar §i in eel in^elept, se
afla o doza insemnata de „prostie respingatoare" 1008 . Are foarte
mare dreptate! To^i avem prostia noastra.
La 52 de ani de „preotie harica" . Intotdeauna Sf. loan
e tulburator, e devastant pentru inima care il iube§te, pentru ca e
foe dumnezeiesc. Sunt candoare tulburatoare via^a §i cuvintele
sale pline de mare^ie, de sinceritate cople§itoare.
1007 Idem, p. 65.
1008 Idem, p. 68.
1009 Idem, p. 70.
208
papista§ii 1010 . Asta e a§a, ca o sudalma 1011 .
Judecata de apoi vazuta ca o treieratoare , ca o
combina care treiera §i separa neghina de boabele de grau.
Cuvinte pentru preo^i 1013 .
Spune ca il iube§te pe Sf. loan Botezatorul „pentru
propovaduirea blanda, insa amenin^atoare §i hotarata" 1014 .
Sa ne alintam dumnezeie§te cu rugaciunile §i acatistele
catre Sfinti 1015 .
„Liturghia este atotmijlocitoare, dumnezeiasca slujba
pentru to^i cei vii §i adormrfi" 1016 .
Din gura sa, a omului care a slujit ani de-a randul, zeci de
ani, Sf. Liturghie pe fiecare zi aproape, aceste cuvinte suna
corect, suna deplin.
El a §tiut ce bucurie preadumnezeiasca e pentru preotul,
care poate sa slujeasca zilnic §i sa se imparta§easca zilnic. Daca
nu faci a§a ceva, nu cred ca ai dreptul sa propovaduie§ti pompos
despre un astfel de subiect, ci acolo, cu nasul in jos...cu bun-
sim^...
Mi-a placut ca a folosit pe sabatizare in paragraful ultim
din p. 100. Acolo se potrive§te de minune.
a _ 1017
„Inva^a-ma sa Te iubesc fierbinte, Dumnezeul meu!"
„Necredincio§ii nu vor vedea slava Ta, Hristoase -
necredincio§ii, cei care nu cred drept, evreii, mahomedanii,
budi§tii, paganii" 1018 .
Despre dragoste: „dragostea de Dumnezeu se cunoa§te
dupa dragostea de aproapele"
Cuno§ti cat de mult iube§te cineva pe Dumnezeu din
delicatetea cu care se apropie de cei care vin cu inima buna la
el.
Area lui Noe: o prevestire a Bisericii, care te scapa, care
te mantuie din marea cea sarata a patimilor acestei lumi 1020 .
Am uitat logica cre§tineasca 1021 .
1010 Idem, p. 72.
1011 Ca o injuratura.
1012 Idem, p. 75.
1013 Idem, p. 76-77.
1014 Idem, p. 86.
1015 Idem, p. 89.
1016 Idem, p. 91.
1017 Idem, p. 101.
1018 Idem, p. 102.
1019 Idem, p. 103.
1020 Idem, p. 104.
1021 Idem, p. 107. Da, aceia care raspunde raului cu binele, care nu se complace cu
perversitatea, logica care nu vrea sa stranga bani cu obstinatie, logica evlaviei...
209
„Toti Sfir^ii vor fi martori ai mantuitoarei credin^e a lui
1 099
Hristos impotriva tuturor inva^ilor no§tri"
Omul eel vechi, spune Sf. loan, are o apucatura
demonica cand aude, ca se cite§te din carji sfmte: „el se
impotrive§te uneori, in taina [adica in adancul inimi lui n.n.],
1 091
celor rostite §i scrise" in Scriptura §i de catre Sfhni
„La picioarele Tale, Doamne, zacem [traducatorul zice:
zacem] in lacrimi de pocain^a dimpreuna cu to^i cei ce au
plans" 1024 , adica cu to^i Sfm^ii.
Terminate de citit la 30. 1. 2007. O carte extraordinary, ca
toate cuvintele Sfantului loan, Parintele nostru.
1022 Idem, p. 118.
1023 Idem, p. 120.
1024 Idem, p. 127.
210
Despre justificare la Paul Tillich
(1886-1965)
Paul Tillich, Systematic Theology. Existence and The
Christ, Volume II, Edition Second, ed. by The University of
Chicago Press, Chicago-Illinois, USA, 1958 1025 .
„Crucea nu este cauza ci efectul manifestarii
consecin^elor lucrarii lui Dumnezeu asupra vinova^iei umane.
De aceea, procesul rascumpararii include partea
subiectiva §i anume, experien^a omului ca Dumnezeu 1-a
rascumparat ve§nic, fapt pentru care putem spune ca
rascumpararea este o actualizare prin crucea lui Hristos.
Aceasta justifica partial o teologie care face din
rascumpararea lui Hristos un act care depinde de meritul lui
Hristos" 1026 .
Tillich accentueaza in acest vol. 2 al Dogmaticii sale
expresia Fiinfa noua, Care este Iisus ca Hristos
In aceea§i pagina citata anterior, autorul gase§te
neadecvata expresia suferinfa substitutive a lui Hristos pentru
noi, pentru ca, spune ele:
„Dumnezeu participa la suferin^a instrainarii existence,
insa suferin^a Sa nu este substituire a suferin^ei creaturii.
Nici suferin^a lui Hristos nu substituie suferin^a omului.
Ci suferin^a Lui Dumnezeu, universale §i in Hristos, este
puterea care biruie distrugerea de sine a creaturilor, prin
participarea §i transfigurarea lor.
Nu substituire ci participare libera: acesta este caracterul
suferin^ei divine! §i, dimpotriva, nu avem o cunoastere
1025 Articol editat la nivel online pe data de 8 noiembrie 2007.
1026 Idem, p. 176.
1027 Ibidem.
211
teoretica a participarii divine, ci prin participare la participarea
divina, accentuand-o §i fiind transfigura^i de catre aceasta".
Tillich observa ca exista trei principale caracteristici ale
mantuirii: „participarea, acceptarea, transfigurarea, care, in
terminologia clasica sunt echivalentele: regenerarii, justificarii,
indumnezeirii" 1028 .
De aceea, teologul protestant crede ca salvarea/mantuirea
e in primul rand „participarea la Noua fiin^a", adica la
Hristos 1029 . Regenerarea, spune el, precede justificarea 1030 , iar
„justificarea presupune credin^a, ca stare existen^iala care te
ocupa prin prezen^a dumnezeiasca" 1031 .
„Credin^a, justificarea prin credin^a, nu este un act uman,
de§i se petrece in om. Credin^a este lucrarea Sfantului Duh, a
puterii care creeaza fiin^a noua, in Hristos, in mod individual, in
Biserica.
A fost o capcana pentru teologia protestanta, cand
Melanchton a plasat receptarea Sfantului Duh dupa actul
credin^ei.
In acel moment credin^a a devenit o lucrare a intelectului
uman, facuta posibila fara participarea la noua fiin^a.
Pentru acest motiv, trebuie sa consideram
rena§terea/regenerarea drept o participare la noua fiin^a, care
precede justificarea/indreptarea"
Conceptele teologului protestant insa, dupa parerea
noastra, nu au nimic de-a face cu realitatea faptica, ci sunt
exprimari schematice, simpliste §i irealiste.
Pentru ca rena§terea inseamna indreptare §i, in primirea
Botezului, nu exista un interval intre rena§tere, indreptare §i
sfiniire.
In credin^a ortodoxa, spalarea de pacat, indreptarea
omului, cuntfirea §i sfin^irea lui se fac deodata, prin Botez,
Mirungere §i Euharistie, pe care le prime§te orice om care intra
in Biserica §i, prin ele, harul Treimii incepe sa troneze in om,
unde, pana atunci, foiau demonii.
Ca de aceea avem exorcizari la Botez: pentru ca omul
vine posedat de demoni la Botez §i harul lui Dumnezeu il
dezrobe§te de ei, il elibereaza §i vine Duhul Cel Preadulce §i
umple cu totul fiin^a noastra.
1028 Ibidem.
1029 Ibidem.
1030 Ibidem.
1031 Idem, p. 178.
1032 Ibidem.
212
Botezul este un Pa§ti real, esen^ial, capital in via^a
noastra. Prin Botez trecem de la moarte la via^a, din ^ara
Egiptului, din via^a pacatului §i a mor^ii, de unde ne asupreau
demonii cei tirani, spre pamantul unde curge lapte §i miere.
Sfantul Chiril al Alexandriei, daca nu ma in§el, in
Tezaurul sau dogmatic, explica faptul, ca d.p.d.v. mistic,
pamantul fagaduinfei e Tatal, din care curge laptele Hristos §i
mierea Sfdntului Duh. Adica, fagaduin^a divina e o fagaduin^a
triadologica, pentru ca evreii nu migrau, nu erau condu§i numai
spre un pdmdnt terestru, ci spre pamantul cerului, spre
Impara^ie.
De aceea, cum spune §i Marele Pavel, trecerea prin apa,
prin Marea Ro§ie, inseamna trecerea prin Botez, unde calare^ii
lui Faraon §i carele lui, adica o§tirile demonilor, se scufunda in
apele sale cele sfinte §i sucomba.
Botezul e Pasha / Pesah. Botezul e trecere. Botezul e
1 OH
marea trecere, in termenii lui Blaga
De aceea, filosofia teologica a lui Tillich, in care se
vorbe§te ba de preemineneta credin^ei, ba de a harului [care e de
fapt o stratificare romano catolica] nu au nimic de-a face cu
realitatea.
Pentru ca nu iube§ti mai inainte sa crezi §i nici nu crezi
mai inainte sa-L iube§ti pe Dumnezeu. §i, daca te curaje§ti de
pacat, nu te cura^e^ti decat prin Sfantul Duh, §i daca te cura^e^ti
§i e§ti cu Duhul, nu inseamna asta sfinienie, stare in care po^i sa
urci la nesfar§it? Ba da!
A§a ca, cine e prima, credin^a sau Duhul, sau odata ma
justific §i, trece ceva timp, §i apoi ma sfin{esc...sunt teologii
fdrd realitate.
Realitatea mantuirii arata altcumva decat elaborarile
teologice facute la masa de scris. Daca nu iti descrii traseul
mantuirii, adica, de despar^i teologia de sfnuirea vie^ii tale,
ajungi la tot felul de concluzii aberante, care mai de care mai
hilare.
Ma rog. . .Mergem mai departe.
„Ca §i rena§terea/regenerarea, justificarea/indreptarea
este, in primul rand, un eveniment obiectiv §i apoi o receptare
subiectiva" 1034 . De ce nu e subiectiv-obiectiva sau obiectiv-
subiectiva in acela§i timp?
„Justificarea, in sens obiectiv, este actul etern al lui
Dumnezeu, prin care El accepta ca nu mai sunt instraina^i [de El
1033 Lucian Blaga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga.
1034 Idem, p. 178.
213
n.n.], cei care s-au instrainat de El prin gre§elile lor §i actul prin
care El ii une§te cu Sine, lucru care se manifest! in noua fiin^a
in Hristos" 1035 .
Prea vag, irealist...
El acceptdl
Justificarea, in viziunea sa, are loc numai pe plan divin, la
nivel divin, la nivelul modului cum ne percepe Dumnezeu pe
noi, dar nu in ontologia noastra. Adica El ne crede alfii... Dar
noi suntem al}ii?\
Ce imi aduce justificarea prin credinfa... daca. nu simt ca
in mine, cu mine s-a petrecut ceva fundamental, daca nu ma
simt plin de Duhul, de bucurie, de pace interioara, de frumuse^e
dumnezeiasca? Exasperant de vag. . .
§i continua pe acela§i ton: „In mod literal justificarea
inseamna a face drept [pe cineva n.n.] §i anume, a face pe un
om, in mod esen^ial, acest lucru, pe cineva care a fost instrainat
[de Dumnezeu pana acum n.n.]" 1036 .
In mod esenfial inseamna in persoand sau in afara
persoaneil
§i continua spunand, ca daca in^elegem justificarea
aidoma cu defmi^ia din pasajul redat supra, atunci justificarea e
10^7
tot una, este identica, cu sanctificarea
Insa justificarea nu inseamna nimic pentru om, cum nu
inseamna nici sanctificarea in teologia protestanta. Ambele nu
ating omul, ci se rezolva la nivel divin.
Teologia protestanta in genere, pleaca de la presupunerea
ca Dumnezeu te face drept/ sfant. . .daca crezi. Dar acest a crede
§i sanctificarea dobandita ulterior actului de a crede... nu aduc
nimic in om, la nivel ontologic, ci se considera ca suntem repusi
intr-o anume pozi^ie, intr-una noua, in fa^a lui Dumnezeu, deci
la nivel divin, pentru ca am crezut.
Deci eu vreau sa devin protestant astazi §i cred. Ma botez
ca luteran sau calvin §i presupun ca Dumnezeu m-a pus in
randul celor justifica^i/indreptati/manuiti/alesj/sfin^i pentru
crucea lui Hristos.
Pentru ca Hristos a murit pentru mine, Sfanta Treime ma
declara/ ma considera/ma vede alt om, pentru ca am crezut in
iconomia lui Hristos §i m-am botezat ca protestant... iar eu,
omul, raman acela§i in fiin^a mea.
1035 Ibidem.
1036 Ibidem.
1037 Ibidem.
214
De ce? Pentru ca sanctificarea mea nu e o umplere de har
prin credin^a §i Botez, ci e o presupusa orientarea a mea spre
bine, in fa^a lui Dumnezeu, in cer.
Eu voi primi ceva, o intimitate cu Dumnezeu, conform
acestei sanctologii utopice, la nivel divin...in ve§nicie. Nu
acum... ci in viitorl
Insa, de ce sa nu inceapa aceasta minune de acum? De ce
nu incep, de acum, sa ma umplu de sfin^enia lui Dumnezeu,
daca eu trebuie sa II vad pe Dumnezeu, daca eu trebuie sa fiu
Sfdnt cum El e Sfdnt, adica sa ma umplu, in mod real, de
sfin^enia Lui?
Raspunsul, singurul: de unde sfin^enie, daca nu au Sfinte
Taine?! Ei au doar simboluri §i traiesc cu gandul la ziua de
maine §i acum fac foamea. Foamea sufletului de a se sfnui e
aruncata dupa moarte...Si dupa moarte vine Iadul si nu
comuniunea cu Dumnezeu. . .
Pentru Tillich, formula lui Luther: simul peccator, simul
Justus [in acelasi timp pdcdtos si drept] este „inima revohrfiei
luterane" ' . Pentru mine este inima decaden^ei luterane.
„Pentru Luther, absen^a oricarei contribu^ii umane [in
procesul/ in drumul/ pe calea mantuirii n.n.] este atat de
importanta, incat, pentru ea, Melanchton a formulat doctrina
forensica a justificarii" 1039 .
Tillich considera atitudinea lui Melanchton fa^a de
doctrina lui Luther despre justificare drept o „distorsiune
dezastruoasa" a acesteia 1040 , pentru ca, nu e adevarat, in opinia
lui, ca „credin^a este un act uman prin care el [omul n.n.] merita
justificarea" 1041 .
„Ca act divin, regenerarea §i justificarea sunt una.
Amandoua vorbesc despre reunirea [lui Dumnezeu n.n.] cu eel
instrainat [de El n.n.].
Regenerarea, ca reunire actuald, §i justificarea, ca §i
caracter paradoxal al acestei reuniri sunt, deopotriva, acceptari
inacceptabile 1042 . Sanctificarea se distinge de cele doua de mai
inainte [de mai inaintea ei n.n.], fiind un proces care se distinge
de evenimentele imperii.
Distinctia fundamentala intre sanctificare §i justificare in
Reforma, nu ^ine de in^elesul original al termenilor.
1038 Ibidem.
1039 Idem, p. 178-179.
1040 Idem, p. 179.
1041 Ibidem.
1042 Din partea cui...sunt inacceptabile: a lui Dumnezeu sau a omuluil
215
Justificare inseamna, in mod literal, a face drept, pe cand
celalalt, sanctifware, inseamna ca o fiinid a fast primitd in
comuniunea Sfiniilor, adica in comunitatea celor care cresc prin
puterea noiifiinie
Diferen^a intre cei doi termeni nu \mz de in^elesul lor
literal ci de evenimentele istoriei Bisericii, ca urmare a revenirii
doctrinei lui Pavel in Reforma" 1044 . Nu ne-a explicat nimic.
Nebuloasa!
Am aflat acela§i lucru: justifwarea §i sanctifwarea sunt
una, se fac de catre Dumnezeu in dreptul Sau §i, intre
Dumnezeu (Care sta numai sus) §i om (care niciodata nu poate
sa ajunga la El) e tacere §i frica. Teologia protestanta a
justificarii e un adevarat film de groaza.
Pentru ca Dumnezeu e intotdeauna prea sus ca omul sa
ajunga la El sau Dumnezeu nu e impreund cu omul, nu
cdldtoreste §i nu este in el, prin harul Sau §i nu il sfm^e§te la
modul actual, acum, in mod evident... ci il pregate§te pentru o
futurologie 1045 utopica §i deliranta.
De ce? Daca nu ai acum intimitate cu Dumnezeu §i nu
sim^i ca cre§ti in har, in sfm^enie, pe fiecare zi nu vei avea in
veci unire cu El, una la mana iar, in al doilea rand: daca stai
mereu in transa venirii Lui, fara sa II ai in tine §i fara sa ai
intimitate cu El, delirul e degeaba. Un delir funest. Un delir
mormantal.
Te crezi credincios in timp ce tu l\\ sarbatore§ti
disperarea, neputin^a, saracia §i degringolada interioara.
Crezi... dar e§ti un lad. Cum po^i sa nume^ti credinfd o
stare de disperare, de framantare §i halucina^ie perpetua? La ei
se poate...
„Sanctificarea este un proces in care puterea Noii
Fiin^e 1046 [incepe p. 180] transforma personalitatea §i
comunitatea, in afara §i inauntrul Bisericii. Deopotriva cre§tinul
ca atare §i Biserica, deopotriva lumea religioasa §i seculara sunt
obiecte ale sanctificarii, lucrata de Spiritul Divin, Care este
actualizarea Noii Finite" 1047 .
„Hristos nu este un eveniment izolat, care s-a petrecut
odata, in vechime, ci El este puterea Noii Finite, pregatind
manifestarea decisiva in Iisus ca Hristos, mai presus de istorie §i
actualizand in Sine, ca Hristos, in toata istoria ulterioara.
A se citi: prinfiinta lui Hristos.
1044 Ibidem.
1045 Pentru un viitor, pentru o vesnicie..
1046 Idem, p. 179
1047 Idem, p. 180.
216
Marturisirea noastra ca Hristos nu este Hristos fara
Biserica, face ca doctrina Duhului §i a Impara^iei sa fie parte
integranta din lucrarea hristologica" 1048 .
Se observa ca avem de-a face cu o hristologie nestoriana,
in care Iisus trece printr-o utopica faza de evolu^ie spre a fi
Hristos, insa, fmalul ultimei cita^ii propune o abordare
interesanta a hristologiei.
Autorul subsecven^iaza hristologiei doctrina
pnevmatologica §i eshatologia sau vede cele doua capitole
dogmatice in legatura cu iconomia mantuirii.
Ar fi frumos sa gasim in teologia protestanta o
reintoarcere la hristologia-pnevmatologica a Bisericii una, adica
la prezen^a lui Hristos §i a Duhului in procesul mantuirii sau la
aspectul tradialogic in mantuire.
E foarte adevarat ca sanctologia are drept scop implinirea
eshatologica sau ca iconomia mantuirii i§i descopera
profunzimile in ve§nicie.
Tillich are cateva elemente interesante in Dogmatica sa,
care pot fi evaluate pozitiv din punct de vedere ortodox, dar
ramane, in mod fundamental, la preconcep^iile teologiei
protestante clasice, cu tot avantul sau ontologist in domeniul
hristologiei §i cu paruta reevaluare a termenilor soteriologiei.
1048 Ibidem.
217
Pefiecare zi trebuie sd vezi mai bine cu sufletul
1049
Pr. Drd. Alexandra Joi^a, Lucrarea sfinjitoare a Sfdntului
Duh in Bisericd, in „Studii Teologice" XXXII [1980], nr. 7-10,
p. 638-648.
„Sfantul Duh este o realitate de sine subzistenta,
revarsandu-se in lume ca dar, fara sa se identifice cu daruF 1050 .
Biserica este „pepiniera §i livada Duhului" 1051 . Foarte
multe citate patristice. Un exces de citate in acest articol.
„Taina Preo^iei este echivalentul, in plan spiritual, al
Tainei Casatoriei" 1052 .
Sfdntul Ierarh Epifanie al Salaminei
• 1053
Da explica^ia bazandu-se pe un citat din Sfantul Epifanie
al Salaminei
• 1054
care spunea ca arhiereul e eel care na§te
Articol editat la nivel online pe 8 noiembrie 2007.
1050 Idem, p. 639.
1051 Idem, p. 641.
1052 Idem, p. 646.
1053 Sfanta Icoana e preluata din locatia:
http://ro.wikipedia.Org/wiki/Fi%C5%9Fier:Epiphanius-Kosovo.jpg.
1054 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Epifanie_de_Salamina.
218
paring, adica preo^i, prin hirotonia sacramentala, pe cand
preotul na§te fii prin slujirea sa fa^a de cei credincio§i §i, ca din
aceasta cauza, exista o similitudine intre Preofie §i Casatorie.
Mi-a placut intui^ia parintelui Jorfa in acest caz!
„In fiecare Taina se aduce inaintea lui Dumnezeu un
buchet de epicleze" 1055 .
„0 taborica metavoli [adica preschimbare/transfigurare
n.n.] se produce prin Duhul in fiecare Taina; prin Botez trecem
de la paganism la crestinism; prin Mirungere trecem de la omul
trupesc la eel duhovnicesc, anticipand deplina §i definitiva
spiritualizare a trupului de la parusie; prin Maslu trecem de la
boala trupeascd la sdndtate, prin Pocain^a de la pdcat la virtute;
prin Casatorie trecem de la starea defii trupesti la cea deparinfi
trupesti; prin Preo^ie trecem de la ipostaza defii duhovnicesti la
cea de pdrinfi duhovnicesti, iar prin Sf. Euharistie devenim din
consdngeni ai lui Adam, consdngeni ai lui Hristos'''
„Actul primirii, colaborarii firii omene§ti cu harul este un
fapt de o adanca smerenie, pentru ca credinciosul isj recunoa§te
nevrednicia §i neputin^a ontologica, aflandu-§i izbavirea numai
in ajutorul divin" 1057 .
„liberul arbitru al credinciosului are ontologic o tending
spre har, dupa cum trupul are una spre aer, apa, hrana §i
lumina" 1058 .
***
Pr. Prof. Constantin Corni^escu 1059 , Sfintele Taine in
Mdrturisirea Ortodoxd a lui Petru Movila, in „Studii
Teologice" XXXII, nr. 7-10, p. 714-719.
Prima confirmare a Marturisirii a fost la Sinodul de la
Kiev, 8-18 septembrie 1640, in afara de doua puncte:
1. locul sufletelor dupa moarte 1060 §i
2. cuvintele §i momentul prefacerii Cinstitelor Daruri 1061 .
Corectarea Marturisirii s-a facut la Ia§i, in Sinodul din
toamnaluil642 1062 .
1055 Ibidem.
1056 Ibidem.
1057 Idem, p. 647.
1058 Ibidem.
1059 Profesor de Noul Testament si traducator de carte patristica.
1060 Adica cate stari de existenta vesnica exista? Potrivit teologiei ortodoxe: numai Rai si
lad. Potrivit teologiei romano-catolice: Rai, Purgatoriu si lad.
1061 Idem, p. 714.
219
La 30 oct. 1642, Marturisirea [M.] a fost inaintata
Sinodului din Constantinopol, in limba greaca 1063 .
Patriarhul ecumenic Partenie I eel Batran [1639-1644],
impreuna cu Sinodul permanent au cercetat M §i au considerat-o
recepta 1064 .
In martie 1643 ea a fost intarita cu pecetea patriarhiei §i
cu iscaliturile patriarhului Partenie, a 8 mitropolrfi §i a 13
dregatori biserice§ti 1065 .
Actul a fost semnat §i de patriarhul Ioachim al
Alexandriei, de Macarie al Antiohiei §i de Paisie al
Ierusalimului, cat §i de Partenie, mitropolitul de Chios 1066 .
Meletie Sirigul 1067 se pare ca a fost acela care i-a adus Sf.
Petru Movila o copie a M cu iscalitura patriarhului Partenie, in
vara lui 1 643 §i ea se afla astazi in Lavra Pecerska din Kiev
Pr. Cornit.escu spune ca Sf. Petru Movila in M nu se
ocupa §i de „efectele transformatoare ce le aduce unirea cu
Hristos, prin Taine, asupra omului" 1069 .
Dar, spune acesta: „M. ortodoxa a lui Petru Movila
depa§e§te opozi^ia dintre preoiia sacramentala §i cea ob§teasca
sau imparateasca, prin faptul ca preoiia sacramentala este
menita sa constituie pe credincio§i prin Sf. Taine, in casa
duhovniceasca ^ipreofie sfdnta" 1070 .
Autorul mai spune ca Sf. Petru Movila 1071 „nu a voit sa
dea caracter polemic Marturisirii, ci a expus in ea numai ceea ce
1 079
era strict necesar pentru apararea credkrfei creatine"
Concluzia autorului e aceea ca M Sf. Petru Movila are
formuldri schematice sj caracter nepolemic
Pr. Prof. Dr. Dumitru Belu 1074 a adormit pe data de 5
septembrie 1980.
1062 Ibidem.
1063 Idem, p. 715.
1064 Ibidem.
1065 Ibidem.
1066 Ibidem.
1067 O carte a sa: http://www.cimec.ro/carte/cartev/cstraine/cv025.htm.
1068 Idem, p. 715.
1069 Idem, p. 719.
1070 Ibidem.
1071 Despre viata sa: http://sfintiromani.mmb.ro/7sfMl.
1072 Idem, p. 719.
1073 Ibidem.
1074 Una dintre cartile sale: http://www.cartiortodoxe.ro/cartea-carte/1559-despre-iubire-
belu,-dumitru,-pr.-prof.-dr..html.
220
Pr. Prof. Dr. Petre Semen 1075 , Calamitdiile naturale -
manifestari teofanice, avertismente divine sau semne ale
timpului?, in „Studii Teologice", seria a III-a, I [2005], nr. 3, p.
7-33.
Providen^a divina fa^a de lume trebuie in^eleasa ca „o
foarte atenta supraveghere a ei" dar §i ca o „totala dependent a
acesteia de Creatorul ei" 1076 .
Providen^a divina pare, uneori, sa se suspende temporal
1077
sau lucreaza selectiv
,^itotputernicia Sa este exclusiv aceea a iubirif
Ies. 19; I Regi 19, 11-13; Amos 1, 1; Zaharia 14, 59:
cutremure ca manifestari colaterale ale prezen^ei divine 1079 .
Cap. 19 Ie§.: cutremur ca apanaj al teofaniei sinaitice 1080 .
Sf. Hie, I Regi 19, 11-12: fenomen „natural", zice autorul,
„provocat tot de mare^ia divina" 1081 .
Despre cele doua cap. cit. ant, autorul spune: „din
descrierea celor doua momente teofanice de pe Sinai [Horeb] se
deta§eaza clar ideea ca avem de-a face cu unele fenomene,
aparent naturale, dar totu§i irepetabile, cu menirea de a reda*
[text ilizibil in ce am eu!] majestatea divina inaintea nimicniciei
omene§ti §i de a-i spori, in acela§i timp, grandoarea" 1082 .
Concluzia autorului e ca ambele cutremure nu sunt
cataclisme naturale
Misiunea cre§tina de astazi, remarca autorul nostra,
pentra a fi in ton cu via^a lejera a postmodernita^ii, „a pus
accentul aproape in exclusivitate pe o teologiei a milei §i a
iubirii lui Dumnezeu lasand la o parte judecata §i pedeapsa,
respectiv dreptatea [lui Dumnezeu fa^a de noi n.n.]" 1084 .
Predica ortodoxa insa trebuie sa vesteasca, deopotriva,
dragostea dar si avertismentele lui Dumnezeu fa^a de noi.
1075 Profesor de Vechiul Testament la Iasi, autor de manual de specialitate.
1076 Idem, p. 7-8.
1077 Idem, p. 9.
1078 Idem, p. 11.
1079 Idem, p. 14.
1080 Ibidem.
1081 Idem, p. 15.
1082 Ibidem.
1083 Idem, p. 16.
1084 Idem, p. 19.
221
Nu trebuie sa eludam avertismentele evanghelice chiar
daca dam preeminent reliefarii milei lui Dumnezeu in
pastora^ia noastra 1085 .
Remarca „continuarea §i legatura dintre predica lui
Hristos §i cea a Profetilor" 1086 .
8 vaiuri la Matei §i 6 la Isaia . Parintele profesor e
specialist in VT §i asta se vede la tot pasul in articolele sale.
Imi aduc aminte ca, in anul 1 , ca student la Teologie, am
avut probleme, pentru ca am inva^at din manualul sau §i nu din
al parintelui profesor Cornrfescu Emilian. Manualul sau era mai
pu^in stufos decat al celui de al doilea. Cred ca atunci a fost
prima data cand am intrat in contact cu modul de scriere al
parintelui Semen.
Calamita^ile naturale pot fi percepute ca un veritabil
avertisment . A§a cred §i eu.
Despre furtuna in Scriptura, ca exprimare a majesta^ii
divine/ a slavei lui Dumnezeu: Ier. 51, 16; Ps. 135, 7; Iov. 38,
34; Ies. 19, 16-19; Jud. 5, 4; Ps. 17, 19 1089 .
Fenomenele naturii sunt, pentru Dumnezeu, „instrumente
de cearta sau de mangaiere" 1090 . Sunt cu totul de acord!
„Dreptatea te poate salva din orice circumstance
nefavorabile" 1091 . Adevarat!
Foametea apare in Scriptura de circa o suta de ori
[ebraicul raav]
1092
Sa acceptam suferin^a ca pe o cruce! 1093
Protos. Lect. Dr. Justinian Carstoiu, Cartea Iov:
demonologie, ispita, suferinia §i biruinia, in „Ortodoxia" LVII
(2006), nr. 3-4, p. 88-103.
„Cartea Iov este o explicate a raului §i a injustrfiei
,,1094
1085 Ibidem.
1086 Idem, p. 20.
1087 Ibidem.
1088 Ibidem.
1089 Idem, p. 21.
1090 Ibidem.
1091 Idem, p. 22.
1092 Idem, p. 23.
1093 Idem, p. 27.
1094 Idem, p. 88.
222
Demonologia VT are arii extinse, spune autorul, in Fac,
Lev, Iov, I Cron. si Zah. 1095 .
„Satan este eel care i-a condus pe ceilal^i demoni si i-a
inselat pe oameni, chemandu-i la idolatrie" 1096 .
Satana este in VT:
du§man in razboi [II Regi 11, 14, 23, 25],
tradator [I Regi 29, 4],
acuzator lajudecata omului [Zaharia],
eel cepune la tofi obstacole [Num. 22, 32],
eel care indeamna pe om sa ac^ioneze impotriva voin^ei
divine [? Cron. 21, 1];
lucreaza pentru Dumnezeu dar faptele lui sunt de
distrugere si de ispitire in scopul incercarii [Iov 1, 6-9; 2, 1-10];
este invidios si indeamna la pacat [? Paral. 21, 1; II Regi
24, 1, Int. lui Sol. 2,24] 1097 .
„ Satana seamana deznadejdea, dar nadejdea anuleaza, [in
mod n.n.] negresit, influenza satanica" din noi 1098 .
Descrierea demonilor. Iov. 41, 18-34 1099 .
Acest ^inut Uz trebuie cautat in toata Idumeea, regiune
ocupata, situata la sud-est de Palestina. Popor frate al Israelului.
Prietenii lui Iov au nume idumite 1100 .
„Nenorocirea este piatra de incercare a sincerita^ii iubirii
aratata in timpul prosperita^ii" 1101 . Da, un mare adevar, un
adevar experen^ial!
Iezechiel despre Iov: Iez. 14, 14-20. Apoi la Iisus Sirah
49, 10; 5, 10 1102 .
„Pacatul se datoreaza lasita^ii noastre" 1103 . Corect!
„Ideea biblica de ispita nu confine, in primul rand, ideea
de seducfie [adica ispita sexuala n.n.], ca in sensul modern [si
postmodern n.n.], ci confine ideea de punere la incercare a unei
•.,1104
persoane
Autorul a sesizat un lucru de mare fine^e. Pentru ca in
Scriptura se pune la incercare, prin demoni, fidelitatea fa^a de
1095 Ibidem.
1096 Idem, p. 93.
1097 Ibidem.
1098 Idem, p. 95.
1099 Idem, p. 96, n. 41.
1100 Cf. p. 97, n. 45 apud P. Dhorme, Le livre de Job, Paris, 1926, pp. XIX-XXIII si pp.
19-20.
1101 Idem, p. 97.
1102 Idem, p. 98, n. 52, 53, 54.
1103 Idem, p. 99.
1104 Ibidem.
223
Dumnezeu, credir^a §i nu daca Sfantul, ca tot omul, cedeaza §i
el in fa^a nurilor femeii.
Ideea ca dracul e eel care, pe barba^ii asce^i, ii ispite§te
sexual apare in epoca romantica, foarte recent §i nu apar^ine
Scripturii.
In Scriptura se vorbe§te de incercarea credinfei §i nu de
incercarea tariei tale personale in fafa pacatului. Adica omul
poate pacatui, poate gre§i...dar una e sa te lepezi de credin^a ta
cu totul §i sa hule§ti pe Dumnezeu §i alta e sa ai ispite curente.
„Diavolul nu ne impinge prin sila §i nici prin tiranie [spre
pacat n.n.]. Nu ne for^eaza §i nici nu ne sile§te" 1105 , spre rau, ci
noi alegem raul, pe care el ni-1 indica doar, ni-1 prezinta.
„Iov e o prefigurare a Mantuitorului Hristos" prin
suferin^a sa.
1105 Idem, p. 100.
1106 Idem, p. 103.
224
Ce inseamnd: a nuface abstracfie de nimic?
1107
De unde vine armata in limba romana? Poate ca de aici,
de la to apiicrca = carele [de razboi]. Vezi LXX, Ie§. 14, 6.
Domnul se lupta pentru poporul lui Israel, pentru Israelul
eel duhovnicesc. Domnul lupta pentru noi contra demonilor care
ne lupta pe noi/ care se lupta cu noi. Pentru aceasta, cand
luptam cu Domnul trebuie sa stam in tacere.
A se vedea Ie§. 14, 14: Kupiog iToA,e|j,r|aei uepi u|j,gov Km
b\i€iQ 0LYr|06T6 : „Domnul va lupta pentru noi iar noi vom fi
tacuti". Noi vom tacea. Ne luptam, impreuna cu Domnul, in
tacerea rugaciunii.
Tacerea isihasta, tacerea lini§tii este un razboi, impreuna
cu Domnul, impotriva demonilor de tot felul. Tacere activa.
Tacere polemica, razboinica. Tacere biruitoare.
Rugaciunea inimii e o tacere a bucuriei, o tacere a
victoriilor multiple impotriva celor care ne lupta pe noi din
vazduhul mnuii, adica a victoriilor impotriva demonilor.
Demonii sunt ingrozi^i, sunt tulbura^i, nu §tiu ce sa mai
faca, atunci cand, stand in tacere, ne aratam biruitori asupra
multei lor vorbiri dezlanate.
Ie§. 14, 21 este un exemplu elocvent a realita^ilor divino-
umane, a cooperarii divino-umane care se petrece in
Dumnezeiasca Biserica.
Atunci cand Moise ridica mana asupra marii, Domnul
desparte marea, printr-un vant care batea dinspre sud, pe tot
timpul nop^ii, §i apa marii se desparte §i marea devine uscat.
Cand preotul lucreaza Sfintele slujbe in Biserica, atunci §i
Domnul lucreaza, in mod haric in el §i in cele care se fac, pentru
ca, prin el §i prin ele, sa sfm^easca pe fiii Sai.
Gestul uman al lui Moise e secundat de gestul lui
Dumnezeu sau ambele gesturi sunt intr-o corespondent directa,
intima.
1107 Articol editat la nivel online pe data de 12 noiembrie 2007.
225
Cele care se fac la porunca lui Dumnezeu sunt plinite de
prezen^a Sa. Cele pe care Dumnezeu le-a randuit in Biserica,
prin Sfin^ii Bisericii, acelea se fac prin harul Sau, prin prezen^a
Sa, prin starea Sa de fa^a.
Noi trebuie sa avem con§tiin^a ferma, daca nu avem
sim^irea §i vederea tainicului §i nevazutului din timpul slujbelor,
ca Domnul §i Sfin^ii §i Ingerii sunt cu noi §i ca nicio slujba, in
nicio slujba nu suntem fara harul lui Dumnezeu.
Dumnezeu e cu noi §i lucreaza in noi §i prin noi cu harul
Sau. El nu sta departe, ci conlucreaza cu noi la orice efort din
via^a noastra.
El e cu noi la slujbe, e cu noi cand ne nevoim pentru
virtute, e cu noi ca sa ne ridice din pacat, e cu noi ca sa ne faca
sa fim tari in bucurii, in necazuri, in singuratate.
Pensionarea este, pentru mul^i, un eveniment care ii
prabu§e§te psihic. Trebuie sa ne pregatim ie§irea la pensie intr-
un mod treptat, pentru ca aceasta predispozifie spre inactivitate
sa se transforme intr-o activitate alternativa.
Adica trebuie sa trecem de la un ritm sus^inut la un alt
ritm, prin care facem ca eforturile noastre sa nu se reduca la
zero. Trebuie sa ne pregatim hobbyuri alternative la munca pe
care am depus-o o via^a intreaga.
Stomacul lui e un crematoriu: Doru Octavian Dumitru.
Adica stomacul lui are arderi ultrarapide §i de aceea el e slab
rau de tot.
3><3 1108 . Terorism la Bucure§ti. Realitatea TV.
1 1 OQ A
Teroristul Ple^i^a ' . In februarie 1981 a avut loc
atentatul de la Miinchen. Carlos era simpatizantul lui Ple^i^a §i
viceversa.
Pana in 1997 nu a fost vokrfa politica pentru
condamnarea lui Ple§rfa.
In 1980 agen^ii secret aveau laptop §i scaner.
1108 Emisiune moderata de Stelian Tanase: http://www.realitatea.net/emisiuni/3x3.html.
1109 NicolaePlesita:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ple%C5%9Fi%C5%A3%C4%83.
226
Ple§i^a tine un discurs de 7 ore in fat.a Parchetului in care
in§ira minciuni peste adevaruri, incat nu mai §tie nimeni, care e
minciuna §i care nu e.
Magdalena Cop*, amanta lui Carlos, a depus marturie
impotriva lui in Germania.
Carlos a atentat la viat.a Monicai Lovinescu 1110 , pe cand
Goma 1 m a, fost vizat de un colet capcana pregatit de Ple§i|a.
Ucidere din culpa: omorat de un tramvai pe cand
decedatul era beat.
comisura / §ant. / fisura
paralizia mu§chiului gurii.
arcada dentara
procesul de masticatie // mestecarea bolului alimentar.
mu§chiulatura?/musculatura
asimetrie faciala
uscarea globului ocular
Tulburari de gust: cand nu mai sim^i ducele §i saratul in
por^iunea din fa^a a limbii.
Cand ai astfel de tulburari in partea din fa^a a limbii ele
nu sunt datorate unui atac cerebral.
Conducatorii auto, care stau cu geamul deschis in timp ce
merg, sunt predispu§i la paralizie pe partea stanga. La fel se
intampla §i daca e deschis geamul din dreapta: paralizia trece pe
partea dreapta.
Acest gen de paralizie faciala se nume§te paralizie faciala
perif erica §i se trateaza, in primele 3-4 zile, cu cortizon in doze
mari + medicamente adjuvante.
111?
Date de la Prof. Acad. Constantin Popa. Etno TV
1110 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Monica_Lovinescu.
1111 Paul Goma: http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Goma. De aici puteti downloada opera
sa: http://paulgoma.free.fr/.
1112 Date obtinute dintr-o emisiune a postului de televiziune Etno TV.
227
La Ora§tie se face §tiin$a de cercetare pe plantele
medicinale de 80 de ani de zile.
i i i -j
Farmacistul Farago a fost primul care a introdus la noi,
in anii 30 ai secolului trecut, §tiin^a cultivarii plantelor
medicinale.
Stresul, fumatul etc. suprasolicita sistemul vegetativ
simpatic.
Solicitarea excesiva a cordului duce la palpitatii.
Ischemia = insuficienta irigare cu sange a mu§chiului
inimii.
Filoterapia 1114 ajuta in prima faza a bolii.
Mussel §i menta ecologice: otyinute pe baza de
ingra§amant organic animal.
Salvia: ceaiuri calmante cardiace.
Mace§ul inflorit [rosa canina] confine vitamina C §i se
folose§te astazi, in Romania, la medicamente §i ceaiuri
antistress §i la siropurile pentru copii sau in siropul contra
anemiei.
Galbenelele sunt folosite ca cicatrizante, antiinflamatorii
§i in protec^ia stomacului. Ceaiul de galbenele ajuta la digestie.
EtnoTV 1115 .
Tunsoarea tanga. Am luat lectii...Crema de fa^a trebuie
schimbata de mai multe ori pe an.
Videotelefonul a fost introdus in media romaneasca dar
inca imaginile transmise pe aceasta cale sunt defectuoase.
- De ce nu ifi iei un celular cu racordare la internet?, 1-
am intrebat, pe impatimitul de celulare, care nu avea nici 19 ani.
1113 A se vedea pagina 10/70 din sursa de aici:
http://www.noema.crifst.ro/doc/200801_06.pdf.
1114 Idem: http://www.sanatateata.com/terapii/fitoterapia.htm.
1115 Date preluate dintr-o emisiune de pe EtnoTV.
228
§i el mi-a spus: Pe mine ma intereseazd numai sa descarc
muzicd depe net, manele . . .Discu^ia s-a incheiat...brusc.
229
Experienfa ortodoxd in mijlocul melanjului
ideatic postmodern U16
Pr. Prof. Dr. Stelian Tofana, Cuvdntul lui Dumnezeu intr-
o lume secularizatd. Cauzele nerodirii acestuia, in „Ortodoxia"
LVII [2006], nr. 3-4, p. 12-26.
„Este adevarat, revela^ia s-a incheiat in Iisus Hristos, dar
ceea ce nu s-a incheiat, din acest proces, este addncirea
cunoa§terii lui Iisus Hristos §i a Tatalui, Care este in Fiul" 1117 .
§i continua autorul: „desfa§urarea revela^iei nu este
incheiata" pentru ca „revela^ia nu se va incheia decat atunci
cand Fiul va veni a doua oara §i cand planul lui D. cu lumea se
va incheia prin Judecata finala si cand revela^ia se va
transforma, pentru cei ale§i, intr-un proces de perpetua
cunoa§tere §i adancire in iubirea lui Dumnezeu" 1118 .
Cuvantul lui Hristos, insista autorul, e nedespar^it de
persoana Sa 1119 .
Cuvintele §i faptele omului „nu sunt numai in afard de el,
ci §i in el, stratificate in existen^a lui" 1120 .
„De aceea, el [omul n.n.] este atras acolo unde se
pomenesc faptele sale, fiind de fa^a eel pu^in cu o prezenfd
1191
inteniionald, mai ales cand §i-ar auzi pomenit numele"
„Cuvintele §i faptele Lui [ale Domnului Hristos n.n.] sunt
bra^e intinse asupra noastra. Opera Sa este puntea pe care o
arunca fapturii permanent, pentru a o lega de Persoana Lui, este
manifestarea, deschiderea Persoanei Lui spre lume, este
1 1 99
mijlocul prin care se identified cu noi"
119^
Cand auzim cuvintele lui Hristos ne imparta§im de El
„Oamenii nu se lasa transforma^i de cuvintele de foe ale
Scripturii, deoarece le citesc ca pe cuvintele unei simple car^i,
fara a le accepta §i crede ca fiind incarcate de putere divina,
nedespar^ite de Persoana dumnezeiasca a Aceluia care le-a rostit
o data pentru totdeauna" 1124 .
Transformarea noastra se petrece citind 1125 .
1116 Un articol editat la nivel online pe data de 14 noiembrie 2007.
1117 Idem, p. 13.
1118 Ibidem.
1119 Idem, p. 14.
1120 Idem, p. 15.
1121 Ibidem.
1122 Idem, p. 16.
1123 Ibidem.
1124 Idem, p. 19.
1125 Idem, p. 21.
230
„Via^a §i activitatea Mantuitorului Hristos, prinsa in
paginile Sfmtei Scripturi, este actualizata, Liturghia
reprezentand o continuare harica a evenimentelor
Scripturii" 1126 .
Origen, Omilia a 13-la laExod, PG. 12, col. 315 1127 .
Pe baza acestui text avem la p. 23: „daca pentru trupul §i
sangele Mantuitorului manifestam o grija deosebita ca nu
cumva vreo faramitura sa cada jos §i sa o pierdem, atunci
aceea§i grija datoram §i fa^a de cuvintele lui Hristos din
Scriptura, pentru ca pacatul este acela§i in cazul pierderii".
Suntem cu totul de acord!
Cina de la Emaus provoaca autorului o adanca in^elegere
duhovniceasca a evenimentului scriptural, de care ne-am
bucurat mult.
La Emaus „E1 S-a contopit cu painea euharistica pe care a
oferit-o ucenicilor spre hrana, savar§ind astfel prima Liturghie
euharistica dupa invierea Sa. Astfel, cei doi ucenici sunt primii
care se imparta§esc cu trupul lui Hristos euharistic, Cel jertfit,
mort, inviat §i penetrat de energiile Duhului Slant.
A§adar cunoa§terea §i unirea deplina cu Hristos s-a
1 1 98
realizat nu in cuvdnt, ci in Hristos Cel euharistic'''
Adica nu L-au vazut pe Hristos numai din cuvintele Sale
spre ei, ci doar li s-a incalzit inima de catre Duhul. Dar, cand s-
au imparta§it cu El euharistic, atunci Ucenici L-au vazut in ei,
L-au vazut duhovnice§te, pentru ca era in ei §i cu ei.
Liturghia cuvantului se impline§te in §i prin „Liturghia
euharistica, Taina a tainelor, care transforma cuvantul dintr-un
simplu mesaj despre Iisus, intr-o participare reald la via^a Sa
dumnezeiasca" 1 129 .
Tot la Emaus, in „experien^a euharistica, liturgica, se
produce §i se con§tientizeaza deplin §i fiorul sfant al intalnirii §i
unirii cu Hristos", cf. Lc. 24, 32 1130 .
„Orice pasaj din Biblie §i, in special, din Evanghelie,
trebuie privit §i nrfeles ca mesajul adresat de Dumnezeu noua
acum, cand ne cauta sa ne vorbeasca, sa intre in casa noastra, sa
ne mantuie. A citi, a rosti sau a asculta cuvantul fara aceasta
credin^a inseamna a ramane exteriori cuvantului §i puterii
sale" 1131 .
1126 Idem, p. 21.
1127 Idem, p. 23, n. 37.
1128 Idem, p. 24.
1129 Ibidem.
1130 Ibidem.
1131 Idem, p. 25.
231
§i autorul da un exemplu extraordinar prin II Regi 12, 1-
13 despre ce inseamna a primi, in mod pasiv, cuvantul, a-1
recepta ca pe unul care nu te vizeaza §i apoi despre cuvantul
1 1 19
care te vizeaza §i care produce efecte imediate in fiin^a ta
Cat timp, spune autorul nostra, David a crezut ca Natan
vorbea despre altcineva §i nu despre el, parabola i-a fost
exterioara. Nu 1-a atins.
§i cand nu 1-a atins el a facut judecafi de valoare.
Insa, „in momentul in care profetul il avertizeaza ca el
este omul la care se refera cuvantul Domnului, §i ca el §ifapta
sa sunt infierate de cuvant §i ca destinul lui este implicat in
cuvantul Domnului, David nu mai face contestari §i aprecieri, ci
savar§e§te pocainja: Am pdcdtuit inaintea Domnului! [II Regi
12, 12]" 1133 .
Jmplicarea in mesajul cuvantului coincide cu iubirea,
iertarea §i mila lui Dumnezeu intoarse spre lume" 1134 .
Chemarea lui Dumnezeu e o chemare mereu actuala,
1 1 T C
„care ne vizeaza" la modul personal
Societatea unde cuvantul lui Dumnezeu nu rode§te este
una marcata de secularism 1136 .
1117
Pr. Conf. Dr. Vasile Citiriga , Taina omului §i tragedia
lui in epoca postmoderna, in „Ortodoxia" LVII [2006], nr. 3-4,
p. 27-44.
1 1 IS
Taina omului „este legata pe veci de taina lui Hristos"
Sufletul §i trapul omului participa la chipul lui Dumnezeu
in om, pentra ca ,frumuse}ea ziditd dupd chipul lui Dumnezeu
este, desigur, cea care zace in mormant, adica trapul nostra" 1139 .
Observ la autorul nostra §i la alfi teologi romani, ca au o
jena, o re^inere in a cita din car^ile de cult, din Vie^ile
Sfin^ilor. . .0 re^inere nefireasca pentra un teolog ortodox.
Primul idol al culturii moderne a fost „cultul
civilizatiei" 1140 .
1132 Ibidem.
1133 Ibidem.
1134 Idem, p.
26.
1135 Ibidem.
1136 Ibidem.
1137 A se vedea:
http://www.univ
-ovidius.ro/teologie/despre
noi.htm.
1138 Idem, p.
27.
1139 Idem, p.
28.
1140 Idem, p.
30.
232
Al doilea idol e §tim{a moderna 1141 .
Autonomia este un alt idol 1142 .
S-a zeificat ra^iunea umana §i s-a prezentat ra^iunea „ca
substitut al crednrfei in Dumnezeu" 1143 .
Dar ra^iunea s-a negat pe sine §i s-a ajuns la „despotismul
absurdului" 1144 .
Alt idol, identificat de catre autor, este eel al progresului
istoric al umanita^ii 1145 .
S-a sacrificat pe altarul idolului progresului trecutul,
tradi^ia, adevarul 1146 .
Rationalismul a e§uat in iraiionalism §i subumanism 1147 .
„Obsesia paranoica a rasei pure...ca §i materialismul
marxist...[sunt o forma de idolatrizare [autorul spusese:
idolatrie n.n.] a materiei"
Omul s-a dezumanizat fiindca, „despar{indu-se de
Hristos, a fost cuprins de intuneric" 1149 .
Cf. Al. Schmemann, Euharistia. Taina Impdrdiiei, trad,
de Pr. Boris Raduleanu, Ed. Anastasia, Bucure§ti, f. a, p. 189:
„omul se hrane§te cu dorin^ele intunecate de a-1 dezumaniza pe
om" 1150 .
„Tragedia omului modern §i postmodern provine din
faptul ca in el se afla pentru totdeauna dorul de Dumnezeu,
cautarea lui Hristos" 1151 .
„slabirea legaturii cu Dumnezeu a atras dupa sine
§tergerea con§tiin^ei [con§tientizarii n.n.] starii de pacato§enie;
virtutea consta, mai degraba, in dovedirea capacita^ilor trupe§ti
decat in statornicia in binele revelat; sfinienia nu are valoare,
pentru ca nu i se atribuie valoare ve§nica; Tainele sunt
confundate cu acte magice, Biserica e vazuta ca o asociaiie
pamdnteasca, avand menirea de a realiza lucruri pamante§ti,
credinia e confundata cu superstitia, spiritualitatea cu orice act
de culturd, iar cultul este perceput ca un spectacol, ca o
reprezentafte
1141
Idem, p.
31.
1142
Ibidem. Autorul se refera la auto
1143
Ibidem.
1144
Ibidem.
1145
Ibidem.
1146
Ibidem.
1147
Ibidem.
1148
Idem, p.
35.
1149
Ibidem.
1150
Idem, p.
35, n. 32.
1151
Idem, p.
36.
1152
Idem, p.
38.
233
Se observa ca Sf. Icoane §i Sf. Cruce sunt idolatrizate
separat de Sfm^i §i in locul lor 1153 .
Mascarea, ascunderea identita^ii proprii la nivel social,
spune autorul nostru, genereaza suspiciunea, neincrederea
generala 1154 .
Asta accentueaza stresul §i nesiguran^a 1155 . Perfect de
acord.
„Omul adevarat este omul virtu}ii, omul virtuos,
statornicit in bine, acela care dovede§te tarie in impotrivirea fa^a
de pacat §i in via^a caruia se vede prezen^a lui Hristos prin
comportament §i atitudine" 1156 .
Drd. Bogdan Scor^ea, Despre vederea lui Dumnezeu in
lumind in „Studii Teologice", seria a III, anul II [2006], nr. 1, p.
100-120.
Despre „lumina slavei Sale" la Baruh 5, 9 1157 .
Doua erori grave, din punctul de vedere al experien^ei
harice, in textul autorului nostru:
1. „dintre care cea mai apropiata de tronul slavei este
Lumina" 1158
§i 2: focul, fulgerul, norul din VT sunt pentru autorul
nostru „elemente care de^in lumina §i o raspandesc impur §i
neuniform" 1159 .
Pentru
1 : lumina lui Dumnezeu iradiaza din fiin^a Treimii §i nu e
numai „cea mai apropiata de Dumnezeu"
§i 2: toate elementele revela^ionale scripturale, ca nor
luminos, tunet, fulger, vdnt, car de foe .. .reprezinta aspecte ale
luminii divine §i nu sunt niciodata impure sj neuniforme.
„Pe Tabor are loc o pregustare a Invierii §i a Celei de a
doua veniri a Mantuitorului" 1160 .
Autorul in^elege ca invataturile Parin^ilor despre lumina
dumnezeiasca §i relatarile despre ea au o unitate
duhovniceasca 1161 , ceea ce e foarte adevarat.
1153 Ibidem.
1154 Idem, p. 42.
1155 Ibidem.
1156 Idem, p. 44.
1157 Idem, p. 104.
1158 Idem, p. 101.
1159 Idem, p. 104.
1160 Idem, p. 108.
234
„Insu§irile fire§ti ale omului nu sunt desfiin^ate de
intalnirea cu divinul, ci largite...transfigurate, aduse catre un
nivel de desavar§ire, simultan cu con§tiin^a [con§tientizarea
n.n.] prezen^ei in acea lumina suprafireasca" 1162 .
Yuri Valerievici Maksimov, Teodor Abu Qurrah.
Teologul uitat, trad, de Drd. Eugeniu Rogoti, in „Studii
Teologice", ser. Ill, II [2006], nr. 1, p. 195-204.
Babilon = Bagdad?
Sf. Teodor, Episcopul Haranului este Abu Qurrah, adica
fatal mdngdierii.
Nu ni s-au pastrat Vie^ile Sfm^ilor din Antiohia.
D-l Cairala, aghiograful Patriarhiei de Antiohia, crede ca
acesta poarta numele de Teodor de Edesa in lista Sf.
antiohieni 1163 .
S-au pastrat 43 de lucrari de la Sf. Teodor in greaca §i o
murtime de manuscrise in araba 1164 .
Dupa spusesele Sfantului Teodor insu§i, el ar fi scris 30
de lucrari in limba siriaca dar manuscrisle sunt considerate
disparute 1165 .
Dintre operele arabe pastrate pana azi:
Despre cinstirea Icoanelor, Impotriva iudeilor,
Caracteristicile religiei adevarate, Despre Sinoade, Despre
moartea lui Hristos, Despre metoda cunoasterii lui Dumnezeu,
Despre teologia naturald, Despre Sfdnta Treime, Despre
libertatea voinfe etc.
20 dintre tratatele sale in greaca sunt dialoguri cu ereticii
pe care i-a intalnit in via^a sa: nestorieni, monofizrfi,
origeni§ti 1167 , iar 17 tratate sunt contra islamului 1168 .
Intre 816-829 1-a tradus pe Aristotel in araba cu De
virtutibus animae
Prima edrfie critica a operelor sale cuprinde 17 dintre
lucrarile sale despre islam [3, 8, 9, 18-25, 32, 35-38] 1170 .
1161 Idem, p. 114.
1162 Idem, p. 117.
1163 Idem, p. 201.
1164 Idem, p. 202.
1165 Ibidem.
1166 Ibidem.
1167 Ibidem.
1168 Ibidem.
1169 Ibidem.
235
Nici autorul rus, §i nici traducatorul roman, nu dau vreo
trimitere spre edrfia critica la subsol.
Ca episcop de Haran 1171 , Sf. Teodor a avut confruntari
teologice cu musulmanii §i ele au fost notate de diaconul
loan 1172 .
Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, Despre recursul studiilor
sistematice la Sf. Scriptura, in „Studii Teologice", ser. Ill, II
2006], nr. 2, p. 181-193.
Studiile sistematice trebuie sa faca recurs la textul
biblic 1173 . Suntem de acord!/
„Teologia dogmatica actuala este mult mai pu^in biblica
decat este teologia sistematicd a. Sfm^ilor Paring" 1174 .
1 1 7S
Citam Scriptura numai izolat, rupta din context
Se ignora unitatea discursului biblic 1176 .
Riscul selec^iei subiective 1177 .
Se accentueaza prea mult pe litem, in detrimentul
Duhului Scripturii 1178 .
Nedrepta^irea unita^ii textuale tematice extinse 1179 .
Asistam la un „dictat al cuvintelor in dauna faptelor" 1180 .
E foarte profunda §i atenta observa^ia autorului nostru! Asistam
1181
la „separarea Bibliei de istoria biblica'''
„Credin^a noastra se intemeiaza pe istoria consemnatd §i
comentata de Sfdnta Scriptura, nu pe Sf. Scriptura. Credkrfa
noastra este intemeiata pe prezenfa §i lucrarea continud a lui
Dumnezeu in istorie, despre care dau marturie numeroasele car^i
1 1 87
biblice scrise intr-un interval de peste o mie de ani"
Trebuie sa avem in vedere „contributia decisiva §i
1 1 81
indispensabila a Sfantului Duh la actul in^elegerii"
1170 Ibidem.
1171 Idem, p. 203.
1172 Idem, p. 204.
1173 Idem, p. 182.
1,74 Ibidem.
1175 Idem, p. 183.
1176 Idem, p. 184.
1177 Ibidem.
1178 Ibidem.
1179 Ibidem.
1180 Idem, p. 185.
1181 Ibidem.
1182 Ibidem.
1183 Idem, p. 189.
236
Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu, Ortodoxia §i Europa, in
„Ortodoxia" LIV [2005], nr. 3-4, p. 3-6.
„Cultura secularizata se intemeiaza pe separata radicala
dintre domeniul public §i celprivaf
„popoarele sau neamurile sunt realita^i concrete voite de
Dumnezeu dupa planul Sau ve§nic de creare a lumii"
1185
1190.
Pr. Conf. Dr. Vasile Citiriga, Temeiurile dogmatice ale
viefii ve§nice, in „Ortodoxia" LVI [2005], nr. 3-4, p. 56-11 .
„Ca §i in persoana lui Hristos, caracterul mantuitor al
Bisericii consta in unirea intre divin §i uman ,,U86 .
Sfmtele Taine „sunt acte ale unirii dintre divin §i
55 1187
uman
„Ele actualizeaza mereu lucrarea mantuitoare a lui
Hristos... §i, prin aceasta, sus^in Biserica [...] Prin Taine,
credinciosul primind roadele rascumpararii, traie§te anticipat §i
gusta din boga^ia viefii ve§nice, pe masura ce se une§te cu
Hristos" 1188 . '
Autorul vorbe§te despre indumnezeirea noastra ca despre
un temei al viefii vesnice 1189 .
Pentru autor, temeiurile viefii vesnice sunt:
1: Sf. Treime: temeiul fundamental al viefii vesnice
2: omul - fiin^a creata pentru eternitate 1191 ;
3: Iisus Hristos - u§a spre via^a vesnica 1192 ;
4: Biserica §i Sfmtele Taine 1193 ;
5: indumnezeirea credincio§ilor 1194 .
Via^a vesnica „poate fi experiata in parte §i in condrfiile
viefii pamante§ti" 1195 .
1184 Idem, p. 3.
1185 Idem, p. 4.
1186 Idem, p. 71.
1187 Ibidem.
1188 Ibidem.
1189 Idem, p. 73.
1190 Idem, p. 57-61.
1191 Idem, p. 61-65.
1192 Idem, p. 65-70.
1193 Idem, p. 70-73.
1194 Idem, p. 73-76.
1195 Idem, p. 76.
237
Pr. Lect. Dr. Daniel Benga, Incercdri de epistemologie
teologicd ortodoxa, in „Ortodoxia" LVI [2005], nr. 3-4, p. 89-
108.
Obiectul cunoa§terii teologice e Dumnezeu 1196 .
Autorul se intreaba, in mod indrepta^it, despre cum putem
vorbi stiinfific despre Dumnezeu §i, daca nu cumva discursul
teoretic nu este el insu§i o patologie, o schizofrenie 1197 .
„Teologia autenticd este liturgicd, este doxologica" 1198 .
„Orice experien^a religioasa autentica nu poate avea loc
decat in spa^iul eclezial" 1199 .
„Teologia ortodoxa este, prin excelen^a, o teologie
harismaticd §i liturgicd'''
„Din perspectiva istoriei Bisericii nu se poate vorbi de
istorie profand, [adica] de o istorie in afara ac^iunii §i prezen^ei
Logosului divin" 1201 .
Autorul dedica un capitol de circa doua pagini
subiectului: „Hristocentrismul teologiei ortodoxe" 1202 .
„In afara lui Hristos suntem in istorie asemeni
luceafarului lui Eminescu, morii,frumo§i, cu ochii vii"
„Teologia este intotdeauna vie, o forma de ierurgie sau
lucrare sfdntd, ceva care schimba via^a noastra" 1204 .
„Dogmatica se na§te din cristelni^a Botezului, vechile
simboluri de credin^a baptismale nefiind decat o marturisire
triumfatoare a Treimii"
„Teologia devine o marturie despre Via^a" 1206 .
Teologia raiionald §i cea apofaticd sunt pentru autor
complementare 1207 .
. ~ - • -,. .,,1208
„a experia mseamna §i apatimi
Teologia ca cunoa§tere experiativa a lui Dumnezeu e
harismatica, accentueaza autorul nostru
1196 Idem, p. 89.
1197 Ibidem.
1198 Idem, p. 90.
1199 Idem, p. 91.
1200 Ibidem.
1201 Ibidem.
1202 Idem, p. 92-93.
1203 Idem, p. 92.
1204 Idem, p. 93.
1205 Ibidem.
1206 Ibidem.
1207 Idem, p. 94.
1208 Ibidem.
238
1209
Pentru Paring ortodocsi exista „o metoda de teologhisire
dubla, teologia §tiin^ifica nefiind decat urmarea contemplarii
luminii necreate" 1210 .
1911
Cugetarea este un „act eminamente personal"
Parintele Benga sus^ine ca func^ia didascalului din
1919
vechime a fost preluata astazi de teolog
Oare e a§a?! Didascalul era harismatic iar teologul de
astazi trebuie sa fie la fel de harismatic ca primul, ca sa pretinda
ca poate explicita credin^a ortodoxa in mod acurat.
Autorul observa in teologia ortodoxa actuala un
dezechilibru intre viafa bisericeascd §i etosul ortodox §i
gdndirea teologicd §i duhul comunitaiii eclesiale
§i noi observam acest lucru dramatic.
Credincio§ii no§tri n-au, in marea lor majoritate, percep^ie
teologica profunda asupra credin^ei Bisericii, ci se dedau unei
experience liturgice fara parametrii corec^i ai Tradrfiei, de unde
teologia e dispre^uita pentru o experien^a/flra teologie.
De aici reac^iile anormale care se petrec intre trditori §i
teologi, ca §i cand am putea fi teologi fara sa fim §i trditori ai
credinjei ortodoxe sau am putea sa fim credinciosi fara
racordarea noastrd reald §i profunda la teologia Bisericii.
Concluzia autorului nostra e aceea ca: o „teologie rupta
de experien^a eclesiala devine repede sterild §i
intelectualistd'''' Cu totul de acord!
Teologia universitara, spune autorul nostra, trebuie sa
aiba caracter existential 1215 . Suntem, din toata inima, de acord
cu acest enun^!
In Dogmatica sa, Sf. loan Damaschin a facut „o
comparable §tiin^ifica" a dogmelor, adica „a separat materialul
adevarat de eel eretic"
Munca teologului ortodox nu e un scop in sine,
1917
precizeaza autorul
Despre organiza^ia Oastea Domnului" din Biserica
Ortodoxa autorul spune ca este „o mi§care pietista" §i ca,
cantecele ei sunt in mare parte „straine Ortodoxiei prin accentul
exagerat pus pe via^a morala ca rezultat al eforturilor omului,
1209 Idem, p. 96.
1210 Idem, p. 97.
1211 Idem, p. 98.
1212 Ibidem.
1213 Idem, p. 98-99.
1214 Idem, p. 99.
1215 Ibidem.
1216 Idem, p. 100.
1217 Ibidem.
239
ingloband astfel un antropocentrism disimulat §i periculos
1 9 1 S
pentru via^a cre§tma autentica"
§i noi credem acest lucru, din pacate! Ea este o expresie a
credin^ei ortodoxe de masa, care vizeaza individualul sau grupul
lor, segregat de Biserica §i in care aten^ia e canalizata numai
spre o abordare acfionala a credin^ei, joasa, fara tangen^a cu o
teologie profunda.
Din pacate acest tip de in^elegere a teologiei ortodoxe e
eel mai raspandit in Romania actuala, pentru ca nu presupune sa
ai studii profunde de teologie, ci numai un entuziasm, care
trebuie canalizat din punct de vedere ortodox.
Autorul nostru crede, §i suntem cu totul de acord, ca in
randul teologilor ortodoc§i de astazi e nevoie de o „libertate
creatoare, de o interpretare creatoare a intregii istorii a Bisericii
si a intregii Tradrfii mo§tenite de la Sfin^ii Paring"
Se observa forma^a de istoric al Bisericii a parintelui
Benga, de unde viziunea sa larga asupra prezen^ei §i lucrarii lui
Dumnezeu in istoria Bisericii §i in contemporaneitate.
Cf. n. 49, p. 103: „A§a numita mdntuire prin cultura
sus^inuta de Constantin Noica este din p.d.v. al teologiei un
1 990
non-sens" . Corect!
Autorul desprinde din anumite expresii patristice pe care
le reda, 3 principii fundamental, spune Sfin^ia sa, ale
metodologiei patristice in folosirea culturii §i a filosofiei
pagane:
1 : folosire atotcuprinzatoare;
2: diferen^ierea atenta a ceea ce e folositor;
1 99 1
3 : prelucrarea celor selectate intr-o noua unitate
Ii dam dreptate autorului.
Cuprinzi, selectezi §i reintegrezi intr-o noua maniera, intr-
una personala, datele culturale, teologico-eterodoxe sau
filosofice in teologia ta.
Asta presupune sa mergi fara inhibffii la surse diverse, sa
le studiezi, sa i^i impropriezi lucrurile care se muleaza pe
teologia ortodoxa §i sa le rescrii, sa le reinten^ionezi in mod
ortodox.
„Apofatismul este un sens sigur al unei dispozffii a min^ii
conform adevarului" 1222 . Cam greoi spus dar e adevarat enun^ul.
1218 Idem, p. 101.
1219 Idem, p. 103.
1220 Ibidem.
1221 Idem, p. 105.
1222 Idem, p. 107.
240
Apofatismul ortodox este tot ceea ce vezi in extaz §i apoi
verbalizezi. Iar tot ceea ce vedem in vedenie/ extaz e adevarat, e
conform adevarului dumnezeiesc.
„Cunoa§terea lui Dumnezeu i§i pastreaza permanent
caracterul ei paradoxal fiind, in acela§i timp, cunoastere §i
necunoastere, vorbire §i tacere"
Restaurarea apei, reintoarcerea apei: diTOKaTaorriTG) to
u8cop [Ie§. 14, 26].
Celebrul cuvant al apocatastazei, cu care e eel mai adesea
caracterizat Origen sau care reprezinta una dintre ereziile lui
Origen, apare aici ca reintoarcerea apei, care se facuse zid la
stanga §i la dreapta, ca sa acopere pe egipteni §i carele lor de
razboi.
'AiTOKaeLOTriiJi, de unde vine celebrul apocatastazd din
limbajul nostru teologic, inseamna: eu restabilesc, eu restaurez,
eu aduc inapoi ceva.
Dumnezeu este ajutator [Por|06<;] §i aparator [oKeiTaarric;]
al persoanei noastre, cf. Ie§. 15, 2, in LXX, ed. Rahlfs.
Sinonimele englezesti ale lui oKej\aoxi]c, sunt defender,
protector. . .
Our Defender, adica Apdrdtorul nostru, Protectorul
nostru, Cel care ne protejeaza pe noi de viclenia §i rautatea
demonilor, de intemperii, de accidente, de moartea fizica §i de
cea sufleteasca.
In VUL 1224 ca si in YLT 1225 si L45 1226 avem la Ies. 15, 2 :
„Taria mea §i cantarea mea este Domnul":
VUL: „fortitudo mea et laus mea Dominus";
YLT: „My strenght and song is JAH";
L45: „Der HErr ist meine Starke und Lobgesang".
1 777
LXX se diferen^iaza semnificativ de cele trei edrfii
citate mai sus.
1223 Idem, p. 108.
1224 VUL = Vulgata: http://www.vatican.va/archive/bible/nova_vulgata/documents/nova-
vulgata_index_lt.html.
1225 ylt = Young's Literal Translation (1862/1898), o editie scripturala in limba engleza.
Poate fi gasita aici la nivel online: http://software77.com/onlinebibles/ylt/.
1226 L 45 = editia scripturala a lui Martin Luther din 1545. Bineinteles in limba germana.
1227 LXX = Septuaginta.
241
1998
Ed. BOR 1988 merge in consens cu VUL: „Taria mea
si marirea mea este Domnul".
In WTT : !T D173T1 "'•T17: „taria mea si alegerea mea
este Dumnezeu".
Desi n~ipT*1 se poate traduce cu a alege sa faci ceva cat si
cu « ca«to...noi am optat pentru prima varianta traductoriala,
pentru ca doxologia e in primul rand alegere, dorin^a de a canta
Domnului.
In ed. BOR 2001 123 °: „Ajutor si ocrotitor mi S-a facut
mie", urmand LXX.
In TOB 1231 se merge pe varianta Vulgatei: „Ma force et
mon chant, c'est le SEIGNEUR".
1228 Editia sinodala romaneasca ortodoxa, din 1988, a Sfintei Scripturi.
1229 O editie a Vechiului Testament, in limba ebraica.
1230 Editia diortosita de IPS Bartolomeu Anania si editata in anul 2001 ca editie sinodala
jubiliafk a Sfintei Scripturi. A se vedea: http://www.librarie.net/carti/24702/Biblia-sau-
Sfanta-Scriptura-editie-jubiliara-a-Sfantului-Sinod-. Date despre eel care a indreptat-o:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Anania.
1231 O editie scripturala, in limba franceza, numita traducerea ecumenica a Bibliei si
editata in 1988.
A se vedea:
http://www. editionsducerf.fr/html/index/collection. asp?n_col_cerf=102&id_theme=l&id
cat=254.
242
Odihna cititorului este...in}elegerea a ceea ce
cite$te 1232
Pr. Drd. Radu I. Dumitru, Relafia dintre Hristos si Duhul
Sfdnt pe plan trinitar dupa invafatura ortodoxd, in „Ortodoxia"
LVI [2005], nr. 3-4, p. 182-190.
Filioque = „o relate de provenienta" intre Sfantul Duh §i
Fiul 1233 .
Despre relaiia dintre Fiul §i Sfantul Duh au scris:
Patriarhul Grigorie Cipriotul [1283-1289], Sf. Grigorie Palama
[+ 1359] §i Iosif Vrienie [incep. sec. 15]
Patriarhul Grigorie Cipriotul talmacea expresia „prin
Fiul" a Sfantului loan Damaschin ca „aratarea [ttiv 4)av4pcooLv]
Duhului prin Fiul, Care I§i are existen^a din Tatal"
Autorul insa, din pacate, nu merge pe cartea patriarhului
Grigorie ci il citeaza pe parintele Dumitru Staniloae.
Sf. Grigorie Palama, cf. In. 1, 33, spune ca pogorarea din
cer a Duhului §i ramanerea Sa peste Hristos „este dovada ca §i
inainte de intruparea Fiului, Duhul Se odihnea peste El" 1236 .
„Odihna [Duhului in/peste Fiul n.n.] trebuie in^eleasa ca
neplecare mai departe sau ca ramdnere in Fiul sau peste Fiul [a
Articol editat la nivel online pe 16 noiembrie 2007.
' Idem, p. 182.
1 Ibidem.
'idem, p. 182-183.
'Idem, p. 184.
243
Duhului n.n.], a§a cum s-a petrecut la Botezul Domnului [vezi
In. 1,33].
Acest injeles este implicat §i in cuvantul purcedere, care
inseamna nu provenire pur §i simplu a cuiva din altul, cum e
na§terea, ci pornirea de undeva spre o {inta determinata sau
pornirea de la cineva spre altundeva (eKuopeuoijm, pornesc la
drum spre a ajunge undeva). Duhul, purcezand din Tatal,
porne§te spre Fiul iar Fiul este ^inta in Care Se va opri" 1237 .
Mrd. Remus-Dragos. Albu, Imitarea lui Dumnezeu si a
Sfiniilor sau calea si frumusetea desavdrsirii crestine, in
„Ortodoxia", LVI [2005], nr. 3-4, p. 191-240 1238 .
Un articol foarte valoros. Autorul incepe articolul, studiul
sau, cu o introducere despre: Locul imitdrii in via}a umand sau
despre raiiunea si importania exemplului, p. 191-195.
Imitari, spune autorul, deriva din imago §i inseamna a
cauta, a reproduce o imagine
Foarte multe referin^e din opere filosofice. Atitudinea
scriitoriceasca a domnului Albu ne este cumva proprie, prin
deschiderea interdisciplinary pe care o demonstreaza.
Cf. n. 33, p. 199: „pe durata Lupercaliilor, mimii ii
inchipuiau pe demoni; in timpul Floraliilor prostituatele asediau
teatrele pentru a juca pe scena complet goale; romanii credeau
ca jocurile ac^ioneaza asupra zeilor, ca triumful invingatorului
comporta virtu^i epifanice, iar gesturile omene§ti empatice
starnesc energia divina".
Autorul nostru are un plan foarte bine structurat, §tie unde
samearga...
Autorul dovede§te in p. 200-204 ca imitarea lui Hristos e
o problema scripturala, ca e §i una patristica [p. 204-21 1] §i ca a
teoretizat-o, in special, Sfantul Grigorie de Nyssa §i Sfantul
Maxim Marturisitorul [p. 211-218].
La Sf. Grigorie al Nyssei avem nu o imitare exterioard a
lui Hristos, ci una intensiva
1237 Idem, p. 185.
1238 A se vedea si articolul nostru: http://bastrix.wordpress.com/2007/02/24/este-buna-
intrebarea-imitarea-%C8%99i-urmarea-lui-hristos-sunt-exterioare-sau-intensive/.
1239 Idem, p. 191.
1240 Idem, p. 215, cf. afirmatiei parintelui Vasile Raduca.
244
Autorul trimite note de subsol la textele pe care le
explica, in termeni proprii, reu§ind sa comprime foarte mult
textul.
Din sec. al 12-lea, spune autorul 1241 , a inceput o
„prevalare a concretului §i a istoricului" 1242 , in via^a religioasa.
Dupa o trecere in revista a spiritualitdiii imitaiiei la
Bernard de Clairvaux, Francisc de Assisi §i Bonaventura (p.
225-228), autorul incepe un subcapitol intitulat: Martiriul sau o
prima forma a imitarii (p. 228-231).
,Mistica imitarii §i cea a unirii nu se opun, moartea
nefiind decat un mijloc de a gasi pe Dumnezeu, mai exact de a
gasi pe Hristos, Care este calea ce duce la Dumnezeu" 1243 .
„[Sf. Nicolae] Cabasila 1244 a elaborat o teologie care,
impotriva instrumentalismului occidental, celebreaza Sfintele
Taine ca pe ni§te vehicule ale energiilor necreate" 1245 .
„una din roadele Botezului: a-L urma pe Hristos" 1246 .
Concluzia autorului, oarecum nebuloasa, e aceea ca
„reintegrarea imitarii lui Hristos in teologie este o chestiune
absolut necesara" 1247 .
John Calvin, Commentaries on the Gospel According to
John, A New Translation, from the Original Latin, by the Rev.
Willian Pringle, Volume Second in „Christian Classics Ethereal
Library", Ed. Grand Rapids, MI
In. 20, 12: „Modul cum Maria a in^eles ca sunt Ingeri sau
daca nu cumva ei au fost oameni este neclar [de aici]. Noi
cunoa§tem [doar] ca vesmintele albe erau un simbol al slavei
ceresti. Pentru ca noi gasim faptul ca Hristos era imbracat in
ve§minte albe cand S-a transfigurat pe munte §i a aratat
majestatea Sa preaslavita celor trei Apostoli [Mt. 17, 2]" 1249 .
Este evidenta inapeten^a lui Calvin pentru in^elegerea
transfigurarii ca umplere de slava lui Dumnezeu.
1241 Idem, p. 223.
1242 Idem, p. 224.
1243 Idem, p. 229.
1244 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Nicolae_Cabasila.
1245 Idem, p. 233.
1246 Idem, p. 236.
1247 Idem, p. 240.
12 8 Cf. http://www.ccel.org/. Trebuie sa va faceti cont ca sa cititi cartile date aici.
1249 Idem, p. 154.
245
Pentru el totul e simbol §i nu realitate. Adica totul i se
pare a fi aparent, fenomenal, trecator §i nu esenfial pentru
umanitatea lui Hristos.
246
Dacd ifi pasa...te doare. Dacd nu ifi
pasa...lucrurile te depa§esc §i te simfi al nimanui 1250
St. Leon the Great, Semons, Translated by Jane Patricia
Freeland and Agnes Josephine Conway, Ed. by The Catholic
University of America Press, Washington, D. C, in FC vol. 93,
1996.
In timpul Sfantului papa Leon, de Boboteaza, inca se
sarbatorea §i Craciunul.
Cf. Epiphany, Sermon 31,6 ianuarie 441:
„Sarbatorim astazi ziua cand Prea Curata Fecioara a
nascut pe Mantuitorul neamului omenesc. Astazi, prea iubrfii
mei, aceasta sarbatoare a Aratarii [Domnului] ne umple de o
neasemuita bucurie" 1251 . . . Acesta e inceputul predicii.
Lenten Sermon of the Transfiguration, Sermon 51, anul
445:
„Apostolul Petru, prin descoperirea Tatalui Celui
Preainalt, depa§ind sim^urile trupului §i lucrurile omene§ti, a
vazut cu ochii sufletului sau pe Fiul Dumnezeului Celui Viu §i a
Articol editat la nivel online pe data de 26 noiembrie 2007.
Idem, p. 132.
247
marturisit slava Dumnezeirii, caci nu a vazut numai firea
trupului §i a sangelui" 1252 .
1 -) C -7
„Domnul §i-a aratat slava Sa inaintea Martorilor de§i
i-a §i luminat pe ei in acest fel" 1254 .
Sfantul Leon spune ca motivul transfigurarii Domnului, al
schimbarii Sale la fat.a, a fost acela ca Ucenicii sa suporte mai
u§or scandalul crucii iar, pe de alta parte, sa arate, ce fel de
schimbare va avea intregul trup al lui Hristos §i aceea ca,
madularele Sale, credincio§ii, pot sa se imparta§easca de slava
Capului Bisericii 1255 .
Sf. loan Gura de Aur, Omilii la Facere [I]. Scrieri. Partea
intaia. Trad., introd., indici §i note de Pr. D[umitru]. Fecioru, in
PSB 21, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1987.
ol256
„omul a fost facut cu mainile lui Dumnezeu", cf. Iov 10,
1257
sufletul nu e din fiin^a lui Dumnezeu
Mul^i au orbit cu privirea min^ii
Scriptura, spune aici Sfantul loan, „se interpreteaza pe ea
insa§i" 1259 . Asta a dat apa la moara teologiei protestante, care a
considerat ca o in^elegere literala a Scripturii va fi egala cu o
inielegere pnevmatica a ei.
Despre antropomorfismul scriptural: „slabiciunea min^ii
noastre este de vina ca Scriptura folose§te cuvinte atat de
grosolane, adica nepotrivite finrfei Dumnezeirii.
Auzul nostru omenesc nici n-ar fi putut in^elege altfel
cuvintele Scripturii, daca nu ar fi avut parte de un pogoramant
atat de mare" 1260 .
Adica Dumnezu a luat iardna §i l-a facut pe om,
Dumnezeu are ochi, mdini, picioare...Q o vorbire
antropomorfizata, facuta in termeni umani, care nu are nimic
de-a face cu realitatea preadumnezeiasca a Treimii.
1252 Idem, p. 218-219.
1253 A Sfintilor Apostoli, care au fost Martori ai vederii slavei Sale pe Tabor.
1254 Idem, p. 220.
1255 Ibidem.
1256 Idem, p. 148.
1257 Idem, p. 149.
1258 Ibidem.
1259 Idem, p. 149 si 152.
1260 Idem, p. 149.'
248
Insa, altfel decat uman, noi nu am fi in^eles nimic din
ceea ce trece peste cuvantul omenesc.
Trupul e lira iar sufletul rational este eel care inal^a, prin
intermediul lirei, cantare Stapanului 1261 .
putere de via^a, suflet viu, activ 1262 .
Sfantul loan, spune aici, in p. 169: „Ceea ce [Dumnezeu]
a adus asupra lui Adam n-a fost nici numai somn addnc, nici
somn obisnuit".
El insista asupra faptului ca luarea coastei din Adam a
fost fara durere 1263 .
Vorbirea lui Adam despre Eva este profetica: „fiind
inspirat de Insu§i Duhul Sfant. Fara sa §tie ceva de cele
intamplate" cu el, [cand a cazut in extaz, cum spune LXX.
Pentru noi aici se traduce cu extaz §i nu cu somn], cf. p. 171-
172, Omilia a 15 -a.
Cf. In Genesium [homiliae 1-67], PG 53, col. 118, Omilia
a 15-a, Sfantul loan face exegeza pe textul Septuagintei, la
urmatorul text: „Km euePaAev 6 QeoQ eKoxaoiv em, Tov'A8a|i
Km uiTvcooe".
Parintele Fecioru egalizeaza, in mod nepermis, pe extaz
cu somn §i traduce: „a adus Domnul Dumnezeu somn addnc
peste Adam §i a adormit" 1264 .
Dar textul LXX la Fac. 2, 21, pe care il folose§te Sfantul
loan in comentariul sau, este: „si a adus Dumnezeu extaz peste
Adam, si a adormit". Dar cum sa adormi in... extazl
Somnul de aici, de la 2, 21 e o vorbire, mai degraba
despre, o intrare in alta stare, in ve§nicie [caci acesta este
extazul: vederea slavei lui Dumnezeu in vesniciel], de o rupere
de nivel experen^ial. . .decat despre. . . dormitare.
Comentariul parintelui Fecioru de la nota 1, p. 166 iara§i
iese din adevar, cand incearca sa faca din extasis-ul de acolo...
somn.
Spune el: „In textul grecesc cuvantul eKoxaoiq inseamna:
pierderea constiiniei, narcotizare, amorfire. Am acceptat insa,
in traducerea mea, vechea lectura somn addnc, respectand
tradi^ia romaneasca a textului biblic".
Parintele Fecioru injose§te, in mod con§tient, cuvantul
extaz, il minimalizeaza, minimalizand totodata §i adancul de
taina al textului biblic la care se referea, pentru ca sa fie in
1261 Idem, p. 150.
1262 Ibidem.
1263 Ibidem.
1264 Idem, p. 166.
249
acord cu o traducere scripturala, care nu respecta Septuaginta,
textul Sfantului loan.
Cam a§a fac majoritatea traducatorilor romani de carte
sfanta ai momentului: nu traduc textul scriptural al autorilor ci
pun textul scriptural pe care il avem in romana sau fac un text la
paritate: jumate de la Sfant §i jumate de la ei.
Daca s-ar respecta texul Sfm^ilor, textul Scripturii din
vremea lor, s-ar observa unele diferen^e majore, de nuance §i
chiar de cuvinte, dintre Scriptura lor §i Scripturile noastre
critice, adica formate dupa alinierea a zeci §i sute de manuscrise
la un loc.
Cf. PG 53, col. 120 //TLG 1265 112.53.120.51-
112.53.120.52, avem: „Oike eKOTaoic; |j,6vov r\v to aunPav oike
uttvoc; 6 ax>vr\Qr\c, aXX' erreLSfi 6 aocfmc;...", adica: „Caci nu a
cazut numai in extaz, nici intr-un somn obisnuit, ci pentru ca
In^eleptul §i me§terul Creator al firii noastre trebuia sa. ii scoata
una din coastele lui, ca sa-1 faca pe el sa nu simta durerea".
Pr. Lect. Dr. Daniel Benga, Intdlnirea dintre istorie si
eshaton in teologia si viafa Sfiniilor Trei Ierarhi, in „Studii
Teologice", ser. a Ill-a, II [2006], nr. 1, p. 7-26.
Din prolog: „experien^ei ecleziale a Bisericii Ortodoxe ii
e proprie o eshatologie inauguratd sau prezenteistd, ce
presupune prezen^a reala a Dumnezeului ve§nic §i pregustarea
Impara^iei lui Dumnezeu deja hie et nunc, §i nu in mod exclusiv
o eshatologie futuristcC , exclusiv de viitor. Cu totul de
acord!
„Parin^ii Bisericii nu au nrfeles eshatologia ca ultim
capitol al inva^aturii de credin^a, ci au vazut doctrina si via^a
Bisericii in dimensiunea lor eshatologica, adica din perspectiva
eshatologiei inaugurate, prezenteiste" 1267 .
Pledeaza, ca §i noi de altfel, pentru o „prezentare
interdisciplinara" 1268 §i pentru o „teologie interdisciplinara" 1269 .
Insa, pentru asta, parinte profesor, avem nevoie de cititori
care sa §tie §i filosofie §i cultura §i matematica §i fizica §i
TLG = Thesaurus Linguae Graecae, pe care il gasiti aici: http://www.tlg.uci.edu/. Noi
folosim aceasta colectie electronica pentru traducerile noastre patristice.
1266 Idem, p. 7.
1267 Idem, p. 8.
1268 Idem, p. 9.
1269 Idem, p. 9, n. 7.
250
tehnologii de ultima ora, alaturi de teologie, pentru ca sa le
putem vorbi! Ne trebuie public multiculturalizat, un public
select si nu unul ignorant si care predica, peste tot, neiubirea
pentru studiu.
Noi insine trebuie sa fim niste teologi polivalen}i.
Dar daca noi suntem crestini ortodocsi de ghetou si
teologi care privim restrictivist, de unde. . . inter ■disciplinaritateV.
Insa, viitorul, fara doar si poate, al teologiei ortodoxe, va
fi unul al interdisciplinarita^ii, al interconexiunii dintre ramurile
teologiei si dintre teologie si orice altceva, toate gandite
teologie.
1 970
„Teologia autentica este via^a"
Istoria si eshatonul se intalnesc in spa^iul Sfintelor
Taine 1271 . Foarte adevarat!
1 979
Crestinii au dubla ceta^enie: pamanteasca si cereasca
Uneori, ei cred ca au numai cereasca.. .De aici si
neasumarea prezentului, a problematicilor cu care ne
confruntam. Ne cufundam intr-o pasivitate fals-pietista si
consideram ca afi inseamna a sta, nu afi dinamici.
La anamneza anaforalei, unde se spune: „si de cea de a
doua si slavita iarasi venire", spune autorul nostru pe drept:
„Biserica isi aduce aminte de viitor ca de un eveniment din
. .,,1273
trecut
Mul^i comentatori moderni ai anaforalei ortodoxe nu au
1 974
sesizat eshatologia acestui pasaj ,adica prezentarea, asumarea
celei de a doua veniri a Domnului nu ca pe un act de viitor, ci
ca pe un act trecut sauprezent.
Cand slujim Sfanta Liturghie, ca preot sau arhiereu, ne
raportam la a doua venire a Sa ca la un act rememorativ, ca la
un act deja petrecut si nu ca la un act. ..care se va petrece, ca in
sistemul teologie advent sau iehovist.
Autorul observa topografia sacra a asezamintelor de
binefacere vasiliene, pentru ca „Biserica asezata in central
ceta^ii este un adevarat axis mundi, locul unde via^a lui
1 97S
Dumnezeu se impartaseste lumii"
Pentru familia largita a Sf. Grigorie de Nazianz a se
vedea Jean Bernardi, Nouvelles perspectives sur la familie de
1270 Idem, p. 9.
1271 Ibidem.
1272 Idem, p. 10.
1273 Idem, p. 13.
1274 Ibidem.
1275 Idem, p. 15-16.
251
Gregoire de Nazianze, en Vigiliae Christianae 38 [1984], p.
352-359 1276 .
Una dintre veri§oarele Sf. Grigorie Teologul §i marea
doamna a aristocra^iei constantinopolitane se numea
Teodosia 2 .
Sfanta Biserica Anastasia, unde slujea Sf. Grigorie
Teologul §i unde a rostit unele dintre cuvantarile sale teologice,
i -) n q
adevarate culmi teologice. . . era o Biserica improvizata
„In via^a Bisericii Sfnuii continua sa traiasca §i sa
1 970
faptuiasca" . Prin aceasta autorul ne atrage, in mod subtil,
aten^ia, ca pomenirile Sfin^ilor nu trebuie sa ne faca sa ne
raportam la ei ca la ni§te defuncfi ci ca la ni§te persoane, care
sunt vii §i aciioneaza in via^a Bisericii §i a noastra.
Pomenirile Sfin^ilor sunt intalniri cu ei.
Pomenire = amintire, in sensul de raportare directa la
cineva care exista §i este viu in inima ta in acela§i timp.
Sensul lui commemoratio e multiplu: amintire, observare,
memorie, citare, referin^a, men^iune.
Daca facem din comemorari .. .intalniri cu morfii, carora
le punem o coroana sau o lumanare, distrugem sensul rugaciunii
§i al amintirii. Pentru ca vesnica pomenire inseamna perpetua
re-legare cu ei, perpetua purtare cu ei, mergere cu ei in noi.
„Te port cu mine in gand" 1280 , in sens liturgic inseamna:
vesnica pomenire, mereu pomenire, continua pomenire a ta,
pentru ca tu e§ti o prezen^a, care nu e§ti anihilata de moarte ci
ramai, e§ti, exi§ti vesnic.
§i cand comemoram pe cineva sau ceva nu facem decat o
acccentuare vizibila a ceea ce e in sufletul nostru §i nu ne
transpunem acum, pentru prima oara, in starea de fapt.
Un paragraf magnific de adevarat:
„Prietenia adevarata este eshatologica, la fel ca §i cultura,
la fel ca §i via^a, incepe pe pamant, in istorie §i se continua in
ceruri, unde prietenii o vor putea trai intr-o mai mare
comuniune §i frumuse^e in prezen^a luminii necreate a Sfintei
Treimi" 1281 .
„A§teptam sa ne intalnim cu Sfin^ii Paring, §tiind ca
teologia asteptarii este mai mare decat teologia speranfei,
deoarece vorbe§te §i traie^te deja aici §i acum din frumuse^ea
1276 Idem, p. 19, n. 43.
1277 Idem, p. 19.
1978 T , . .
1278 Ibidem.
1279 Idem, p. 23.
1280 Un vers dintr-o piesa a fostei formatii Talisman.
1281 Idem, p. 23.
252
Eshatonului" 1282 , adica din frumusetea celor ce o sa fie, celor pe
care o sa ni le descopere Domnul in Impara^ia Sa.
S. Aurelii Augustini, Annotationum in Job, Liber Unus,
PL 34, col. 825-886.
Col. 871: „dixit Dominus ad Job per turbinum nubis" = „a
zis Domnul, catre Iov, din vifor de nor" [Iov. 38, 1].
In VUL: de turbine, adica: din vifor.
„Caci acela§i glas s-a facut, §i in cazul lui Moise, dupa
cum s-a facut §i cand Domnul S-a aratat celor 3 Ucenici in
munte [Mt. 17, 1-5]. Caci nu s-a spus pur §i simplu din nor, ci
din vifor de nor, ceea ce inseamna ca nu printr-un glas trupesc
[sanam carnem] 1-a intrebat, pe el, pe Iov care e incercat, ci prin
incercari §i necazuri ale trupului" 1283 .
In Harper's Bible Commentary, la Exodus 3: 1-6, The
Burning Bush, cf LDLS 1284 , autorul crede ca numele muntelui
Sinai ar insemna tocmai „muntele rugului", cf. Deut. 33, 16.
Sfantul Beda e regasibil in PL 90 §i 91 .
Vol. 91 din PL confine comentariile sale la Pentateuh, la
Regi, la Solomon, Tobie, Cant. Cant, Avacum etc.
Venerabilis Bedae, Hexaemeron, in PL 91, col. 9A-190C,
Sive libri quator inprincipium Genesis.
In col. 15D, Sfantul Beda leaga Fac. 1, 2 cu prezen^a
Sfantului Duh peste ape de la Infelepciunea lui Solomon 1, 7,
unde aflam ca: „Duhul lui Dumnezeu umple lumea, El cuprinde
toate §i aude toate cuvintele", cf. ed. BOR 1988.
1282 Idem, p. 25.
1283 Ibidem.
1284 LDLS = Libronix Digital Library Sistem, colectie teologica pe care o puteti
downloada de aici: http://bastrix.wordpress.com/2009/08/17/libronix-3/.
253
In textul latin al Sfantului Beda avem: „quia Spiritus
Domini replevit orbem terrarum" [Sap. 1, 7].
In col. 16C, autorul nostru spune ca Dumnezeu, intru
inceput, adica in Fiul Tatalui a facut cerul §i pamantul.
Dar, imediat spune §i despre Sfantul Duh, ca El Se purta
peste ape, pentru ca sa vedem in mod deplin, pe intreaga Treime
in crearea lumii, fiind marcata in Fac. 1,1-2 impreuna lucrare a
Prea Sfintei Treimi.
Despre numele lui Dumnezeu, o talcuire apriata, gasim la
Sf. Beda in PL 91, „In Pentateuchum Commentarii", col. 295B
[toata cartea e intre 189D si 394C]:
„A raspuns Dumnezeu lui Moise: Eu sunt, adica Cel care
am fost cu parintii vo§tri; Cel ce sunt, adica sunt mai inainte de
veci §i voi fi. Caci Eu sunt, adica Fiul, Cel ce sunt, adica Sfantul
Duh, Cel ce este, adica Tatal [...] Pentru ca Eu sunt in VT, Care
sunt §i in Noul".
1 9SS
Hilarion Alfeyev , The Patristic Background of St.
Symeon the New Theologian's Doctrine of the Divine Light, p.
229-238, in „Studia Patristica", vol. XXXII, Editted By
Elizabeth A. Livingstone, Ed. Peeters Publihers, Louvain, 1997.
„Vederea lui Dumnezeu ca lumina este, fara indoiala, cea
mai evidenta caracteristica a misticii Sfantului Simeon Noul
Teolog" 1286 .
Sf. Simeon „a fost primul autor bizantin care a pus accent
deosebit pe vederea luminif
Este foarte clar faptul ca, „pentru Simeon lumina divina
nu este a unui Inger sau a vreunei fringe create sau un fenomen
[natural]. Pentru Simeon, lumina divina este Dumnezeu Insu§i
in revelarea Sa catre persoana umana" 1288 .
1285 Date despre sine: http://en.wikipedia.org/wiki/Hilarion_Alfeyev si aici e saitul sau
personal: http://en.hilarion.orthodoxia.org/biography.
1286 Idem, p. 229.
1287 Ibidem.
1288 Idem, p. 235.
254
„Simeon nu a vorbit niciodata despre vreo apari^ie a lui
Hristos ca intr-o imagine vizibila, ci numai despre lumina §i,
cateodata, despre glasul lui Hristos" 1289 . Adevarat!
Are dreptate Prea Sfin^ia sa. §i noi am in^eles acela§i
lucru studiind textele sale.
„Lumina pe care Simeon o descrie nu e un fenomen psihic
sau material, ci el o caracterizeaza ca fiind imateriald, simpld,
fara forma, necompusd, netrupeasca §i indivizibila" 1290 .
IPS Alfeyev remarca faptul ca Sf. Simeon are un
vocabular mistic asemanator cu Parin^ii anteriori. A se vedea p.
237.
Caci, spune el, ochii minfii este expresia lui Evagrie §i a
Sf. Macarie Egipteanul; frumusefe negraita e folosita tot de Sf.
Macarie; atingere duioasa e a Sf. Isihie Sinaitul; dulceafa si
bucuria ca prezen^a a luminii divine se regase§te §i la Sf.
Macarie Egipteanul §i la Sf. Isaac Sirul; dorinfa plind de
dragoste este o expresie a Sfantului Maxim Marturisitorul 1291 .
Suntem cu totul de acord! Sfantul Simeon Noul Teolog a
citat din Sfnui fara sa-i numeasca eel mai adesea, avea un
limbaj teologic al Tradi^iei, dar il folosea intr-un mod propriu,
personalizat.
Nu se dadea inapoi ca sa nu creeze limbaj, daca forma §i
con^inutul extazelor sale o cereau. Era §i normal sa faca asta!
Orice experien^a trebuie redata in termeni cat mai clari. §i
daca nu ai termeni ii inventezi.
1289 Ibidem.
1290 Idem, p. 236.
1291 Ibidem.
255
Dacd nu vom mai fi exclusivi§ti...vom vedea ce
palpitd in mulfi oameni 1292
Motto: „Car^ile nu se bat intre ele, ci stau toate pe acelasi
raft, oricare ar fi ele. Numai tu trebuie sa stii sa alegi, fara
teama, din tot ce cite§ti si ce vezi" 1293 .
Michael Cameron, Transfiguration Christology and the
Roots of Figurative Exegesis in St. Augustine, in Studia
Patristica, vol. XXXIII, ed. by Elizabeth A. Livingstone, Ed.
Peeters Publishers, Louvain, 1997, p. 40-47.
Augustin „citeste prefacerea/schimbarea pe care o are in
vedere Filip. 3, 21, [ca pe o realitate] eclesialo-hristocentrica si
nu ca pe una eshatologica, referindu-se in primul rand la efortul
de a ne umple de puterea lui Hristos din trecut si la Biserica la
timpul prezent, mai degraba decat la umanitatea credincioasa a
viitorului.
Pentru Augustin schimbarea nu este un eveniment izolat
de lucrarea pamanteasca a lui Iisus sau de Judecata, ca un
eveniment eshatologic. Pentru ca rolul lui Hristos de Mdntuitor,
1292
Un articol editat la nivel online pe 27 noiembrie 2007.
Imaginea supra e o fotografie facuta intr-o seara, cand ma intorceam acasa, in vechiul
pasaj de la Universitate (din metrou) unde erau trei anticariate...si aici e o imaginea din
anticariatul eel mai mic din pasajul subteran. De acum...o imagine de arhiva!
256
asumat de Domnul nostru prin intrupare, continua sa-i
i - a w„ -1294
desavar§easca pe oameni
Autorul insista asupra faptului ca mantuirea este o lucrare
a lui Hristos ca Mantuitor §i pentru noi cei de azi, pentru ca El
lucreaza in noi mantuirea ca Mantuitor al nostru.
Mantuirea a§adar, nu vine din trecut, pentru ca Hristos,
Mantuitorul nostru, Care a murit pentru noi, ne mantuie§te si
astdzi la fel, ca pe to^i ai Lui, pentru ca El lucreaza in noi, cu
ajutorul nostru, mantuirea.
O realitate teologica foarte importanta, care trebuie
sus^inuta foarte concis in lucrarile noastre, pentru ca nu
istoricizeazd rela^ia noastra cu Hristos. Hristos e mantuirea
noastra prezenta si trebuie sa privim relatia soteriologica cu
Hristos intr-o directie prezenteist dialogica, intima.
Oscar Cullmann 1295 , The Christology of the New
Testament, Translated by Shirley C. Guthrie and Cahrlkes A. M.
Hall, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1956.
„Prepozrfia pentru sau in locul, care este fundamentul
ideii de reprezentare, joaca un rol important in Is. 53; 43, 6 §i
49, 8, unde se pune pe seama Robului [Domnului] sarcina de a
restabili legamantul dintre Dumnezeu §ipoporul Sau" 1296 .
Cullmann considera ca vocea din cer este de fapt o citare
a pasajului din Isaia despre Robul Domnului
Adica a locurilor: Is. 42, 1; 53, 1 1; 59, 7 si Ps. 2, 7 1298 si o
marturie a faptului ca El suferd pentru alfii §i nu pentru Sine.
Conexiunea dintre Botez §i moartea lui Iisus apare la Sf.
Ignatie, c/ Efes. 18, 2 1299 .
1294 Idem, p. 43.
1295 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Oscar_Cullmann.
1296 Idem, p. 64-65.
1297 Idem, p. 66.
1298 Idem, p. 68.
1299 Ibidem.
257
Alexander Golitzin , Revisiting the „ Sudden": Epistle
III in Corpus Dionysiacum, in format pdf., 10p., extras, p. 482-
491, cf sursa.
Parintele Alexander vrea o regandire, in acest articol, a
particulei biblico-patristice indatd, care e o particula esen^iala in
descrierile epifanice, extatice, dar numai ca semnalare a
extazului §i nu ca inlocuire a lui.
„Moise intra... la tronul slavei divine, in lumina
slavei" 1301 .
Cf. n. 3, p. 1 / 482 parusia este echivalentul shekinei, a
slavei divine.
Particula „indata" e problematizata in p. 6 / 487, cf. F.
Ap. 9, 3; 22, 6; Lc. 2, 13; Mc. 13, 36; Lc. 24, 31; Maleahi 3, 1.
Indatd [cu sensul de: deodatd, imediat, fdrd veste n.n.]
apare lumina lui Hristos §i la Sf. Antonie eel Mare, cf. Vita
Antonii 10, in PG 26, col. 860A 1302 .
Un subiect fascinant §i foarte productiv teologic.
Joannes Chrysostomus, In Isaiam, Vidi Dominum
[Homiliae 1-6], cf. Jean Chrysostome, Homillies sur Ozias, Ed.
Du Cerf Paris, 1981, p. 42-228, ed. J. Dumortier, en SC 277.
In TLG 498.1.1.1.-498.6.4.7.9.
„De ce se spune ca acesta era indlfat §i ca este §i mdref.
[Is. 6, 1] Nimic altceva nu se arata prin faptul ca e indliat decat
ca e semn a toata lucrarea §i puterea §i taria celor de sus", cf.
TLG 21.054.
Venerabilis Bedae, Epistola ad Eumdem Accam, De
templo Solomonis, in PL 91, col. 735D-808A.
Cf. col. 737C: Casa Domnului este construita de Solomon
ca un chip al „Sfmtei Biserici universale" [Sanctae universalis
Ecclesiae].
In PL 91, col. 740B, Sf. Beda spune ca Sfantul Dionisie
Areopagitul a trait in vremea Apostolilor: „Qualis ipsis
1300 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Alexander_Golitzin.
1301 Idem, p. 1 / 482.
1302 Idem, p. 7 / 488, n. 29.
258
apostolorum temporibus Dionysius Areopagita"... Adica nu e
pseudo.
In PL 91, col. 781C: „Cu adevarat [este] ca Noul
Testament nu ne-a predicat noua altceva decat ceea ce Moise a
predicat mai inainte §i [la fel] §i Prorocii. Acolo unde litera
Vechiului Testament ascundea pe Domnul, [acolo] era nadejdea
harului Celui Nou", a Legamantului celui nou.
Cf. PL 91, col. 787C: din Sem au ie§it cei din Asia, din
Ham cei din Africa §i din Iafet locuitorii din Europa.
PL 91, 803C: „Abel e coroana / cununa Mucenicilor,
Enoh a fost ridicat de Domnul la cer, Noe se mantuie§te intr-un
mod minunat de potop, Lot e ospitalier, Avraam este Parintele
ascultarii, Iosif se arata plin de curate §i de nevinova^ie".
Cf. PL. 93, col. 445C, Sf. Beda identified norul care
umple templul lui Solomon la sfin^ire [III Regi 8, 10] cu slava
lui Dumnezeu, aducand garan^ie a acestui fapt pe Lc. 2, 14.
Venerabilis Bedae, Quaestiones super libros Regum, in
PL 93, col. 429D-456A.
Despre Cabala, siteul de aici.
Pierre Struve, Dieu est lumiere, en Contacts, nr. 65
[1961]], trim. I.
Pr. Dumitru Staniloae, Iisus Hristos - lumina lumii si
indumnezeitorul omului, Ed. Anastasia, Bucure§ti, 1 193.
Pavel Florenski, Iconostasul, trad, de Boris Buzila,
Bucuresti, 1994.
Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu, Logosul divin si
unitatea intr-o lume secularizatd, in Glasul Bisericii, LIX
[2003], nr. 9-12.
Pr. Prof. Dr. D. Staniloae, Relafiile treimice si viafa
Bisericii, in Ortodoxia XVI [1964], nr. 4.
Paul Evdokimov, Cunoasterea lui Dumnezeu, trad, din lb.
fr. §i prefa^a de Pr. Vasile Raduca, Bucuresti, 1995.
259
Florile sunt un anotimp...sau o amintire de-o
viafd. Depinde cine le recepteazd nm
P. Miguel, La conscience de la grace selon Simeon le
nouveau Theologien, en Ivenikon 3/1969, Chevetogne,
Belgique, p. 314-342.
„Les messaliens enseignement que l'Esprit-Saint
manifeste sa propre presence d'une maniere sensible et visible
[alo0r|TG)c; Km oporcax;]"
„Plus souvent encore Symeon emploie le trinome: nelpa,
Gecopia, yvtioic, [experien^a, vedere, cunoa§tere]" 1305 .
„La peche est seul responsable, d'apres Symeon, du
manque d'experience spiritualle: l'habitation de l'Esprit-Saint
en nous ne put pas ne pas etre consciente" 1306 .
Pentru mesalieni, Botezul nu dezradacina pacatul, cf. I.
Hausherr, L'erreur fondamentale et la logique du
Messalianisme, en OCP I [1935] 1307 .
Un articol editat la nivel online pe data de 28 noiembrie 2007. Imaginea infra e o
fotografie a unei picturi personale, in ulei, facuta pe un carton. Reprezinta un autoportret.
1304 Idem, p. 316, n. 1.
1305 Idem, p. 318.
1306 Idem, p. 325. Traducere a textului: „Pacatul este singurul responsabil, dupa Simeon,
pentru lipsa experienjei duhovnice§ti: locuirea Sfantului Duh in noi nu poate sa nu fie
con§tienta".
1307 Idem, p. 336.
260
[Father] John Breck, Chiasmus as a key to biblical
interpretation, St. Vladimir's Theological Quarterly, vol. 42
[1999], nr. 3-4, p. 249-267.
Chiasm = reluare a unor idei, in propozrfii de sine
statatoare; continuarea unor idei in forme fixe, regulate, de
exprimare.
„Orice text scris este dinamic" 1308 .
„The text conveys meaning insofar as this process
dialectic between autor §i cititor §i acesta este succesul" 1309 .
trebuie spiritual sense unfolds only on the basis of the
literal sense"
1111
Parintele John propune pe exege^i ca Robert Lowth ,
John Gerhard 1312 , Charles H. Talbert 1313 , Peter F. Ellis 1314 pentru
subiectul nostra 1315 .
„Chiasmus is a rhetorical form developed on the basis of
parallelism" 1316 .
1117
Paralelismul este, in esen^a, concentric
„The real meaning sau mesajul esen^ial al textului is to be
IIIO
found rather at its center"
„Termenul chiasm este luat de la litera greceasca chi, care
este folosita de literele romane cu X" 1319 .
„Chiasmul, atunci, confine un element central, care
reprezinta the focus of meaning of the passage in question"
„eternal life is a divine gift, presently accessible to those
who believe in the Son of God and obey His
1191
commandment"
Sfm^ii Evangheli§ti descriu doua dimensiuni
complementare ale vie^ii ve§nice: that lived in the present age
1308 Idem, p. 249.
1309 Ibidem.
1310 Idem, p. 252.
1311 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Lowth.
1312 Rev. John Gerhard Tiarks: http://en.wikipedia.org/wiki/John_Gerhard_Tiarks.
1313 A se vedea: http://www.baylor.edu/religion/index.php?id=66264.
1314 Lucrari ale sale: http://www.getcited.org/mbrx/PT/99/MBR/10249426.
1315 Ibidem.
1316 Idem, p. 254.
1317 Ibidem.
1318 Idem, p. 255.
1319 Idem, p. 257.
1320 Idem, p. 258.
1321 Idem, p. 264-265.
261
trough faith, and that lived in the age to come, following the
1 ^99 "~
general resurrection
„Paralelismul concentric reprezinta o structura adanca
[deep structure] a min^ii umane" 1323 .
Acest articol, ca §i altele, sunt o dezvoltare foarte
generoasa a subiectului de catre parintele John §i e fascinant sa
il urmare§ti explicand acest aport la exegeza biblica, venit din
sol protestant, dar gandit intr-o valorificare pnevmatica speciala.
SC 156, Symeon le Nouveau Theologien, Hymnes 1-15,
Introduction, texte critique et notes par Johannes Koder,
traduction par Joseph Paramelle, s.j., tome I, Les Editions du
Cerf, vol. 29, Paris, 1969, 30 lp.
p. 150: „kXQe 6 [iovoq iTpoc; |j,6vov otl [iovoq ekii KaGa-uep
bp&c,"
Vol. 3, Deisis, p. 50: Vino, Cel singur la eel singur,
pentru ca sunt singur, precum vezi!
Traducerea noastra: „Vino, Singurule /Unicule catre eel
smgi/r/unificat/insingurat, ca singur/insingurat sunt, precum
vezi!".
P. 151: „Viens, toi le Seul, au seul, puisque tu levois je
suis seul".
Vine Cel singur, Singurul, Insinguratul Dumnezeu, Cel
peste toate §i mai presus de toatc.la cel care s-a insingurat,
monah sau mirean, de toate, in inima lui, pentru a fi in dialog, in
rugaciune cu Singurul Dumnezeu adevarat.
Singurul cu cel singur. Unicul cu unicatul. Unicul cu
fiecare persoana care este un unicat, o singularitate unica, o
unicitate unica.
§i se creeaza legatura duhovniceasca, singura §i unica
reala, §i nu fantasmagorica, cand Unicul vine la cel care s-a
unificat, la cel care s-a adunat in sine, la rugaciune neincetata.
1322 Idem, p. 265.
1323 Idem, p. 267.
262
Nr. 3, p. 157: „Dieu en effet est lumiere et le soleil
illumine nos yeux, comme Dieu eclaire nos esprits", Sf.
Grigorie de Nazianz, Oratio 28, 20, in PG 36, 39.
P. 168: „Km A,a|ii)/6Lc; 6 aiTpoaiToc; r\Xioc, toutgov \ikaov Km
■uavxec, kXXa[i$Qr\oovxai Kara dvaAoYiocv xf\Q mateox;, xv\q
upd^eax;, 4A.ttl5oc; Kal ayaiTric;, KocGapecoc; koo. 4)0)tlo|j,ou tou 4k
toO TTveu|j,|j,aT6c; aou, Gee, |j,6ve |j,aKp60u|j,e Kal KpiraTcov
aiTaVca)v".
Traducerea noastra: „§i vei straluci ca un Soare
neapropiat in mijlocul lor §i to^i se vor lumina/ilumina dupa/pe
masura credin^ei, a actiunii/faptuirii/ a nevoinjei, a nadejdii §i a
dragostei, a cunuirii/cuntfiei §i luminarii lor purcese/venite de la
Duhul Tau, Dumnezeule, Singurul Indelung-rabdator §i
Judecatorul tuturor".
Vei straluci in ei, Hristoase, Lumina cea neapropiata
[neapropiat: adj. scriptural], intru Impara^ia Ta, dar §i acum,
cand Te araji lor, celor care Te iubesc pe tine ca Lumina
neapropiata, in mod extatic, cand ii sco^i din ei m§i§i §i ii une§ti
cu slava Ta.
Hristos §i Duhul in venirea la cei credincio§i. Deopotriva
Multmilostivul dar §i Judecatorul tuturor.
Judecatorul, Criticosul, Despar^itorul Drep^ilor de
pacato§i.
A critica inseamna a emite judecafi de valoare.
Critica/judecata desparte bunul de rau, grdul de
neghind.. .adevdrul defalsitate.
Judecata Domnului inseamna despar^irea intre cei care se
erijeaza in a fi §i cei care con fin prezen^a Lui, sunt potire ale
Stapanului.
De aceea inima e patul Stapanului, e altar al rugaciunii, e
candela unde vine focul ceresc, e potirul unde curge roua cea
dumnezeiasca...
263
P. 70: ,,'AM.' oi>xl TtavxaQ, out; bp&Q, Km ylvcookglc;, 0ee
|j,ou, dcA.A.0, toix; aYociTcovTac; ae [iovovq 4)iA,gov y lv(j ^ ok:6L ? KaL KaT '
e^oaperov autolc; aeaircov en^aviCeic;".
Traducerea noastra: „Dar nu pe to^i, nu [pe to^i ca^i] ii
vezi, [Tu ii] §i cuno§ti, Dumnezeul meu, ci doar pe cei care Te
iubesc ii cuno§ti ca prieten [I Cor. 8, 3] §i catre ei cu precadere
Te ara^i/ Te faci cunoscut/Te faci fanic/vizibil [In. 14, 21]".
Numai pe cei care Te iubesc ii cuno§ti din ei, din iubirea
lor fa^a de Tine. Tu ne vezi pe to^i, ne §tii pe to^i. . .
Dar cei care Te cunoa§tem pe Tine din noi sau Tu ne
cuno§ti pe noi fiind in noi, ne iube§ti ca un Prieten, ca un Filon,
ca un Iubit sT mai ales noua ni Te ara^i intru lumina Ta.
Delicate^ea simeoniana este inexprimabila! Cunoa§terea
ca vedere in sine, inauntrul nostru a lui Hristos Dumnezeu, ca
vedere a Lui in lumina Sa, ne vorbe§te despre faptul ca prietenia
/sfin^enia este o intimitate, care nu sufera alterabilitate, stricare
decat, daca noi, in noi inline, facem mi§acri ale inimii
razvratite, pornite impotriva Lui.
De aceea, in scrierile mistice ale Parin^ilor, apare la un
moment dat un pacat numit: intdriturile mdndriei in inima
noastra. Am lasat sa se intdreascd mdndria in noi, adica ne-am
facut grosi la inima pentru sim^irea harului Tau, a delicate^ii
Tale, Doamne!
Cand indelicatetea fa^a de El se manifesta in
afara...suntem singuri. Delicatefea fa}a de El este delicatefe
pentru orice om delicat. Aten^ia fa^a de El. Pironirea aten^iei
inimii spre El.
264
O listd patristicd. SC-ul e la rand!
1324
SC 1: Sf. Grigorie de Nyssa: Via}a lui Moise, ed. J.
Danielou [ed. all-a], 1968.
SC 1 bis: Sf. Clement al Alexandriei: Protrepticul.
SC 4: Sf. Nicolae Cabasila: Explicarea Sf. Liturghii.
SC 5: Sf. Diadoh al Foticeei.
SC 6: Sf. Grigorie de Nyssa: Crearea omului.
SC 7: Origen: Omilii la Genezd.
SC 8: Sf. Nichita Stethatos: Paradisul duhovnicesc.
SC 13: Sf. loan Gura de Aur: Scrisori catre Sf.
Olimpiada.
SC 18bis: Sf. Atanasie al Alexandriei: Discurs catre
pdgdni si Despre Intruparea Cuvdntului.
SC 2 1 : Egeria: Jurnal de cdldtorie. Aici, in latina iar aici,
textul englezesc al car^ii.
SC 34bis: Sf. Irineu al Lyonului: Contra ereziilor [3 vol.]
SC 5 Obis: Sf. loan Gura de Aur: Cateheze baptismale.
SC 51: Sf. Simeon Noul Teolog, Capitole teologice,
gnostice §i practice.
SC 54: Sf. loan Cassian: Conferinfelel Convorbirile, vol 2,
ed. 1966/ vol. 3, SC 64.
SC 58bis: Sf. Dionisie Areopagitul, Ierarhiile cere§ti, ed.
G. Heil, R. Royues si M. de Gandillac.
SC 90: Viafa Sfintei Melania Romana, ed. Dr. D. Gorce.
SC 96: Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, torn I, 1963,
cat. 1-5.
SC 99: Sf. Roman Melodul, Imne, ed. J. Grosdidier de
Matons, torn I, Introduction et Hymnes, I- VIII, 1964.
SC 104: Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, 6-22, vol. II,
1964.
SC 121: Sf. Efrem Sirul, Comentariul la Sfintele
Evanghelii, in concordant cu DiatesaronuX, ed. L. Leloir, 1966.
1324 Un articol editat la nivel onlinepe data de 29 noiembrie 2007.
265
SC 140: Rufm de Aquileea: Binecuvdntarile Patriarhilor,
ed. M. Simonetti, H. Rochais §i P. Antin, 1968.
Sfantul Simeon Noul Teolog [+ 1022]...iar ucenicul sau:
Sf. Nichita Stithatul [+ 1080].
266
Cuprins
1. Pagini de teologie §i via^a duhovniceasca...cazute sub
ochii mei (2-18)
2. Sufletul dupa moarte, Hristologie, Sfm^ii ortodoc§i ai
vechii Galii (19-36)
3. E bine sa ai ce scrie. Sau sa aduni vara...ca sa ai iarna
(37-60)
4. Merita sa fii intr-un singur fel. Nu lua somnifere!
Cititul desprimavareaza. Po^i zambi? Ma bucur sa te cunosc!
(61-82)
5. Sa nu te temi de norii care...zboara! §i maine e o zi.
Pofta buna la masa! A pierdut Steaua in Spania? Cred ca e
o coincident (83-92)
6. Citindu-i pe teologi (93-125)
7. Mergem cu aten^ie, privim fiecare pagina cu dragoste
de Dumnezeu, ne minunam. . .§i ne smerim (126-138).
8. Citirea e unul dintre modurile de a te sfin^i (139-164)
9. Fascinanta reintoarcere (165-168)
10. Ascultari smerite (169-173)
11. Inceput de noiembrie cu...Parintele Petroniu Tanase
de la Sfantul Munte Athos (174-179)
12. Parintele Constantin Galeriu §i iubirea care
tecutremura (180-187)
13. Danion Vasile sj marturisirea credin^ei (188-191)
14. Introducerile critice la operele Sfantului Simeon Noul
Teolog din SC (192-200)
15. Ultimele insemnari ale Sfantului loan de Kronstadt in
talmacirea lui Adrian Tanasescu (201-210)
16. Despre justificare la Paul Tillich (211-217)
17. Pe fiecare zi trebuie sa vezi mai bine cu sufletul (218-
224)
18. Ce inseamna: a nu face abstractie denimicl (225-
229)
19. Experien^a ortodoxa in mijlocul melanjului
ideatic postmodern (230-242)
20. Odihna cititorului este...in^elegerea a ceea ce cite§te
(243-246)
2 1 . Daca i^i pasa. . .te doare. Daca nu l\\ pasa. . .lucrurile te
depa§esc §i te sim^i al nimanui (247-258)
267
22. Florile sunt un anotimp...sau o amintire de-o via^a.
Depinde cine le recepteaza (259-264)
23. O lista patristica. SC-ul e la rand! (265-266)
268
Teologie pentru azi
Cartea de fafa este o edifie online
gratuita §i e proprietatea exclusiva a
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§.
Ea nu poate fi tiparita §i
comercializata fara acordul sau
direct.
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorug
Teologie pentru azi
Toate drepturile rezervate
Live Music
Archive
Librivox
Free Audio
Metropolitan Museum
Cleveland
Museum of Art
Internet
Arcade
Console Living Room
Open Library
American
Libraries
TV News
Understanding
9/11